Departamentul de Justiţie al SUA şi TikTok au cerut vineri unei curţi de apel americane să stabilească o procedură rapidă de judecare a contestaţiilor legale privind o nouă lege care impune ca grupul chinez ByteDance să cedeze activele TikTok din SUA până pe 19 ianuarie, sau se va confrunta cu o interdicţie, transmite Reuters.

TikTok, ByteDance şi un grup de creatori de conţinut de pe TikTok s-au alăturat Departamentului de Justiţie pentru a solicita Curţii de Apel din Districtul Columbia să se pronunţe până pe 6 decembrie, pentru a putea solicita o revizuire la Curtea Supremă, dacă va fi necesar, înainte de termenul limită al SUA, conform News.ro.

Marţi, un grup de creatori de pe TikTok au depus o acţiune pentru a bloca legea care ar putea interzice aplicaţia folosită de 170 de milioane de americani, spunând că a avut ”un efect profund asupra vieţii americane”.

Săptămâna trecută, TikTok şi compania-mamă ByteDance au depus un proces similar, susţinând că legea încalcă Constituţia SUA din mai multe motive, inclusiv încălcarea protecţiei liberei exprimare a Primului Amendament.

”În lumina numărului mare de utilizatori ai platformei TikTok, publicul larg are un interes semnificativ în soluţionarea promptă a acestei chestiuni”, au spus Departamentul de Justiţie al SUA şi petiţionarii TikTok.

Potrivit TikTok, prin procedură rapidă poate fi rezolvată contestaţia fără a fi nevoie să solicite măsuri preliminare de urgenţă.

Legea, semnată de preşedintele Joe Biden pe 24 aprilie, acordă ByteDance timp până pe 19 ianuarie pentru a vinde TikTok sau se va confrunta cu o interdicţie.

Casa Albă spune că doreşte ca proprietatea din China asupra TikTok să înceteze, din motive de securitate naţională, dar nu şi interzicerea TikTok.

Părţile au cerut instanţei să stabilească termenul pentru argumentele orale cât mai curând posibil în calendarul cauzei din septembrie.

Departamentul de Justiţie a spus că poate depune la instanţă materiale clasificate pentru a susţine justificările de securitate naţională.

La începutul acestei săptămâni, Departamentul de Justiţie a declarat că legea TikTok ”abordează preocupările critice de securitate naţională într-un mod care este în concordanţă cu Primul Amendament şi cu alte limitări constituţionale”.

Legea interzice magazinelor de aplicaţii precum Apple şi Google Alphabet să ofere aplicaţia TikTok şi interzice serviciilor de găzduire pe internet să sprijine TikTok, cu excepţia cazului în care ByteDance renunţă la TikTok.

Concepută din cauza îngrijorărilor parlamentarilor americani că China ar putea accesa date despre americani sau să-i spioneze cu ajutorul aplicaţiei, legea a fost adoptată în majoritate covârşitoare în Congres, la doar câteva săptămâni după ce a fost introdusă.

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, care s-a opus prin veto legii criticate a “influenţei străine”, i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a “scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”, notează AFP, preluată de Agerpres.

Salome ZurabișviliFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

„Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

„Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

„Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez.

„Nu este numai Georgia este în joc, ci este vorba de eliberarea definitivă a Caucazului de mentalităţile jugului sovietic şi influenţei ruse”, a subliniat ea.

Preşedinta proeuropeană a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o antrena spre Rusia.

Dar partidul la putere, „Visul georgian”, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a textului.

Detractorii legii, votată marţi, o văd ca pe o încercare de a deturna Georgia de Europa pentru a o antrena spre Rusia. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat-o.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca “organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ.

Președinta Georgiei a făcut apel la calm

„Nimeni aici nu vrea să intre într-o confruntare cu Rusia. Este foarte important pentru viitorul Europei, inclusiv pentru o Europă a securităţii. Aici, este Marea Neagră, zonă de tranzit energetic şi de comunicaţii”, a ţinut să adauge şefa statului.

Vetoul prezidenţial „nu va schimba nimic. Cu toate acestea, este foarte important. (…) Sunt într-un fel vocea acestei societăţi care spune nu acestei legi”, a justificat ea.

Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Salome Zurabişvili a făcut însă apel la calm. „Nimeni aici nu vrea să se îndrepte spre instabilitate”, a asigurat ea.

„Legea va fi adoptată (…). Nu putem continua să manifestăm. Să luăm notă şi să trecem la următoarea fază. Într-o democraţie, la urne trebuie decis viitorul”, a mai spus preşedinta Georgiei.