După ce o mişcare de protest condusă de studenţi şi fără lider l-a îndepărtat de la putere pe fostul preşedinte al Serbiei, Aleksandar Vucic, în cadrul unor alegeri anticipate istorice desfăşurate duminică, ţara aşteaptă acum să afle cine va fi numit prim-ministru şi cine va ocupa alte funcţii ministeriale cheie, pe măsură ce se formează un guvern. Reuters prezintă câţiva dintre candidaţii de seamă de pe lista studenţilor, informează news.ro.

Dejan Soskic, fostul guvernator al Băncii Centrale, profilul economistului reformator

Dejan Soskic, economist şi profesor la Facultatea de Economie a Universităţii din Belgrad, a ocupat funcţia de guvernator al băncii centrale între 2010 şi 2012, înainte de a demisiona în semn de protest faţă de modificările legislative care, susţinea el, compromiteau independenţa instituţiei. De ani de zile, el este un oponent vocal al guvernului lui Vucic.

Soskic, care în tinereţe era un motociclist pasionat, dar care s-a transformat într-un reformator cu un ton blând, a criticat frecvent slăbiciunile instituţionale ale ţării sub guvernarea lui Vucic. În 2021, el a afirmat, referindu-se la poziţia Serbiei şi la scorurile în scădere în ceea ce priveşte indicatorii internaţionali de transparenţă, că o corupţie sistemică în statul balcanic este mai răspândită decât în ţările vecine şi că aceasta descurajează investiţiile directe interne şi străine. Vucic şi Partidul Progresist Sârb au negat în repetate rânduri acuzaţiile de corupţie.

Soskic susţine că o gestionare prudentă a finanţelor publice va crea o bază stabilă pentru o creştere permanentă a salariilor şi a pensiilor.

Mass-media proguvernamentală a criticat bilanţul lui Soskic la conducerea băncii centrale, acuzându-l că a declanşat deprecierea dinarului în timpul mandatului său. Soskic a apărat deprecierea, considerând-o o reflectare a modificărilor obligatorii ale politicii monetare din aceea perioadă, mai degrabă decât un eşec personal. Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale, pentru a spori competitivitatea exporturilor, Soskic a propus corectarea, sau slăbirea, cursului de schimb al dinarului – care se află într-un regim de flotare controlată faţă de euro – pentru a face bunurile interne mai ieftine în valută străină. O alternativă, a sugerat el, ar fi menţinerea unui curs de schimb fix, mai puternic, dar reducerea costurilor prin diminuarea salariilor.

Ilija Srdanovic, cardiologul și profesorul ajuns candidat principal al mișcării studențești

Ilija Srdanovic, cardiolog practicant, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii din Novi Sad şi pasionat de ciclism, a devenit candidatul principal al mişcării studenţeşti odată cu finalizarea listei electorale în septembrie.

Trecerea lui Srdanovic în politica de prim-plan a început în timpul demonstraţiilor anticorupţie conduse de studenţi, unde a apărut frecvent în calitate de orator. Medicul a participat la turul cu bicicleta al mişcării, intitulat „Păzitorii Constituţiei”, care a străbătut provincia Vojvodina de Nord.

Srdanovic a făcut campanie electorală cu promisiunea unui sistem de sănătate descentralizat „în serviciul cetăţenilor şi bazat pe egalitate pentru toţi pacienţii”. Într-un interviu acordat agenţiei de ştiri FoNet din Belgrad, Srdanovic a declarat că obiectivul său politic este construirea „unei Serbii mai bune, nimic altceva nu contează”, a asigurat el..

Cardiologul a refuzat o invitaţie din partea lui Vučić de a participa la o dezbatere televizată în timpul campaniei.

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a scris marţi pe X că a avut o conversaţie telefonică „bună” cu Srdanovic, afirmând că prioritatea este formarea fără întârziere a unui nou guvern.

Unele dintre politicile lui Srdanovic nu reprezintă o schimbare radicală faţă de unele dintre cele ale guvernului anterior. El a subliniat poziţia „Listei Studenţilor” conform căreia Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, rămâne o parte integrantă a ţării. În timpul campaniei, el a mai afirmat că integrarea în Uniunea Europeană nu reprezintă o prioritate în acest moment şi că atenţia imediată a viitoarei administraţii trebuie să rămână asupra reformelor interne anticorupţie şi asupra „supravieţuirii existenţiale” a naţiunii.

Dejan Bodiroga, fostul star al baschetului susținut puternic de protestatari

Dejan Bodiroga, fostul căpitan al echipei naţionale de baschet a Iugoslaviei şi actualul preşedinte al Euroligii, este unul dintre cei mai proeminenţi oratori publici ai mişcării studenţeşti.

El a descris alegerile de duminică ca o luptă „pentru recuperarea unei ţări care a fost deturnată”.

Intrarea sa în politică reprezintă cel mai recent capitol dintr-o viaţă care a captivat naţiunea pasionată de baschet – de la câştigarea a două medalii de aur consecutive la Campionatul Mondial FIBA, în 1998 şi 2002, şi conducerea echipei iugoslave de atunci către o medalie de argint olimpică la Jocurile de la Atlanta din 1996, până la intrarea în administraţia sportivă de vârf după retragerea sa ca jucător în 2007 şi numirea sa în funcţia de preşedinte al Euroligii în 2022.

În timpul campaniei electorale, Bodiroga a participat la mitinguri studenţeşti şi la dansuri populare în aer liber în localităţi rurale. Fanii săi îl aclamau adesea cu un slogan din anii 1990: „Avem un Dumnezeu, numele lui este Bodiroga”.

Radomir Saicic, profesorul de chimie văzut drept candidat la alegerile prezidențiale

Radomir Saicic, profesor de chimie organică şi membru al Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte (SANU), a fost figura emblematică a victoriei electorale a studenţilor de duminică, urcând pe podium la sediul acestora după ce Vucic şi-a recunoscut înfrângerea şi salutând rezultatul ca pe o „victorie a cetăţenilor”.

Este specialist în chimie medicinală, iar cercetările sale se concentrează pe sinteza tratamentelor chimioterapeutice şi a terapiilor antivirale, inclusiv un proiect special privind COVID-19, în colaborare cu Institutul Pasteur.

Saicic s-a alăturat protestelor anticorupţie conduse de studenţi care au urmat prăbuşirii, în 2024, a acoperişului unei gări din oraşul Novi Sad, situat în nordul Serbiei. El a devenit ţinta tabloidelor proguvernamentale după ce a semnat o petiţie alături de alţi 24 de academicieni prin care se cerea demisia lui Vucic, iar în mai 2026 a părăsit o expoziţie organizată de galeria SANU pentru a protesta faţă de prezenţa lui Nikola Selakovic, ministrul culturii.

În timpul campaniei, el a declarat mulţimilor că Serbia este „ocupată din interior” şi a afirmat că este gata să-şi pună „chiar şi viaţa” la dispoziţia mişcării studenţeşti.

Saicic susţine că Kosovo este un „teritoriu ocupat temporar” şi sprijină legăturile energetice cu Rusia.

Analiştii politici şi mass-media locală îl consideră un candidat serios la alegerile prezidenţiale, care vor fi declanşate, de asemenea, de recenta demisie a lui Vucic din funcţie.

Futurologul american Ray Kurzweil susține că, în jurul anului 2045, oamenii se vor contopi cu inteligența artificială, prin implanturi cerebrale, copii digitale și nanoroboți care le-ar putea înmulți de milioane de ori capacitatea minții.

Inteligența artificială nu va ajunge să-i înlocuiască pe oameni, ci va deveni o parte din ei, crede Ray Kurzweil, citat de AS, potrivit Mediafax.

Inventatorul american, care lucrează pentru Google, numește acest moment „singularitate tehnologică”: un punct după care tehnologia avansează atât de repede încât e greu de imaginat ce urmează. Kurzweil merge mai departe și spune că oamenii își vor integra sisteme artificiale în creier ca să-și extindă capacitățile.

O predicție veche de 20 de ani

Kurzweil vorbea despre anul 2045 încă din 2005, în cartea „The Singularity Is Near”. În iunie 2024 a publicat continuarea, „The Singularity Is Nearer: When We Merge with AI”, în care păstrează data.

Tot acolo menține și o predicție mai apropiată: în 2029, calculatoarele ar atinge nivelul inteligenței umane.

Schimbarea nu va veni peste noapte. Kurzweil crede că primii pași au fost deja făcuți, pentru că lăsăm tot mai multe urme pe internet: mesaje, fotografii, videoclipuri și conversații care arată cum gândim și cum vorbim.

Spre sfârșitul acestui deceniu, aceste date ar duce la simulări tot mai realiste ale unor persoane anume, copii digitale cu amintiri și trăsături de personalitate. Kurzweil numește această a doua versiune a unui om „You 2”.

Nanoroboți care trec prin capilare

În anii 2030, interfețele creier-calculator, precum cele dezvoltate de Neuralink, ar aduce componente artificiale chiar în deciziile noastre. Rolul principal l-ar avea însă nanoroboții, dispozitive minuscule studiate deja în medicină pentru a duce medicamente în anumite zone ale corpului.

Într-un interviu pentru The Guardian, Kurzweil a spus că aceștia ar intra în creier prin capilare și că „vom mări inteligența de un milion de ori până în 2045”.

În anii 2040 și 2050, nanotehnologia va permite modificarea corpului și a creierului dincolo de limitele naturale: mai multă forță, mai multă rezistență și o minte de milioane de ori mai puternică. Sunt însă doar predicții, nu capacități pe care tehnologia le-a demonstrat.

Care este cel mai extrem scenariu

Cel mai extrem scenariu este cel al „materiei cenușii”: nanoroboți capabili să se reproducă singuri, care scapă de sub control și consumă materia organică pentru a construi alte mașini, într-o reacție în lanț.

Rămân și întrebări mai apropiate: o copie digitală care are amintirile, personalitatea și înfățișarea cuiva ar fi acea persoană sau doar o imitație? Ce drepturi ar avea și cine ar răspunde pentru faptele ei?

Nu toți îi împărtășesc entuziasmul. La apariția cărții, Washington Post a scris că Kurzweil rămâne, „cumva, încă” încântat de ideea contopirii oamenilor cu mașinile.

După declaraţiile jignitoare ale lui Donald Trump la adresa Norvegiei, organismul de turism al ţării i-a răspuns punând în evidenţă toaletele sale publice panoramice. Oslo a reamintit, de asemenea, independenţa Comitetului Nobel, scrie AFP, potrivit news.ro.

Trump a numit Norvegia o „țară de rahat”

Încă o dată lipsit de Premiul Nobel pentru Pace, Donald Trump a calificat duminică Norvegia drept „ţară de rahat”, dar organismul de promovare turistică al ţării scandinave i-a răspuns cu umor, lăudându-şi toaletele publice – cu un design foarte îngrijit, cu vedere la fiord, la un râu şi la alte panorame care îţi taie respiraţia.

„Visit Norway” a întocmit un top al celor mai frumoase toalete din lume.

Replica Norvegiei: Topul celor mai frumoase din lume

„Am auzit multe despre ţara de rahat”, scrie organizaţia pe pagina sa de Facebook. „Ei bine, ce putem spune este că avem într-adevăr unele dintre cele mai spectaculoase toalete din lume”, adaugă acesta, făcând referire la Donald Trump, care nu-şi ascunde dorinţa de a obţine Premiul Nobel pentru Pace şi care a făcut aceste declaraţii duminică, în cadrul unui miting electoral din statul Michigan.

„Sincer, Norvegia e naşpa. De fapt, Norvegia a devenit o ţară de rahat”, a spus el.

Premiul Nobel pentru Pace 2026 a fost acordat la începutul lunii octombrie sud-africanei Navi Pillay pentru cariera sa de juristă, în cadrul căreia a luptat împotriva celor mai grave atrocităţi, în Rwanda sau în Orientul Mijlociu.

Șeful diplomaţiei norvegiene, despre Comitetul Nobel: Trump „știe foarte bine” că este independent de puterea politică

Într-un ton mai sobru, şeful diplomaţiei norvegiene, Espen Barth Eide, a reamintit că Comitetul Nobel, care acordă premiul, este independent de puterea politică şi că preşedintele american „ştie foarte bine” acest lucru.

Guvernul italian condus de Giorgia Meloni a aprobat miercuri proiectul bugetului pentru 2027, care prevede reduceri de impozite şi cheltuieli suplimentare în valoare de 26 de miliarde de euro, finanţate parţial prin majorarea taxelor aplicate băncilor, asigurătorilor, companiilor energetice şi industriei jocurilor de noroc, transmite Reuters, potrivit news.ro.

Pachetul bugetar, ultimul înaintea alegerilor parlamentare programate anul viitor, va determina creşterea deficitului public la 3,4% din PIB în 2027, peste plafonul de 3% stabilit de Uniunea Europeană, comparativ cu nivelul estimat de 2,9% pentru 2026.

Premierul Giorgia Meloni a declarat că măsurile urmăresc reducerea poverii fiscale pentru persoanele cu venituri medii şi pentru lucrătorii independenţi, precum şi majorarea finanţării sistemului public de sănătate.

Sectorul financiar va contribui cu peste cinci miliarde de euro la finanţarea bugetului, în timp ce companiile energetice şi industria jocurilor de noroc vor furniza câte 700 de milioane de euro.

Impozitul pe profitul băncilor, IRES, va creşte de la 27,5% la 30,5%, iar cel aplicat companiilor de asigurări va fi majorat de la 24% la 27%. Guvernul intenţionează, de asemenea, să majoreze taxa pe tranzacţiile financiare şi să reducă anumite facilităţi fiscale acordate companiilor.

Meloni a declarat că nu se aşteaptă la contestarea în instanţă a majorărilor de taxe. Ministrul adjunct al Economiei, Maurizio Leo, a precizat că măsurile au fost concepute astfel încât să nu afecteze indicatorii de capital ai băncilor.

În ceea ce priveşte populaţia, guvernul va extinde aplicarea cotei de impozitare de 33% pentru veniturile anuale de până la 55.000 de euro, faţă de plafonul actual de 50.000 de euro. Beneficiul fiscal maxim va fi de aproximativ 500 de euro anual pentru fiecare contribuabil eligibil.

Lucrătorii independenţi vor beneficia de o cotă de impozitare de 15% pentru venituri anuale de până la 100.000 de euro, plafon majorat de la 85.000 de euro.

Aproximativ jumătate dintre măsurile bugetare vor fi finanţate prin utilizarea unei clauze europene de flexibilitate fiscală, care permite creşterea deficitului pentru investiţii în apărare şi tranziţie ecologică. Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a precizat că fondurile vor fi utilizate inclusiv pentru modernizarea sistemelor de climatizare din şcoli, universităţi, spitale şi baze sportive.

Bugetul permanentizează şi reducerea impozitului auto pentru peste 70% dintre autoturismele mici şi medii, facilitate care urma să expire la sfârşitul anului 2027. În plus, italienii vor putea solicita numere de înmatriculare personalizate, contra cost.

Măsurile sunt adoptate într-un context în care povara fiscală totală a Italiei, calculată ca pondere a impozitelor şi contribuţiilor sociale în PIB, a crescut cu aproximativ 1,5 puncte procentuale de la instalarea guvernului Meloni, la sfârşitul anului 2022, ajungând la 43%.

Călin Bibarț, cel care e primar plin al Aradului încă din 2020, dar e în fruntea primariei din 2016, când era viceprimar, a avut mereu funcții de conducere. Toată viața lui a lucrat la stat și a făcut averi din banii câștigați. Recomandarea cu care a mers peste tot a fost ca e nașul lui Florian Coldea.

N-a dat pana acum cu subsemantul la procurori, însă, sub semnul întrebării se afla doua exproprieri importante: exproprierea a peste 448 de mii mp pentru pentru construirea centurii de sud-est a orașului Arad și exproprierea a peste 738 de mii de mp pentru autostrada Ploiești – Buzău. Pentru acestia din urma s-au platit în total 1,22 milioane lei, adică în medie 1,65 lei/mp. SI RETINETI ACEASTA SUMA pentru ca, administratia Aradului a plătit 23,5 lei/mp, de 14 ori mai mult decât se plătește pentru exproprierea terenului pentru construirea autostrăzii Ploiești – Buzău.

Si nasa lui Florian Coldea, Cristina Elena Bibarț, este strict legata de Zona Liberă Curtici. Aceasta, spun surse apropiate, s-a făcut remarcată prin vacanțele exotice realizate pe banii statului și devalizarea Zonei Libere Curtici, potrivit rapoartelor Curții de Conturi. Sunt semne de intrebare legate de numirea sa ilegală în funcție de director general, printr-o dispoziție, pentru o perioadă de 60 de zile, care s-a transformat intr-un contract pe perioada nedeterminata, UNDE a ramas 15 ani.

Elena Udrea susține că Ilie Bolojan a fost creația lui Florian Coldea, la fel ca și Klaus Iohannis: „Gândiți-vă ce efort trebuie să facă Coldea în acest moment ca să-și reinstaureze un regim, un sistem apropiat lui, la București”

Numele ei se regaseste si in consiliul de Administrație al Orange România, acolo unde, statul român, prin Ministerul Economiei condus atunci de Radu Miruta, are 3 reprezentanți: George-Dumitru Dorobanțu, Ioana-Alexandra Răduca, Cristina Elena Bibarț. În urma fuziunii finalizate în iunie 2024 dintre Orange România și Orange România Communications, fostul Telekom Fix, statul român a preluat o participație de 20% din acțiunile noii entități.

Florian Coldea s-a distrat la nunta nepotului său. Lux și opulență pentru fostul director din SRI

Neconcordante sunt si in declaratia de avere a sotului. În anul 2009 și în anul 2010 nu a declarat venitul soției, lucru ilegal, și cu toate astea nici o instituție abilitată nu i-a cercetat averea și nici falsul din declarațiile de avere. Iar in cazul sotiei abonate la banii statului, aceasta apare somera, desi ea e in consiliul mall-ului AFI Europe, deschis inca din 1 noiembrie 2023. Apoi, dispare somajul, ramane Afi, dar nu mai apare venitul obtinut la Orange.

Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri cu 130 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 25 de abţineri o nouă rezoluţie prin care cere încetarea embargoului american împotriva Cubei, transmite AFP.

Majoritatea, deşi covârşitoare, a fost cea mai mică de după 1995, remarcă agenţia.

Cuba a acuzat în ultimele săptămâni Statele Unite că desfăşoară o ofensivă diplomatică pentru a convinge cât mai multe ţări să îşi retragă sprijinul pentru rezoluţie, care oricum nu are caracter obligatoriu.

Havana propune la ONU rezoluţia respectivă din 1992. Multă vreme, textul a beneficiat de o aprobare aproape unanimă; din 2005 până în 2024 au fost de fiecare dată cel puţin 182 de voturi pentru, iar SUA şi Israelul au fost principalii contestatari.

Embargoul american este în vigoare din 1962. Din martie anul trecut până în februarie anul acesta, blocada economică, financiară şi comercială a produs Cubei pierderi record de opt miliarde de dolari, chiar înainte ca SUA să interzică livrările de petrol către insulă şi să adopte alte noi sancţiuni, susţine guvernul de la Havana.