Cercetări privind femeie căzută de la înălțime, la Curtea de Argeș

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Curtea de Argeș au fost sesizați cu privire la faptul că o femeie ar fi căzut de la înălțime, de la etajul al doilea al unui bloc de locuințe din același municipiu.

Persoana în cauză, femeie de 63 de ani, din Curtea de Argeș, a fost preluată de un echipaj medical și transportată la spital.

În cauză verificările continuă, pentru clarificarea tuturor împrejurărilor în care evenimentul a avut loc.

Având în vedere natura cazului, atragem atenția asupra faptului că prezentarea detaliată a unor astfel de situații poate avea un impact negativ asupra persoanelor vulnerabile.

Specialiștii subliniază că expunerea repetată la astfel de informații poate crește riscul de comportamente similare.

Recomandăm tratarea cu responsabilitate a acestor subiecte și încurajăm persoanele care se confruntă cu dificultăți emoționale să solicite sprijin de specialitate sau să apeleze la persoane de încredere.

Costeluș de la Clejani ar fi fost internat în urmă cu câteva zile și dus direct în sala de operație, conform relatărilor familiei. Rudele susțin că starea lui s-a deteriorat rapid după două intervenții chirurgicale și că li s-a refuzat accesul la acesta în momentele critice, în ciuda încercărilor repetate de a obține informații de la personalul medical.

Familia mai spune că medicii le-ar fi dat speranțe după prima intervenție, spunându-le că, deși situația a fost gravă, au reușit să-i salveze piciorul pentru că vasele mari de sânge erau în stare bună.

„După două ore în care am tot sunat să cerem informații despre starea lui, mi s-a zis că nu e niciun medic la Terapie Intensivă care să ne ofere informații, simțeam că ceva nu e bine, și am plecat iar la spital. Acolo ni s-a zis că situația e foarte gravă, că noaptea este critică, că inima nu-i mai funcționează și că, cel mai probabil, nu își mai revine.

La ora 10 a intrat în stop, l-au resuscitat, dar nouă, care eram acolo, nu ne-a spus nimeni nimic. A fost un băiat tânăr și l-au lăsat să moară ca un câine, fără familia care aștepta la ușă să-l vadă pentru ultima dată.

Cum poți să spui că e bine după o operație și apoi să moară? De ce nu ai văzut din prima cât era de grav? Suntem terminați, îl plângem o familie întreagă”, au mai spus membrii familiei lui Costeluș de la Clejani.

În semn de respect pentru identitatea sa publică, familia a hotărât ca bărbatul să fie înmormântat cu ochelari de soare la ochi. Acest accesoriu era definitoriu pentru stilul lui Costeluș și nu lipsea din aparițiile sale.

România traversează o criză politică fără precedent. Are guvern interimar de aproape patru luni, însă problema pare că-și va găsi, în sfârșit, soluție. Președintele Nicușor Dan, susțin surse politice, ar urma să facă săptămâna asta o nouă desemnare pentru șefia Palatului Victoria, după ce variantele Eugen Tomac și Adrian Veștea au eșuat.

Anunțul șefului statului ar putea fi făcut chiar luni, după ședința Consiliului Suprem de Apărarea a Țării, care este programată pentru ora 15:00.

Nicușor Dan ar avea în vedere, la noua desemnare, ca viitorul premier să îndeplinească o serie de condiții. Cea mai importantă dintre acestea – să poată aduna cele 233 de voturi favorabile în parlament. Șeful statului nu exclude varianta unui prim-ministru independent, care să fie un bun economist și care să se bucure de încredere atât la nivel european, cât și în SUA, susțin aceleași surse.

Citește și Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte PSD, laudă decizia Episcopiei Hușilor de a-l interzice pe Călin Georgescu în biserici: ”Biserica Ortodoxă ar putea juca un rol crucial în denunțarea șarlatanilor politici”

Președintele le-ar fi transmis aceste condiții liderilor PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, cu prilejul unor discuții informale. Sursele citate susțin că PSD și UDMR ar dori însă un prim-ministru din zona politică, nu unul independent.

Cât privește numele pe care îl va alege, în final, șeful statului, se pare că pe lista finală s-ar afla acum patru variante. Două dintre acestea sunt deja cunoscute – Sorin Grindeanu și ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, iar celelalte pot fi considerate surprize de ultimă oră. Este vorba despre Daniel Dăianu, fost ministru al Finanțelor, în prezent președinte al Consiliului Fiscal, și Luca Niculescu, fost ambasador, numit ulterior secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și coordonator pentru procesul de aderare a României la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Citește și EXCLUSIV Victor Ponta demască dezastrul economic: ”Am mai avut crize economice, acum contextul este foarte rău. Datele arată foarte rau”

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că actualul sistem este „o bombă cu ceas” care ar putea exploda în următorii 7-10 ani și spune că România va fi nevoită să ia măsuri dificile: de la creșterea numărului de angajați și prelungirea vieții active până la dezvoltarea pensiilor private.

De ce este pus sub presiune sistemul public de pensii

Românii trăiesc mai mult, însă această evoluție pozitivă vine și cu provocări pentru sistemul public de pensii. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase. Datele Institutului Național de Statistică indică o creștere a numărului persoanelor foarte vârstnice. România are aproape 450.000 de persoane cu vârsta de peste 85 de ani, iar numărul centenarilor s-a apropiat de 4.000, după o creștere puternică în ultimul deceniu.

Este sustenabil sistemul public de pensii?

În acest context, Adrian Negrescu consideră că România trebuie să se pregătească din timp pentru perioada în care finanțarea sistemului public de pensii va deveni și mai dificilă.

„Sistemul public de pensii este ca o bombă cu ceas care va exploda cel mai probabil în următorul orizont de 7-10 ani. Problema principală este legată de schimbarea structurii populației. România are din ce în ce mai mulți oameni care ajung la vârste înaintate, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase.

În următorii ani vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, iar pensiile acestora vor reprezenta o mare problemă pentru statul român. Rămâne de văzut cum vor fi plătite aceste pensii în condițiile în care și în acest moment avem un deficit pentru plata pensiilor aflate deja în plată.

Sistemul public funcționează pe principiul contribuțiilor celor care lucrează. Cu alte cuvinte, angajații de astăzi contribuie la plata pensiilor celor care au ieșit din câmpul muncii. Dacă numărul angajaților scade, iar numărul pensionarilor crește, presiunea asupra bugetului devine tot mai mare”, susţine Adrian Negrescu.

Potrivit analistului economic, una dintre principalele soluții este creșterea numărului de persoane active în economie: „România are nevoie, în primul rând, să aducă mai mulți oameni în economie, să îi determine să lucreze și să contribuie la sistem. Mai mulți angajați înseamnă mai multe taxe și contribuții salariale, iar aceste venituri pot fi folosite pentru plata pensiilor. Dacă nu vom reuși să creștem baza de contribuabili, problema poate deveni atât de gravă încât, peste ani, statului să îi fie din ce în ce mai greu să asigure plata pensiilor la nivelul așteptat de populație”.

Citeşte şi: Amendă imensă decisă de instanţă pentru fiica lui Gigi Becali. Procesul nu s-a încheiat

Va crește vârsta de pensionare?

Adrian Negrescu susține că majorarea vârstei de pensionare ar putea deveni inevitabilă în următorii ani.

„Încă din 2010 Banca Mondială ne oferă această soluție, de a crește vârsta de pensionare atât la bărbați, cât și la femei. S-au făcut pași înainte, dar prea puțini, în condițiile în care situația demografică se duce într-o zonă critică. Creșterea vârstei de pensionare va fi o realitate în următorii cinci ani de zile. Este una dintre măsurile care vor trebui luate dacă România nu va găsi alte soluții pentru echilibrarea sistemului.

Nu este însă singura variantă. O economie mai puternică, mai mulți angajați și o rată mai ridicată de ocupare pot contribui la reducerea presiunii asupra bugetului. România are nevoie să aducă în piața muncii cât mai mulți oameni care astăzi nu lucrează, să reducă munca la negru și să creeze condiții pentru ca oamenii să rămână activi cât mai mult timp”, a adeclarat specialisrul pentru Cotodianul.

Creșterea numărului de angajați ar putea reprezenta una dintre soluțiile pentru reducerea presiunii asupra bugetului public: „Dacă nu vom găsi aceste soluții, alternativa va fi reprezentată de creșterea taxelor, inclusiv asupra pensiilor, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra veniturilor populației. Problema este că orice măsură de acest tip este dificil de aplicat într-o societate în care pensionarii reprezintă deja o categorie numeroasă. De aceea, reforma sistemului trebuie pregătită din timp. Nu putem aștepta ca problema să devină imposibil de gestionat pentru a începe să căutăm soluții. Creșterea speranței de viață schimbă inclusiv modul în care trebuie privită pensionarea. Dacă o persoană poate ajunge să trăiască 85, 90 sau chiar peste 100 de ani, perioada de după ieșirea din activitate poate reprezenta câteva decenii. În același timp, contribuțiile trebuie colectate de la o populație activă care, în România, riscă să devină tot mai mică”.

Ce îi așteaptă pe tinerii de astăzi la pensie

Pentru generațiile tinere, problema este cu atât mai importantă cu cât acestea trebuie să ia în calcul modul în care va arăta sistemul public peste 30 sau 40 de ani.

„Tinerii din ziua de azi trebuie să gândească oportun atunci când se gândesc la piața muncii. Nu cred că un tânăr ar trebui să se bazeze exclusiv pe pensia publică pe care o va primi peste 30 sau 40 de ani. Trebuie să își construiască o pensie privată, prin Pilonul II sau Pilonul III. Cu cât te apuci mai devreme să economisești și să pui bani deoparte, prin orice formă, cu atât vei avea mai multe șanse să ieși din zona asistaților sociali care se vor înmulți în următorii ani. Riscul pentru generațiile actuale este ca raportul dintre numărul celor care contribuie și numărul celor care primesc pensie să se deterioreze”, a mai spus Adrian Negrescu.

Citeşte şi: Hidroelectrica crește prețul energiei active din octombrie 2026. Cu cât se măresc facturile românilor

Pilonul II și Pilonul III, soluții pentru viitor

Economisirea privată poate deveni tot mai importantă pentru românii care vor să își asigure un venit suplimentar la bătrânețe.

„Statul administrează un fond de pensii construit pe o arhitectură învechită, de tip piramidal. Altfel spus, statului îi va fi din ce în ce mai greu să aibă fondurile necesare plății pensiilor în condițiile în care cei care susțin pensiile, angajații care nu au ieșit din câmpul muncii, vor avea o zonă mare de fluctuație. Singura soluție este să crești numărul angajaților din economie. În paralel, oamenii trebuie să înțeleagă că este necesar să își construiască propriul sistem de siguranță financiară pentru bătrânețe. Pilonul II și Pilonul III pot reprezenta surse suplimentare de venit pentru perioada pensionării. În cazul tinerilor, avantajul principal îl reprezintă perioada lungă în care pot economisi și investi pentru viitor”, a declarat Adrian Negrescu.

„Sistemul de pensii publice este ca o bombă cu ceas”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Soția fostului președinte al României, Carmen Iohannis, este de mai mulți ani profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Carmen Iohannis a decis că va mai preda engleza pentru încă un an la „Lazăr”.

Carmen Iohannis nu va ieși la pensie în acest an, deși ar fi avut posibilitatea să facă acest lucru. Ea nu și-a depus la Inspectoratul Școlar Județean Sibiu dosarul de pensionare și a optat, în schimb, pentru prelungirea activității didactice  cu încă un an.

Nicușor Dan și Ilie Bolojan, mesaje pentru profesori, elevi și părinți la începutul anului școlar. Șeful statului subliniază că ”România are încă multe restanţe de rezolvat în educaţie”, premierul se laudă cu realizările

Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, „doamna Carmen Iohannis a cerut prelungirea ca titular încă un an”.

Astfel, Carmen Iohannis va continua să predea limba engleză la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu și în următorul an școlar.

Carmen Iohannis este născută la 2 noiembrie 1960 și a ales să își continue activitatea la catedră, deși îndeplinește condițiile pentru pensionare.

Citește și Un profesor din România are 89 de ani și încă le predă elevilor. Ministrul Educației: ”Prefer persoana pregătită, vârsta e mai puțin importantă”

Carmen Iohannis, la bina şi la greu alături de Klaus în dosarul caselor

Dosarul care are ca obiect „acţiune în răspundere delictuală” şi „îmbogăţirea fără justă cauză” deschis de ANAF împotriva familiei fostului preşedinte Klaus Iohannis a fost transferat de la Tribunalul Sibiu la Tribunalul Hunedoara. Decizia a fost luată, marţi, de către un complet de judecată de la Curtea de Apel Alba Iulia, la solicitarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, soluţia fiind definitivă.

Curtea de Apel Alba Iulia a dispus, marţi, strămutarea dosarului  deschis de Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov împotriva familiei fostului preşedinte Klaus Iohannis, dosar care are ca obiect principal „acţiune în răspundere delictuală” iar ca obiecte secundare „îmbogăţirea fără justă cauză” şi „sechestru asigurător.

„Admite cererea de strămutare formulată de către petentul Statul Român prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov în contradictoriu cu intimaţii Iohannis Klaus Werner şi Iohannis Carmen Georgeta. Dispune strămutarea la Tribunalul Hunedoara a procesului care face obiectul dosarului nr. 2405/85/2025 înregistrat la Tribunalul Sibiu. Păstrează actele îndeplinite înainte de strămutare. Definitivă”, este soluţia pronunţată marţi,  10 februarie 2026, de către un complet de la Curtea de Apel Alba Iulia.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţa, în luna noiembrie 2025, că a înregistrat, în numele statului român, la Tribunalul Sibiu, o acţiune prin care solicita ca fostul preşedinte Klaus Iohannis să fie obligat să achite despăgubirile pentru lipsa de folosinţă a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu.

Fiscul a mai cerut instanţei instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestuia şi a familiei sale, pentru a se garanta recuperarea sumelor cuvenite statului, în condiţiile în care pârâţii au refuzat să plătească de bunăvoie.

„Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil”, se arăta într-un comunicat de presă al ANAF.

Potrivit sursei citate, având în vedere că „pârâţii au refuzat plata voluntară”, în cadrul acţiunii s-a solicitat instanţei şi „instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului”.

Cererea de instituire a sechestrului a fost însă respinsă de Tribunalul Sibiu şi de Curtea de Apel Alba Iulia.

ANAF a preluat, în condiţiile legii, o jumătate din imobilul din Sibiu deţinut de Klaus Iohannis până în 2015.

„Foştii proprietari şi-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spaţiu, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situaţia de a prelua bunul prin schimbarea yalei”, explica ANAF.

Instituţia preciza că imobilul deţinut până în 2015 de fostul preşedinte Klaus Iohannis a fost preluat în baza unei moşteniri vacante „culese” de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate.

Tribunalul Sibiu a admis marţi cererea Administraţiei Finanţelor Publice privid cealaltă jumătate a imobilului din centrul oraşului care a aparţinut soţilor Iohannis şi pentru care trebuie recuperaţi banii din chirii.

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a precizat disciplinele la care se înregistrează deficit de profesori.

”Fizică, zona tehnică, zona de maiștri, inclusiv în zona de informatică. Mă aștept că acum, existând această stagnare în domeniul IT, în ce privește angajările, să existe solicitări mai multe și să reușim să acoperim mai bine necesarul cu personal calificat”, a declarat Dimian.

Dat fiind acest deficit, sunt căutate soluții inclusiv în zona celor ieșiți din câmpul muncii: ”Pot să vă dau exemplu fizică, sau anumite zone cu maiștri în zona tehnologică, unde nu se ocupă postul de scoase la concurs și atunci se apelează la alte persoane – pensionari, spre exemplu”.

Șeful Educației a vorbit despre concurența relativ mare de la titularizare – patru-cinci candidați pe post – și despre faptul că primește foarte multe petiții de la cei nemulțumiți că nu au prins un loc în sistem.

”În sistemul educațional preuniversitar și universitar avem 300.000 de angajați. Este normal să existe o fluctuație a angajaților, fie că unii părăsesc sistemul, doresc un alt loc de muncă, fie că ies la pensie. Noi ce constatăm este că scoatem în fiecare an număr de posturi la concurs si o să observați că numărul de candidați este de patru-cinci ori mai mare decât numărul de posturi scoase. Deci, din acest punct de vedere, eu primesc și foarte multe petiții care îmi spun că, uite, au luat o notă mare, peste șapte, la acest concurs de post și nu au un post disponibil. Avem foarte multe persoane nemulțumite că nu pot să activeze și s-au pregătit în acest sistem”, a declarat, la digi24, Mihai Dimian.

În același context, ministrul Educației subliniază că în România s-ar pune piedici specialiștilor din diferite domenii care ar putea fi profesori, lucru care nu se întâmplă în alte țări.

”Pot să vă dau un exemplu în mediul universitar. Dacă ai o anumită tehnologie nouă, inviți un inginer din care lucrează cu tehnologiile respective și îl inviți să predea. Prin decizia senatului, el devine cadru didactic asociat, îi dai un titlu asociat, deci el nu este necalificat pentru că n-a făcut modulul psihopedagogic sau nu-l primesc, înseamnă că n-a facut modulul psihopedagogic. El are o competență în acel domeniu și sigur că încerc să o valorific în acest mod, mai ales în modul în care evoluează unele tehnologii, nu putem asigura personal pentru toate tehnologiile moderne. Și atunci apelăm la aceste experți din industrie.

După experiența din SUA, ce pot să vă spun este că foarte mulți, după 10-20 de ani în multinationale, se retrăgeau în în sistemul educațional. Această tranziție era una destul de simplă, adică aveai competențe în domeniu și ulterior, sigur, te pregătești din punct de vedere metodologic. Noi punem barierele astea înainte și e posibil să limităm anumite soluții pe care le-am avea la dispoziție”, a explicat demnitarul.

Citește și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, mesaje pentru profesori, elevi și părinți la începutul anului școlar. Șeful statului subliniază că ”România are încă multe restanţe de rezolvat în educaţie”, premierul se laudă cu realizările

Pe de altă parte, ministrul Educației a postat luni, cu ocazia începerii noului an școlar, un mesaj adresat cadrelor didcatice, elevilor și părinților.

”Vă mulțumesc că ați ales această misiune nobilă. Purtăm pe umerii noștri o mare responsabilitate: destinul acestor copii. Nu este suficient să le cerem copiilor să vină la școală. Trebuie să ne asigurăm că le oferim o școală în care ei să simtă că merită să vină, în care ei să își poată realiza potențialul imens pe care îl au. O școală în care fiecare copil este respectat, sprijinit și încurajat, indiferent de locul din care provine, de familia sa sau de etnia sa”, le-a transmis profesorilor.

Care profesori nu se pot lăuda cu lefuri din cale afară de mari. Dimpotrivă, sunt considerabil mai mici decât cele din alte țări europene.

În învățământul preșcolar, România apare cu aproximativ 25.000 de euro pe an la începutul carierei și 33.000 de euro la vârful acesteia. Prin comparație, în Luxemburg valorile ajung la 55.000 și 97.000 de euro, iar în Țările de Jos la circa 41.000 și 83.000 de euro, potrivit datelor Eurydice prezentate de Euronews.

România se află în partea inferioară a clasamentului și în învățământul primar, cu aceleași valori: aproximativ 25.000 de euro la debut și 33.000 de euro la vârful carierei.

Diferența față de statele din frunte este mare. În Luxemburg, profesorii din ciclul primar pornesc de la aproximativ 55.000 de euro și pot ajunge la 97.000 de euro, în Germania de la 55.000 la 71.000 de euro, iar în Țările de Jos de la aproximativ 41.000 la 83.000 de euro.

România nu este însă ultima în acest clasament. La nivel primar, sub ea apar Polonia, Letonia, Ungaria, Grecia și Cehia.

Diferențele sunt și mai evidente la gimnaziu. În România, graficul indică aproximativ 26.000 de euro pe an pentru un profesor aflat la începutul carierei și 37.000 de euro pentru unul ajuns la vârful acesteia.

În Luxemburg, sumele sunt de 62.000 și 109.000 de euro, în Germania de 61.000 și 79.000 de euro, iar în Țările de Jos de aproximativ 41.000 și 83.000 de euro.

Astfel, la vârful carierei, valoarea indicată pentru un profesor de gimnaziu din Luxemburg este de aproape trei ori mai mare decât cea pentru un profesor din România.

Situația este aproape identică la liceu. România apare cu aproximativ 26.000 de euro la începutul carierei și 37.000 de euro la vârf. Luxemburg ajunge la aproximativ 62.000 și 108.000 de euro, Germania la 64.000 și 85.000 de euro, iar Țările de Jos la 41.000 și 83.000 de euro.

În toate cele patru categorii analizate, România se află, așadar, în partea de jos a clasamentului, chiar dacă nu ocupă ultima poziție. Se observă și că diferențele dintre nivelurile de învățământ sunt mici în cazul profesorilor români: valorile cresc de la aproximativ 25.000-33.000 de euro în preșcolar și primar la 26.000-37.000 de euro în gimnaziu și liceu.

Cât durează până când profesorii ajung la vârful carierei
Evoluția în carieră este legată, de regulă, de rolurile și responsabilitățile profesorului, numărul de ani lucrați, vârstă, nivelul de calificare și performanță.

Potrivit Eurydice, în 11 țări din Uniunea Europeană, profesorii au nevoie de 31 până la 40 de ani pentru a ajunge la nivelul maxim al carierei, în funcție de ciclul de învățământ.

La polul opus se află Danemarca și Finlanda, unde, pentru anumite niveluri de educație, profesorii au nevoie de cel mult zece ani de muncă pentru a ajunge la vârful grilei salariale.

Pe măsură ce profesorii avansează în carieră, cresc și salariile, iar această evoluție este un factor important pentru atractivitatea profesiei și pentru păstrarea cadrelor didactice în sistem.

De salarii mai bune nu beneficiază însă doar profesorii. Un studiu OECD din 2025 citat de Euronews arată că o remunerare mai bună a cadrelor didactice tinde să fie asociată și cu rezultate mai bune ale elevilor.

Cele mai mari creșteri salariale între începutul și vârful carierei sunt înregistrate în Cipru, Portugalia, Țările de Jos și Slovenia, notează observatornews.

Citește și Noul an școlar 2026-2027 începe luni, 7 septembrie. Ce se schimbă din această toamnă pentru elevi și profesori