Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

OMV Petrom s-a retras de pe o piață importantă fără a da explicații: cum va afecta această decizie proiectul Neptun Deep

Publicat

in

Producătorul de ţiţei şi gaze OMV Petrom se retrage din Georgia, arată raportul trimestrial transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Compania nu precizează nici când şi nici de ce a luat această decizie şi nici în ce constă de fapt retragerea.

”Perimetrul II de Explorare Offshore din Georgia: s-a decis retragerea din această ţară”, se menţionează în raport.

În ceea ce priveşte proiectul Neptun Deep, compania are în plan finalizarea atribuirii principalelor contracte, concentrarea pe activităţile de obţinere a permiselor, demararea lucrărilor de construcţie şi a pregătirilor în vederea forării primei sonde în 2025.

Legat de proiectul Han Asparuh offshore Bulgaria, OMV Petrom subliniază că va continua activitatea de explorare ca operator.

Compania estimează volume totale de vânzări de gaze naturale mai mici faţă de 2023 (2023: 47 TWh), î principal din cauza surselor de aprovizionare reduse. Producţia totală netă de energie electrica este prognozată sa fie mai mare faţă de 2023 (2023: 4,2 TWh), reflectând o revizie mai scurtă ca durată a centralei electrice de la Brazi planificată în T2/24.

Pentru 2024, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al titeiului Brent va fi in jur de 85 dolari pe baril (estimarea anterioara: in jur de 80 dolari /bbl; 2023: 82,6 dolari/bbl).

Valoarea investiţiilor organice se estimează ca va fi în jur de 6,5 miliarde lei în acest an (de la 4,7 miliarde lei în 2023), cu investiţii mai mari faţă de 2023 dedicate in principal proiectului Neptun Deep şi celor cu emisii de carbon reduse şi zero, cu precadere SAF/HVO, energie din surse regenerabile si reteaua de statii de incarcare a vehiculelor electrice (EV).

Investitiile suplimentare pentru proiectele cu emisii de carbon reduse si zero aferente tranzactiilor de achizitii anuntate ar putea duce investitiile totale la aproximativ 8 miliarde lei. ”Investitiile necesita un mediu de reglementare şi fiscal previzibil şi stabil”, precizează compania.

În Explorare&PRoducţia, investiţiile vor fi de circa 4,7 miliarde lei (2023: 2,6 miliarde lei), din care aproximativ jumătate pentru proiectul Neptun Deep. OMV Petrom plănuieşte forarea a circa 40 de sonde noi şi sidetrack-uri şi realizarea a pana la 500 de reparatii capitale la sonde (2023: 45 de sonde noi si sidetrack-uri şi 497 de reparatii capitale la sonde).

Productia se estimeaza că va fi peste 106.000 bep/zi (2023: 113.000 bep/zi), luând în considerare faptul că nu se vor efectua vânzări de active.

De asemenea, OMV Petrom are ca ţintă reducerea intensităţii emisiilor de carbon cu 30% până în 2030 faţă de 2019 (2023: scădere de ~11% faţă de 2019).

Conform estimărilor OMV Petrom, consumul national de gaze naturale a crescut în primul trimestru al anului cu aproximativ 6% fata de T1 2023, sustinut in principal de consumul mai mare de gaze naturale pentru productia de energie electrică, precum si reluarea activitatii unor producatori de ingrasaminte chimice, partial contrabalansat de vremea calda.

Î primul trimestru al acestui an, centrala electrică Brazi a generat o productie excelentă, atingand 1,6 TWh (1 TWh in T1/23), nivel record pentru un trimestru unu, acoperind 10% din mixul de generare al Romaniei. T1/23 a fost impactat de revizia planificata a centralei electrice Brazi cu intreaga capacitate in martie 2023.

Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 6% în primul trimestru, la 1,39 miliarde lei, de la 1,48 miliarde lei în primul trimestru din anul 2023. Veniturile din vânzări au fost mai mici cu 10%, la 8,54 miliarde lei.

Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 3%, în primele trei luni ale anului, la 10,16 milioane barili echivalent petrol, în principal din cauza declinului natural.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Capitala ar putea avea o Piață 13-15 Iunie 1990. Situarea propusă în Consiliul General

Publicat

in

Denumirea de Piaţa 13-15 Iunie 1990 ar putea fi atribuită unei secţiuni din spaţiul public situat între Bulevardul Nicolae Bălcescu şi monumentul Căruţa cu Paiaţe, potrivit unui proiect care va fi dezbătut în şedinţa de luni a Consiliului General al Capitalei, informează Agerpres.

Teatrul National BucurestiFoto: Adrian Ilincescu/ HotNews.ro

Conform referatului de aprobare, cererea vine din partea Asociaţiei 13-15 Iunie 1990, iar propunerea este susţinută şi de consilierul general Nicorel Nicorescu (USR), ca fost participant la acţiunile societăţii civile desfăşurate în Piaţa Universităţii, în perioada anterioară mineriadei din 13-15 iunie 1990.

„Mineriada din iunie 1990 (13-15 iunie) a fost cea de-a treia acţiune de acest gen întreprinsă în România postdecembristă. Forţele de ordine au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii. A fost considerată cea mai brutală ca stil şi anvergură dintre toate acţiunile minerilor. În plan intern, mineriada din iunie 1990 a reprezentant o perioadă de lipsă a libertăţii presei prin prezentarea unilaterală la unica televiziune din acea vreme. Sediile partidelor de opoziţie au fost devastate. Acţionând ca o forţă independentă de stat, minerii s-au substituit forţelor de ordine şi implicit au subminat statul”, se arată în raportul de specialitate.

Nicorel Nicorescu a precizat că Esplanada Teatrului Naţional trebuie să rămână în memoria bucureştenilor ca un loc în care s-a luptat pentru libertatea şi democraţia din România.

„Elita intelectualilor, a tinerilor şi a cetăţenilor cu profundă dorinţă de libertate din România nu a acceptat revenirea la un ‘comunism cu faţă umană’ imediat după Revoluţia din 1990. Este nevoie ca tânăra generaţie să înţeleagă şi să ştie de acele zile în care regimul Iliescu a creat un abuz şi o instigare la ură între diferitele categorii sociale, evenimentul încheindu-se cu regretabile daune materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Regimul Iliescu a fost un regim opresiv de tip neocomunist”, a precizat Nicorescu.

Citeste mai mult

NATIONAL

Finanțare de peste 28,4 mil. lei pentru instalare de panouri fotovoltaice la primării din țară

Publicat

in

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat 11 contracte de finanțare de peste 28.400.000 lei pentru instalarea de panouri fotovoltaice pentru consumul propriu al entităților publice, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, vineri au fost semnate 10 contracte de finanțare în cadrul apelului finanțat prin Fondul pentru Modernizare, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice. Valoarea totală a proiectelor finanțate este de 26.590.462,56 lei, din care valoarea totală a finanțării din Fondul pentru modernizare este de 22.330.466,78 lei, iar capacitatea totală instalată este de 3,46 MW.

Cele zece primării care au semnat contractele sunt: orașul Fămânzi și comuna Hudești din județul Botoșani, orașul Lipova din județul Arad, comuna Roșia din județul Bihor, comuna Grindu din județul Ialomița, comuna Gologanu din județul Vrancea, comuna Cuza Vodă din județul Călărași, comuna Ruscova din județul Maramureș, comuna Chirnogeni din județul Constanța și comuna Ilva Mare din județul Bistrița-Năsăud.

Anterior, pe 14 mai s-a semnat contractul de finanțare pentru Comuna Aștileu, județ Bihor. Valoare totala a proiectului este de 1.901.814,57 lei, valoarea finanțării din Fondul pentru Modernizare fiind de 1.626.878,89 lei, pentru o capacitate instalată totală de 0,25 MW.

„Semnarea acestor contracte se subscrie priorității enunțate încă de la preluarea mandatului: investiții, investiții, investiții. Le mulțumesc colegilor din minister care au înțeles necesitatea accelerării investițiilor prin Fondul de Modernizare. Dezideratul nostru este o energie sigură, la un preţ corect şi cât mai verde. Prin Fondul pentru Modernizare avem cea mai mare şansă de dezvoltare pe care România o are în istoria recentă şi nu greşesc dacă spun că Ministerul Energiei gestionează cea mai importantă investiţie pentru viitorul României şi România Viitorului”, spune Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Prin semnarea celor 11 contracte de finanțare, se asigură finanțare pentru proiecte noi, în valoare totală de 28.492.277,13 lei, cu o valoare totală a finanțării din Fondul pentru modernizare de 23.957.345,67 lei, pentru o capacitate instalată totală de 3,71 MW.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend