Senatul a adoptat proiectul USR care prevede montarea unor staţii de monitorizare a calităţii aerului lângă depozitele de deşeuri. Acesta vine la pachet cu un set nou de amenzi de la 40.000 la 80.000 lei pentru nerespectarea obligaţiilor.

Senatul a adoptat, marţi, în calitate de prim for sesizat, proiectul USR care prevede montarea de staţii de monitorizare a calităţii aerului lângă depozitele de deşeuri. Datele colectate vor fi disponibile publicului, dar transmise şi către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Conform iniţiativei legislative USR, nerespectarea obligaţiilor de monitorizare a aerului şi publicare a datelor sunt sancţionate cu amendă contravenţională de la 40.000 la 80.000 lei. Camera Deputaţilor este decizională pe propunerea de lege, potrivit News.ro.

„Oamenii ne scriu că trăiesc un coşmar, că nu pot deschide geamul la propria lor casă din cauza mirosului de la gropile de gunoi. Sunt mii de români în această situaţie dramatică. Prin acest proiect de lege, ne propunem să asigurăm dreptul tuturor la un aer curat. Vrem să spunem stop practicilor ilegale care îmbolnăvesc mii de români”, a explicat Diana Buzoianu, iniţiatoare şi vicepreşedintă a comisiei pentru mediu din Camera Deputaţilor, potrivit comunicatului de presă al USR.

Mii de români nu pot deschide fereastra din cauza mirosurilor

La rândul său, Aurel Oprinoiu, care este preşedinte al comisiei pentru mediu din Senat, a susţinut că iniţiativa reprezintă un pas crucial în eforturile noastre de a proteja sănătatea cetăţenilor şi de a conserva mediul înconjurător.

„Monitorizarea calităţii aerului la depozitele de deşeuri ne va permite să intervenim prompt în caz de depăşiri ale limitelor admise şi să prevenim efectele negative asupra sănătăţii şi mediului. Operatorii centrelor de management al deşeurilor trebuie să înţeleagă clar că sănătatea oamenilor care locuiesc în apropiere este prioritară şi că groapa de gunoi nu trebuie nici să creeze disconfort olfactiv şi nici să se transforme în focar de probleme de sănătate. Instalarea staţiilor de monitorizare reprezintă o măsură necesară în combaterea practicilor ilegale din domeniul depozitării deşeurilor, care afectează negativ în mod direct aerul din atmosferă dar şi sănătăţii şi traiului populaţiei din zonele adiacente”, a adăugat Aurel Oprinoiu.

Senatul a adoptat cu 99 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” şi şapte abţineri iniţiativa legislativă depusă de deputata Diana Buzoianu şi senatorul USR Aurel Oprinoiu.

Ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasciunas, a anunțat marți că țara baltică a decis să cumpere tancuri Leopard, fabricate în Germania, şi sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T, cu rază medie de acțiune, informează agenția spaniolă de presă EFE.

Tanc de luptă Leopard 2 A6, în zona de antrenament din Munster, Germania, 18 aprilie 2024.Foto: Malte Ossowski-Sven Simon / Imago Stock and People / Profimedia

„Vom cumpăra tancuri Leopard. Nu mai sunt discuţii despre asta. Este o afacere încheiată”,a afirmat Kasciunas.

Ministrul a explicat că „s-a decis să fie creată o divizie şi această divizie va conţine, de asemenea, un batalion de tancuri”.

„Deci, este o decizie reală şi se va concentra pe Leopard”, a precizat el, potrivit Agerpres.

Un batalion lituanian, atunci când va fi complet echipat şi desfăşurat, va avea 55 de tancuri Leopard.

„De asemenea, vorbim şi ne gândim să cumpărăm IRIS-T din Germania. Acesta este un sistem foarte eficient, care funcţionează foarte bine şi în câţiva ani ar putea deveni parte a sistemului nostru de apărare antiaerian”, a adăugat ministrul de la Vilnius.

În toamna anului trecut, Ministerul Apărării din Letonia a anunţat că a semnat un contract în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro pentru furnizarea de rachete de apărare antiaeriană IRIS-T.

Acest sistem de rachete cu rază medie de acţiune este capabil să atingă ţinte aflate în zbor la o distanţă de până la 40 de kilometri, la o altitudine de până la 20 de kilometri.

Rachetele vor fi livrate de Diehl Defense din Germania, începând din 2026.

Anunţul intenţiei privind achiziţionarea sistemului IRIS-T vine după ce Lituania a semnat un acord în decembrie anul trecut pentru a cumpăra un sistem similar de apărare antiaeriană cu rază medie de acţiune, dezvoltat de NASAMS norvegian.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a salutat investiţiile şi a calificat proiectul brigăzii germane din Lituania drept ceva fără precedent.

“Acest proiect fără precedent necesită anumite pregătiri şi schimbări, la care lucrăm în prezent în mod intens. (…) Am investit multă energie şi bani în construirea infrastructurii militare şi civile, fără de care nimic din toate acestea nu ar fi posibil”, a spus Pistorius în Lituania, după o vizită în Letonia, făcută tot marți.

Citiți și: