Alerte care schimbă calculele Europei. Serviciile daneze de informații militare au avertizat, într-o evaluare relatată de presa internațională la 24 septembrie 2026, că Rusia ar putea lansa în următoarele luni un atac limitat împotriva unui stat NATO. Riscul este unul prezentat drept „scăzut, dar în creștere”. Scenariile fac referire și la atacuri asupra infrastructurii care sprijină Ucraina, incursiuni militare limitate, sabotaje și atacuri cibernetice capabile să paralizeze servicii esențiale. Miza ar putea fi testarea solidarității NATO și a disponibilității aliaților de a reacționa colectiv.

De altfel, mai mulți oficiali ai serviciilor secrete europene au ridicat problema posibilității unui test iminent al Rusiei asupra NATO, unul dintre ei afirmând că un eventual atac ar putea avea loc „în câteva luni, nu ani”. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în fața parlamentului că evaluările serviciilor secrete sugerează că Rusia ar putea lansa un atac cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO în următoarele luni, ca parte a eforturilor de a demonstra că „articolul 5 este mai mult teoretic decât practic”, scrie The Guardian.

Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate BIS din Republica Cehă, a declarat că, pe lângă creșterea activității dronelor, o invazie la scară mică a teritoriului NATO la granița cu Rusia ar putea face parte din planurile Kremlinului.

Un astfel de avertisment nu ne duce direct cu gândul cu atacul este inevitabil și nici că România va intra automat în război. Însă ridică o întrebare pe care autoritățile și cetățenii nu o mai pot trata ca un exercițiu teoretic. Ce se întâmplă când amenințarea devine realitate?

Cine declară războiul în România

Legea nr. 355/2009 stabilește, la articolul 2:

„Starea de război reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic și militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă.”

Concret, nu vorbim doar despre armată, ci despre funcționarea întregului stat.

Citește și: Europa, în pragul unei revolte generale a tinerilor. Generația care refuză să moară în războaiele altora. 20 noiembrie, ziua în care continentul ar putea fi zguduit de proteste

Parlamentul declară starea de război, în ședință comună, potrivit articolului 6 din Legea nr. 355/2009. Președintele României poate declara mobilizarea parțială sau totală, în condițiile Constituției și cu aprobarea Parlamentului.

În cazul unei agresiuni armate împotriva României, președintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii și informează neîntârziat Parlamentul, conform articolului 92 din Constituție. Un atac împotriva unui aliat poate activa mecanismele de apărare colectivă ale NATO. Totuși, articolul 5 nu înseamnă că fiecare stat declară automat război: aliații decid măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv, dacă este cazul, folosirea forței armate.

Cine poate fi chemat în armată. Ce prevede legea

O prevedere importantă se află în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

Articolul 3 alineatul (5) stabilește:

„La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.”

În acest sens, suspendarea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace nu înseamnă dispariția obligațiilor militare în situații excepționale.

Categoriile vizate de legislație:

• Bărbații între 20 și 35 de ani: pot fi încorporați obligatoriu, dacă îndeplinesc criteriile legale.
• Tinerii de 18 și 19 ani: pot solicita încorporarea, dar nu intră automat în categoria încorporabililor obligatoriu.
• Rezerviștii și rezerviștii voluntari: pot fi chemați potrivit statutului, evidenței militare și nevoilor de apărare.
• Femeile: pot îndeplini serviciul militar la cerere; nu există încorporare generală obligatorie pentru femei.
• Persoanele fără obligații militare: pot fi solicitate pentru activități civile necesare apărării, în condițiile articolului 90.
• Chemarea nu echivalează automat cu trimiterea pe front. Există proceduri de recrutare, evaluare și repartizare.

Ce se întâmplă cu românii din diaspora

O modificare legislativă a intrat în vigoare în 2026. Legea nr. 5/2026 a introdus articolul 8¹ în Legea nr. 446/2006. Acesta prevede că cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în străinătate, trebuie să se prezinte la centrele militare în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea oficială, în situațiile prevăzute de lege.

Nu este vorba despre întoarcerea automată a tuturor românilor din diaspora. Obligația privește categoriile expres prevăzute și presupune notificarea legală.

Ce drepturi pot fi restrânse în timpul războiului

Articolul 4 din Legea nr. 355/2009 permite restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, cu respectarea Constituției României:

În funcție de măsurile adoptate, populația s-ar putea confrunta cu:

• restricții de circulație și acces în anumite zone;
• evacuări și măsuri obligatorii de protecție civilă;
• obligații de sprijin pentru autorități și structurile de apărare;
• mobilizarea unor companii și resurse economice;
• măsuri speciale pentru protejarea infrastructurii și comunicațiilor.

Restricțiile nu intră automat în vigoare și nu pot fi impuse arbitrar. Articolul 53 din Constituție cere ca restrângerea drepturilor să fie prevăzută de lege, necesară și proporțională.

„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiunii penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesar într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.”

Economia în vreme de război. Când apărarea ajunge prioritate națională

Un conflict de acest fel nu afectează doar mediul militar.

Legea nr. 355/2009 permite mobilizarea unor operatori economici și instituții publice pentru susținerea efortului de apărare.

Transporturile, energia, aprovizionarea, industria și serviciile esențiale ar putea deveni priorități strategice. Unele companii ar putea primi sarcini speciale, iar resursele ar putea fi redistribuite potrivit legislației aplicabile.

În prezent, România nu este în război, însă legea arată ce ar urma. Diferența dintre un avertisment al serviciilor și o decizie de mobilizare este una foarte mare. Primul descrie un risc, iar a doua situație aduce obligații juridice concrete pentru stat și cetățeni. România are parte de garanții de securitate NATO, însă apartenența la Alianță nu elimină obligația statului de a se pregăti și nici responsabilitățile populației într-o extremă.

Și problema cea mai mare nu este dacă românii trebuie să se teamă de război, ci dacă statul este pregătit să le explice, înainte de o criză, ce au de făcut.

Poți citi și: Să se interzică sau nu votul românilor din diaspora? Propuneri pro și contra pentru peste 1 milion de alegători. Ce ţări au luat această măsură radicală

Președintele Nicușor Dan a declarat, la Forumul privind statul de drept „Rule of Law Forum”, faptul că în aceste zile trebuie să ne punem întrebări despre cum funcționează societatea noastră. Referindu-se la protestele din ultima perioadă, președintele a spus că acestea sunt legitime, dar fiecare protest trebuie să aibă și o posibilitate de mediere, altfel vom avea ”1000 de voci care acoperă o voce legitimă”.

Nicușor Dan: Riscăm să avem o societate în care fiecare își susține propriile convingeri doar prin strigăte

”Mi se pare că expresia „statul de drept” sună extrem de abstract în limba română. Nu e treaba mea să mă pronunț, dar poate că „domnia legii”, echivalentul expresiei din limba engleză, este o formulare mult mai accesibilă pentru un cetățean obișnuit.

Acesta ar fi primul mesaj: statul de drept se traduce prin funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, prin mulțumirea sau nemulțumirea cetățeanului față de modul în care funcționează acestea, prin existența corupției, reducerea ei sau absența acesteia.

Chestiunea este cum reușim să creăm o societate în care instituțiile se controlează și se verifică reciproc, astfel încât să prevină disfuncționalitățile și să se ajute unele pe altele să funcționeze mai bine. Pentru fiecare nemulțumire pe care o are un cetățean, putem identifica un proces pe care una sau mai multe instituții nu au reușit să îl gestioneze așa cum se cuvine.

O altă chestiune este democrația, pentru că statul de drept nu poate exista fără aspirația unei societăți de a avea mecanisme care să reglementeze în mod just relațiile dintre oameni, stat și instituții.

Aici vreau să subliniez un lucru: atât protestul, cât și dialogul sunt mijloace democratice legitime și trebuie folosite. Este însă nevoie și de dialog, precum și de compromis pentru a ajunge la consens. Altfel, riscăm să avem o societate în care fiecare își susține propriile convingeri doar prin strigăte. O asemenea abordare nu poate crea premisele unei construcții democratice care să pună în acord instituțiile și regulile cu aspirațiile oamenilor.”, a spus Nicușor Dan.

Nicușor Dan: Democrația se confruntă cu problema comunicării pe rețelele de socializare

”O altă chestiune de care mă bucur că se discută este provocarea puternică cu care se confruntă democrația în aceste zile: comunicarea pe rețelele sociale.

Nu vreau să vorbesc despre conținut, ci doar despre cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democrației — o persoană, o voce, un vot — să fie păstrat, protejând, în același timp, libertatea de exprimare și libertatea de asociere?

Constatăm că a devenit extrem de ieftin să plătești o mie de voci care să acopere o voce legitimă. Cred că aceasta este o chestiune la care trebuie să reflectăm cu toții, cei preocupați de democrație și de statul de drept.

Închei salutând prezența la București a doamnei președinte și a delegației Comisiei de la Veneția. Am avut ieri o discuție foarte interesantă și am abordat mai multe subiecte.

Este important să discutăm unii cu alții și să învățăm unii de la alții. Unul dintre subiectele pe care le-am discutat ieri a vizat nu doar România, ci și sentimentul de apartenență al cetățenilor la această construcție numită Uniunea Europeană.

Ne simțim cu adevărat membri ai acestei uniuni sau o percepem ca pe o abstracțiune, raportându-ne exclusiv la propria identitate națională?

Cred că aceasta este o întrebare nu doar pentru cetățeni, ci și pentru instituțiile din această țară, care ar trebui să se angajeze într-un dialog mai amplu cu instituțiile corespondente din Europa și din întreaga lume.”, a spus Nicușor Dan.

Accident grav lângă București. Potrivit primelor informații, accidentul a avut loc pe DN 7, în Buftea. La fața locului au intervenit 13 SMURD, 2 autospeciale pentru victime multiple, 2 autospeciale de stingere, Detasamentul Special de Salvatori.

Accident grav lângă București. Microbuz plin cu pasageri, lovit în plin de o autobasculantă

Potrivit primelor informații, 16 persoane se aflau în microbuz. Dintre acestea, două au murit în urma impactului dintre microbuz și autobasculată, iar alte trei au fost rănite grav.

”La data de 20 octombrie a.c., polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov au fost sesizați, prin S.N.U.A.U. 112, cu privire la producerea unui eveniment rutier grav în localitatea Buftea.

Din primele verificări efectuate de polițiști, s-a stabilit faptul că, în evenimentul rutier, au fost implicate un microbuz și un ansamblu de vehicule, care se deplasau pe DN7, pe sensul de mers dinspre Buftea către Chitila.

Din cercetările preliminare, a reieșit faptul că evenimentul rutier s-ar fi produs ca urmare a nepăstrării distanței de siguranță în mers de către conducătorul microbuzului față de ansamblul de vehicule care circula în aceeași direcție de deplasare.

În urma impactului, două persoane au decedat, iar alte trei persoane au suferit leziuni grave, fiind necesară intervenția echipajelor de salvare pentru acordarea asistenței medicale de specialitate.

În cauză, polițiștii continuă cercetările în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor și condițiilor în care s-a produs evenimentul rutier.

Traficul rutier în zonă a fost restricționat, conducătorii auto fiind sfătuiți să respecte indicațiile polițiștilor aflați la fața locului”, informează IPJ Ilfov.

Citește și Accident mortal în Capitală. O femeie și-a pierdut viața după ce a fost lovită de un autocar în Sectorul 2

Un alt accident cumplit a avut loc luni seară, pe un drum din Mureș. O femeie în vârstă de 48 de ani, din Brașov, a murit după ce mașina sa a fost lovită în plin de o autoutilitară cu semiremorcă.

”La data de 19 octombrie a.c., în jurul orei 19:50, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Sighișoara au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe DN13-E60, la km 97+150, între localitățile Saschiz și Vânători”, transmite IPJ Mureș.

Șoferul autoutilitarei a fost testat cu aparatul etilotest. Acesta nu băuse, așadar rezultatul a fost negativ.

Aviz favorabil pentru Radu Marinescu!

Radu Marinescu, ministrul desemnat la Justiție, a fost audiat, marți, în comisiile de specialitate.

Aviz favorabil pentru Radu Marinescu!

Radu Marinescu a primit, marți, aviz favorabil. 78 de parlamentari au votat „pentru”, în vreme ce 47 s-au pronunțat împotriva ministrului desemnat la Justiție.

„Nu vom lăsa niciodată inteligența artificială să dea soluții într-o cauză”, a menționat ministrul propus la Justiție.

Radu Marinescu a precizat că inteligența artificială va fi, însă, folosită pentru prelucrarea datelor din dosare, pentru a câștiga timpi.

Una dintre reformele propuse de ministrul desemnat la Justiție

Trecerea Administrației Naționale pentru Cetățenie în subordinea Ministerului Justiției este una dintre reformele propuse de Radu Marinescu.

Știre în curs de actualizare…

Aproximativ 2.000 de români au stat deja de vorbă cu „Domnul Pensionescu”. Majoritatea oamenilor au fost curioși să afle câți bani au strâns la Pilonul 2 și care sunt condițiile de retragere a sumelor acumulate.

A fost lansat ”Domnul Pensionescu”. 2000 de români au apelat la ajutorul lui

Potrivit unui comunicat transmis de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România(APAPR), ”Domnul Pensionescu” oferă răspunsuri la întrebări despre funcționarea sistemului de pensii private, contribuțiile acumulate în Pilonul 2, condițiile de retragere a banilor și pensiile private facultative (Pilonul 3).

„Domnul Pensionescu a fost antrenat riguros pe un set de informații oficiale, actuale și relevante despre pensiile private, pentru a răspunde cu acuratețe cât mai mare la întrebările românilor. Asistentul virtual este îmbunătățit permanent, inclusiv pe baza întrebărilor adresate de utilizatori și a nevoilor de informare identificate în conversații”, spun reprezentanții APAPR, potrivit ECONOMICA.NET. 

Asistentul virtual oferă îndrumare generală și nu are acces direct la conturile individuale ale participanților. Prin urmare, acesta nu poate transmite suma acumulată de o anumită persoană și îi îndeamnă pe utilizatori să nu introducă date personale în conversație.

Pentru a verifica valoarea contului personal, participanții trebuie mai întâi să afle la ce fond de pensii contribuie, folosind portalul oficial al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), disponibil tot pe pilonul2.ro. Ulterior, își pot accesa contul online pus la dispoziție de administratorul fondului, unde pot consulta suma acumulată, istoricul contribuțiilor și evoluția economiilor.

”Pilonul 2 înseamnă economii personale pentru milioane de români, dar primul pas este că fiecare să știe unde sunt acești bani și cum îi poate verifica. Întrebările primite ne arată cât de importante sunt informațiile clare, ușor de găsit și de înțeles. Ne dorim ca acest instrument să îi ajute pe cât mai mulți participanți să treacă de la întrebări la acțiuni concrete: să afle la ce fond contribuie, să își deschidă sau acceseze contul online, să urmărească evoluția economiilor pentru pensie și, acolo unde e nevoie, să își actualizeze datele din contul lor pentru a primi fiecare comunicare la timp”, a declarat Cristian Pascu, președintele APAPR.

Un român cu un salariu lunar de 4.000 de lei își poate cumpăra o mașină de 30.000 de euro fără să încalce legea, dacă dispune de economii suficiente sau de alte surse legale de finanțare. Diferența nu reprezintă automat o încălcare a legii, însă, în cazul unei verificări fiscale, proveniența banilor trebuie să poată fi explicată. Economiile acumulate în timp, un credit bancar, moștenirile sau banii obținuți din vânzarea altor bunuri pot justifica o asemenea achiziție. Problemele apar atunci când sunt identificate venituri pentru care nu au fost îndeplinite obligațiile fiscale sau când sursa fondurilor nu poate fi stabilită, scrie bihon.ro.

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), aspectul relevant nu este doar salariul încasat în luna achiziției, ci situația financiară a contribuabilului și proveniența sumelor utilizate. Potrivit articolului 138 din Codul de procedură fiscală, autoritățile fiscale pot verifica situația fiscală personală atunci când analiza de risc indică posibile neconcordanțe între veniturile declarate și cele estimate.

În cadrul unei asemenea proceduri, inspectorii pot analiza veniturile obținute într-o anumită perioadă, cheltuielile efectuate, patrimoniul deținut și fluxurile financiare. Scopul este să stabilească dacă există diferențe care necesită explicații și dacă obligațiile fiscale au fost respectate. Prin urmare, achiziția unei mașini de 30.000 de euro nu declanșează automat un control și nici nu înseamnă că proprietarul trebuie să plătească un impozit suplimentar. Totul depinde de situația concretă și de informațiile rezultate din eventualele verificări.

Cum poți justifica o mașină de 30.000 de euro dacă ai un salariu de 4.000 de lei

Un venit lunar de 4.000 de lei nu reflectă neapărat întreaga capacitate financiară a unei persoane. De exemplu, cineva care a avut un salariu mai mare în trecut, a locuit împreună cu familia sau a avut cheltuieli reduse ar fi putut economisi o parte importantă din venituri.

Să presupunem că un autoturism costă 30.000 de euro. La un curs orientativ de 5 lei pentru un euro, prețul acestuia ajunge la aproximativ 150.000 de lei. Pentru a strânge această sumă în zece ani, ar fi necesară o economie medie de 1.250 de lei pe lună, fără a lua în calcul dobânzile, variațiile cursului valutar sau alte costuri. Calculul este pur orientativ, iar posibilitatea de a economisi depinde de veniturile și cheltuielile efective ale fiecărei persoane.

Dacă banii provin din salarii pentru care au fost achitate taxele datorate, folosirea economiilor pentru cumpărarea autoturismului nu reprezintă un venit nou și nu generează, prin ea însăși, o obligație fiscală suplimentară.

Citeşte şi: Moneda mai valoroasă ca metal decât în magazine. Cuprul din compoziția valorează de trei ori mai mult

În cazul unei verificări, contribuabilul poate prezenta documente care să demonstreze proveniența fondurilor și modul în care acestea au fost utilizate.

Printre documentele utile se numără:

• extrasele de cont care arată încasarea veniturilor și evoluția soldurilor;
• documentele privind salariile și alte venituri obținute în perioada analizată;
• dovezile constituirii și retragerii depozitelor bancare;
• contractul de vânzare-cumpărare și documentele de plată pentru autoturism;
• contractele de credit sau documentele privind împrumuturile;
• actele care justifică sumele provenite din moșteniri ori din vânzarea altor bunuri.

Fiecare sursă de finanțare trebuie analizată în funcție de natura sa. Un credit bancar, de exemplu, explică de unde provin banii folosiți la cumpărare, dar nu reprezintă venit salarial. În mod similar, sumele obținute din vânzarea unui bun sau primite prin moștenire trebuie documentate corespunzător.

Situația poate fi mai dificil de demonstrat atunci când banii au fost păstrați în numerar timp îndelungat. În asemenea cazuri, retragerile bancare pot constitui indicii, dar nu demonstrează singure că sumele respective au fost păstrate până la momentul achiziției. De aceea, este important ca explicațiile oferite să fie coerente și susținute de documentele disponibile.

Citeşte şi: Cum a ajuns Ioan Niculae la sapă de lemn. De la afaceri de miliarde, la mobilier scos la licitație

Este important ca documentele să acopere perioada și operațiunile vizate de control. O explicație susținută de extrase bancare, contracte și dovezi privind veniturile poate clarifica diferențele aparent neobișnuite dintre salariu și valoarea bunurilor deținute.

În ce situații poate ANAF să stabilească impozite suplimentare

Consecințele fiscale depind de rezultatele verificării și de natura veniturilor identificate. Dacă persoana demonstrează că banii provin din surse legale și că obligațiile fiscale au fost îndeplinite, simpla deținere a unui autoturism scump nu justifică aplicarea unui impozit suplimentar asupra valorii acestuia. În schimb, dacă inspectorii identifică venituri impozabile pentru care nu au fost declarate sau achitate obligațiile fiscale datorate, pot stabili sume suplimentare, în conformitate cu legislația aplicabilă.

Există și situația veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată. În acest caz, articolul 117 din Codul fiscal prevede aplicarea unei cote de impozitare de 70% asupra bazei impozabile ajustate, în condițiile stabilite de lege. Această prevedere nu înseamnă că orice persoană care conduce o mașină scumpă în raport cu salariul va fi impozitată cu 70% din valoarea autoturismului.