Audierea lui Alexandru Rogobete, propus pentru funcția de ministru al Sănătății, s-a transformat într-un schimb de replici și jigniri între deputatul USR Emanuel Ungureanu și Clement Sava, reprezentantul grupului parlamentar PACE. Disputa a izbucnit pe tema banilor cheltuiți pentru vaccinurile Pfizer, iar în conflictul verbal a intervenit și Rogobete.

Tensiunile au apărut marți, în timpul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate, după ce Clement Sava a ridicat problema achizițiilor de vaccinuri din perioada pandemiei, potrivit Antena 3 CNN.

„Câte spitale puteam face cu banii din vaccinul de la Pfizer risipiți de USR?”, a întrebat Clement Sava.

Alexandru Rogobete a răspuns că realizarea unui spital, inclusiv dotările necesare, costă în medie 300 de milioane de euro.

Schimb dur de replici între Ungureanu și Rogobete

În discuție a intervenit deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a criticat afirmațiile făcute în timpul audierii.

„Toate mesajele astea au omorât milioane de români în pandemie. Sunteți niște papagali ai PSD”, a spus Ungureanu.

Replica lui Alexandru Rogobete nu a întârziat să apară.

„Sunteți în sevraj că nu ați mai făcut nicio plângere penală?”, i-a răspuns ministrul propus al Sănătății.

Ulterior, Emanuel Ungureanu a susținut că dosarul instrumentat de DNA îl vizează pe Alexandru Rafila, pe care l-a acuzat că nu a negociat.

„Slugă slabă” și „slugă grasă”, jignirile schimbate în Parlament

Discuția a degenerat într-un schimb de atacuri personale între Emanuel Ungureanu și Clement Sava.

„Sunteți o slugă slabă. Sunteți o slugă”, i-a spus deputatul USR.

Clement Sava i-a răspuns imediat, folosind la rândul său o formulare jignitoare.

„Dumneavoastră sunteți o slugă grasă”, a replicat acesta.

Alerte care schimbă calculele Europei. Serviciile daneze de informații militare au avertizat, într-o evaluare relatată de presa internațională la 24 septembrie 2026, că Rusia ar putea lansa în următoarele luni un atac limitat împotriva unui stat NATO. Riscul este unul prezentat drept „scăzut, dar în creștere”. Scenariile fac referire și la atacuri asupra infrastructurii care sprijină Ucraina, incursiuni militare limitate, sabotaje și atacuri cibernetice capabile să paralizeze servicii esențiale. Miza ar putea fi testarea solidarității NATO și a disponibilității aliaților de a reacționa colectiv.

De altfel, mai mulți oficiali ai serviciilor secrete europene au ridicat problema posibilității unui test iminent al Rusiei asupra NATO, unul dintre ei afirmând că un eventual atac ar putea avea loc „în câteva luni, nu ani”. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în fața parlamentului că evaluările serviciilor secrete sugerează că Rusia ar putea lansa un atac cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO în următoarele luni, ca parte a eforturilor de a demonstra că „articolul 5 este mai mult teoretic decât practic”, scrie The Guardian.

Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate BIS din Republica Cehă, a declarat că, pe lângă creșterea activității dronelor, o invazie la scară mică a teritoriului NATO la granița cu Rusia ar putea face parte din planurile Kremlinului.

Un astfel de avertisment nu ne duce direct cu gândul cu atacul este inevitabil și nici că România va intra automat în război. Însă ridică o întrebare pe care autoritățile și cetățenii nu o mai pot trata ca un exercițiu teoretic. Ce se întâmplă când amenințarea devine realitate?

Cine declară războiul în România

Legea nr. 355/2009 stabilește, la articolul 2:

„Starea de război reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic și militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă.”

Concret, nu vorbim doar despre armată, ci despre funcționarea întregului stat.

Citește și: Europa, în pragul unei revolte generale a tinerilor. Generația care refuză să moară în războaiele altora. 20 noiembrie, ziua în care continentul ar putea fi zguduit de proteste

Parlamentul declară starea de război, în ședință comună, potrivit articolului 6 din Legea nr. 355/2009. Președintele României poate declara mobilizarea parțială sau totală, în condițiile Constituției și cu aprobarea Parlamentului.

În cazul unei agresiuni armate împotriva României, președintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii și informează neîntârziat Parlamentul, conform articolului 92 din Constituție. Un atac împotriva unui aliat poate activa mecanismele de apărare colectivă ale NATO. Totuși, articolul 5 nu înseamnă că fiecare stat declară automat război: aliații decid măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv, dacă este cazul, folosirea forței armate.

Cine poate fi chemat în armată. Ce prevede legea

O prevedere importantă se află în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

Articolul 3 alineatul (5) stabilește:

„La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.”

În acest sens, suspendarea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace nu înseamnă dispariția obligațiilor militare în situații excepționale.

Categoriile vizate de legislație:

• Bărbații între 20 și 35 de ani: pot fi încorporați obligatoriu, dacă îndeplinesc criteriile legale.
• Tinerii de 18 și 19 ani: pot solicita încorporarea, dar nu intră automat în categoria încorporabililor obligatoriu.
• Rezerviștii și rezerviștii voluntari: pot fi chemați potrivit statutului, evidenței militare și nevoilor de apărare.
• Femeile: pot îndeplini serviciul militar la cerere; nu există încorporare generală obligatorie pentru femei.
• Persoanele fără obligații militare: pot fi solicitate pentru activități civile necesare apărării, în condițiile articolului 90.
• Chemarea nu echivalează automat cu trimiterea pe front. Există proceduri de recrutare, evaluare și repartizare.

Ce se întâmplă cu românii din diaspora

O modificare legislativă a intrat în vigoare în 2026. Legea nr. 5/2026 a introdus articolul 8¹ în Legea nr. 446/2006. Acesta prevede că cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în străinătate, trebuie să se prezinte la centrele militare în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea oficială, în situațiile prevăzute de lege.

Nu este vorba despre întoarcerea automată a tuturor românilor din diaspora. Obligația privește categoriile expres prevăzute și presupune notificarea legală.

Ce drepturi pot fi restrânse în timpul războiului

Articolul 4 din Legea nr. 355/2009 permite restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, cu respectarea Constituției României:

În funcție de măsurile adoptate, populația s-ar putea confrunta cu:

• restricții de circulație și acces în anumite zone;
• evacuări și măsuri obligatorii de protecție civilă;
• obligații de sprijin pentru autorități și structurile de apărare;
• mobilizarea unor companii și resurse economice;
• măsuri speciale pentru protejarea infrastructurii și comunicațiilor.

Restricțiile nu intră automat în vigoare și nu pot fi impuse arbitrar. Articolul 53 din Constituție cere ca restrângerea drepturilor să fie prevăzută de lege, necesară și proporțională.

„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiunii penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesar într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.”

Economia în vreme de război. Când apărarea ajunge prioritate națională

Un conflict de acest fel nu afectează doar mediul militar.

Legea nr. 355/2009 permite mobilizarea unor operatori economici și instituții publice pentru susținerea efortului de apărare.

Transporturile, energia, aprovizionarea, industria și serviciile esențiale ar putea deveni priorități strategice. Unele companii ar putea primi sarcini speciale, iar resursele ar putea fi redistribuite potrivit legislației aplicabile.

În prezent, România nu este în război, însă legea arată ce ar urma. Diferența dintre un avertisment al serviciilor și o decizie de mobilizare este una foarte mare. Primul descrie un risc, iar a doua situație aduce obligații juridice concrete pentru stat și cetățeni. România are parte de garanții de securitate NATO, însă apartenența la Alianță nu elimină obligația statului de a se pregăti și nici responsabilitățile populației într-o extremă.

Și problema cea mai mare nu este dacă românii trebuie să se teamă de război, ci dacă statul este pregătit să le explice, înainte de o criză, ce au de făcut.

Poți citi și: Să se interzică sau nu votul românilor din diaspora? Propuneri pro și contra pentru peste 1 milion de alegători. Ce ţări au luat această măsură radicală

Povestea unui tânăr de 24 de ani din Republica Moldova care lucrează într-un centru logistic din Germania, unde activitatea îi este coordonată de o inteligenţă artificială numită Lydia, este prezentată în documentarul „Cum să vorbeşti cu Lydia”, programat marţi, de la ora 11:00, la Astra Film Cinema din Sibiu, în cadrul Astra Film Festival, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor festivalului, regizat de Rusudan Gaprindashvili, documentarul îl urmăreşte pe Damian, care pleacă din satul natal în Occident pentru a strânge banii necesari construirii unei case. Viaţa sa se împarte între comunitatea rurală de origine, în care relaţiile dintre oameni şi ritmul anotimpurilor definesc cotidianul, şi depozitul automatizat din Germania, unde fiecare gest îi este coordonat prin instrucţiunile vocale ale Lydiei, potrivit prezentării publicate de organizatori.

Producţia din 2025, realizată în Georgia şi Germania, are o durată de 72 de minute şi explorează felul în care tehnologia transformă munca şi comunicarea umană. O nouă proiecţie este programată joi, 22 octombrie, de la ora 16:00, tot la Astra Film Cinema, fiind urmată de o discuţie cu regizoarea, moderată de Bogdan Vătavu.

Filmul face parte din secţiunea tematică „Invazie AI”, care reuneşte patru documentare despre pătrunderea inteligenţei artificiale în viaţa profesională, relaţiile sentimentale şi spaţiul intim.

Tot din această secţiune face parte şi „Replica”, un film care va fi proiectat pe 21 octombrie, de la ora 11:00, şi pe 24 octombrie, de la ora 20:00, la Astra Film Cinema. Cum ar fi să ai un iubit creat de inteligenţa artificială? Documentarul „Replica”, regizat de Chouwa Liang, urmăreşte trei tinere din China pentru care partenerii virtuali devin iubiţi, confidenţi sau surse de sprijin emoţional. Filmul explorează cât de reale pot deveni sentimentele într-o relaţie în care unul dintre parteneri nu este o prezenţă umană, ci rezultatul unei tehnologii.

O altă perspectivă este oferită de „Elon Musk dezvăluit”, în regia lui Andreas Pichler, care investighează promisiunea maşinilor autonome Tesla, accidentele şi controversele din spatele progresului tehnologic. Prin investigaţii jurnalistice şi mărturii din interiorul companiei, inclusiv cea a unei românce, fostă ingineră la Tesla, documentarul examinează deciziile luate în numele inovaţiei şi costul uman al erorilor tehnologice.

Prezentat la deschiderea festivalului, documentarul va putea fi văzut din nou pe 24 octombrie, de la ora 20:00, la Cinema City, sala 7.

Graniţa dintre sprijin şi dependenţă este explorată în „Tot ce ne spunem”, realizat de Anton Augsten şi Lea El Attal. Documentarul urmăreşte o tânără care apelează tot mai des la ChatGPT pentru sfaturi privind viaţa şi frământările sale emoţionale. Pe măsură ce conversaţiile devin mai personale, filmul ridică întrebări despre locul pe care inteligenţa artificială ajunge să îl ocupe în intimitatea utilizatorilor. Producţia germană din 2026, cu o durată de 29 de minute, a fost prezentată luni, la Sala Thalia, în cadrul programului DocSchool.

Astra Film Festival se desfăşoară între 17 şi 25 octombrie la Sibiu şi cuprinde peste 200 de evenimente: proiecţii de documentare, dezbateri şi întâlniri cu cineaşti şi invitaţi. Patru secţiuni competiţionale aduc filme semnate de autori consacraţi şi de cineaşti aflaţi la început de drum: Competiţia România, Competiţia Europa Centrală şi de Est, Voci emergente ale documentarului şi DocSchool.

Președintele Nicușor Dan a declarat, la Forumul privind statul de drept „Rule of Law Forum”, faptul că în aceste zile trebuie să ne punem întrebări despre cum funcționează societatea noastră. Referindu-se la protestele din ultima perioadă, președintele a spus că acestea sunt legitime, dar fiecare protest trebuie să aibă și o posibilitate de mediere, altfel vom avea ”1000 de voci care acoperă o voce legitimă”.

Nicușor Dan: Riscăm să avem o societate în care fiecare își susține propriile convingeri doar prin strigăte

”Mi se pare că expresia „statul de drept” sună extrem de abstract în limba română. Nu e treaba mea să mă pronunț, dar poate că „domnia legii”, echivalentul expresiei din limba engleză, este o formulare mult mai accesibilă pentru un cetățean obișnuit.

Acesta ar fi primul mesaj: statul de drept se traduce prin funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, prin mulțumirea sau nemulțumirea cetățeanului față de modul în care funcționează acestea, prin existența corupției, reducerea ei sau absența acesteia.

Chestiunea este cum reușim să creăm o societate în care instituțiile se controlează și se verifică reciproc, astfel încât să prevină disfuncționalitățile și să se ajute unele pe altele să funcționeze mai bine. Pentru fiecare nemulțumire pe care o are un cetățean, putem identifica un proces pe care una sau mai multe instituții nu au reușit să îl gestioneze așa cum se cuvine.

O altă chestiune este democrația, pentru că statul de drept nu poate exista fără aspirația unei societăți de a avea mecanisme care să reglementeze în mod just relațiile dintre oameni, stat și instituții.

Aici vreau să subliniez un lucru: atât protestul, cât și dialogul sunt mijloace democratice legitime și trebuie folosite. Este însă nevoie și de dialog, precum și de compromis pentru a ajunge la consens. Altfel, riscăm să avem o societate în care fiecare își susține propriile convingeri doar prin strigăte. O asemenea abordare nu poate crea premisele unei construcții democratice care să pună în acord instituțiile și regulile cu aspirațiile oamenilor.”, a spus Nicușor Dan.

Nicușor Dan: Democrația se confruntă cu problema comunicării pe rețelele de socializare

”O altă chestiune de care mă bucur că se discută este provocarea puternică cu care se confruntă democrația în aceste zile: comunicarea pe rețelele sociale.

Nu vreau să vorbesc despre conținut, ci doar despre cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democrației — o persoană, o voce, un vot — să fie păstrat, protejând, în același timp, libertatea de exprimare și libertatea de asociere?

Constatăm că a devenit extrem de ieftin să plătești o mie de voci care să acopere o voce legitimă. Cred că aceasta este o chestiune la care trebuie să reflectăm cu toții, cei preocupați de democrație și de statul de drept.

Închei salutând prezența la București a doamnei președinte și a delegației Comisiei de la Veneția. Am avut ieri o discuție foarte interesantă și am abordat mai multe subiecte.

Este important să discutăm unii cu alții și să învățăm unii de la alții. Unul dintre subiectele pe care le-am discutat ieri a vizat nu doar România, ci și sentimentul de apartenență al cetățenilor la această construcție numită Uniunea Europeană.

Ne simțim cu adevărat membri ai acestei uniuni sau o percepem ca pe o abstracțiune, raportându-ne exclusiv la propria identitate națională?

Cred că aceasta este o întrebare nu doar pentru cetățeni, ci și pentru instituțiile din această țară, care ar trebui să se angajeze într-un dialog mai amplu cu instituțiile corespondente din Europa și din întreaga lume.”, a spus Nicușor Dan.

Accident grav lângă București. Potrivit primelor informații, accidentul a avut loc pe DN 7, în Buftea. La fața locului au intervenit 13 SMURD, 2 autospeciale pentru victime multiple, 2 autospeciale de stingere, Detasamentul Special de Salvatori.

Accident grav lângă București. Microbuz plin cu pasageri, lovit în plin de o autobasculantă

Potrivit primelor informații, 16 persoane se aflau în microbuz. Dintre acestea, două au murit în urma impactului dintre microbuz și autobasculată, iar alte trei au fost rănite grav.

”La data de 20 octombrie a.c., polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov au fost sesizați, prin S.N.U.A.U. 112, cu privire la producerea unui eveniment rutier grav în localitatea Buftea.

Din primele verificări efectuate de polițiști, s-a stabilit faptul că, în evenimentul rutier, au fost implicate un microbuz și un ansamblu de vehicule, care se deplasau pe DN7, pe sensul de mers dinspre Buftea către Chitila.

Din cercetările preliminare, a reieșit faptul că evenimentul rutier s-ar fi produs ca urmare a nepăstrării distanței de siguranță în mers de către conducătorul microbuzului față de ansamblul de vehicule care circula în aceeași direcție de deplasare.

În urma impactului, două persoane au decedat, iar alte trei persoane au suferit leziuni grave, fiind necesară intervenția echipajelor de salvare pentru acordarea asistenței medicale de specialitate.

În cauză, polițiștii continuă cercetările în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor și condițiilor în care s-a produs evenimentul rutier.

Traficul rutier în zonă a fost restricționat, conducătorii auto fiind sfătuiți să respecte indicațiile polițiștilor aflați la fața locului”, informează IPJ Ilfov.

Citește și Accident mortal în Capitală. O femeie și-a pierdut viața după ce a fost lovită de un autocar în Sectorul 2

Un alt accident cumplit a avut loc luni seară, pe un drum din Mureș. O femeie în vârstă de 48 de ani, din Brașov, a murit după ce mașina sa a fost lovită în plin de o autoutilitară cu semiremorcă.

”La data de 19 octombrie a.c., în jurul orei 19:50, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Sighișoara au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe DN13-E60, la km 97+150, între localitățile Saschiz și Vânători”, transmite IPJ Mureș.

Șoferul autoutilitarei a fost testat cu aparatul etilotest. Acesta nu băuse, așadar rezultatul a fost negativ.

Aviz favorabil pentru Radu Marinescu!

Radu Marinescu, ministrul desemnat la Justiție, a fost audiat, marți, în comisiile de specialitate.

Aviz favorabil pentru Radu Marinescu!

Radu Marinescu a primit, marți, aviz favorabil. 78 de parlamentari au votat „pentru”, în vreme ce 47 s-au pronunțat împotriva ministrului desemnat la Justiție.

„Nu vom lăsa niciodată inteligența artificială să dea soluții într-o cauză”, a menționat ministrul propus la Justiție.

Radu Marinescu a precizat că inteligența artificială va fi, însă, folosită pentru prelucrarea datelor din dosare, pentru a câștiga timpi.

Una dintre reformele propuse de ministrul desemnat la Justiție

Trecerea Administrației Naționale pentru Cetățenie în subordinea Ministerului Justiției este una dintre reformele propuse de Radu Marinescu.

Știre în curs de actualizare…