Timp de peste 50 de ani, cartierul hippy Christiania a fost un refugiu al contra-culturii, chiar în inima capitalei daneze Copenhaga. Popular printre turiști, cartierul este cunoscut pentru atitudinea sa liberală față de canabis și pentru faimoasa piață de droguri, Pusher Street. Cu toate acestea, în ultimii ani, infractorii organizați au preluat tot mai mult controlul, iar violența în creștere a zguduit comunitatea.

Locuitorii s-au săturat acum. În încercarea de a recupera strada de la traficanții de droguri, sâmbăta aceasta au început să o dezgroape fizic, înarmați cu lopeți și rangi, notează BBC. S-au auzit aplauze și urale de “Christiania”, în timp ce localnicii ridicau pietrele grele și le aruncau în roabe, una câte una.

“Am desființat Pusher Street. Se închide astăzi. Așa că este un fel de petrecere de închidere”, a spus localnica Pia Jagger, cărând o piatră mare.

Acum, această porțiune de aproximativ 100 de metri de drum are un nou semn pe care scrie: “Pusher Street este închisă astăzi”.

“În ultimii cinci sau șase ani nu am mai fost aici atât de mult, pentru că am copii și nu mă simțeam foarte în siguranță”, a declarat o curioasă, Sofie Ostergaard. “Astăzi i-am adus pe toți trei și mă ajută.”

Aflată lângă o bicicletă cargo în culorile curcubeului, Hulda Mader, rezidentă de 40 de ani, a declarat pentru BBC: “Se simte ca un moment istoric. Suntem foarte fericiți pentru asta”.

Purtătoare de cuvânt a grupului de presă din Christiania, ea a spus: “Am fost foarte fericită: “Ne-am săturat ca oamenii să spună că Pusher Street este Christiania. Nu este”.

Deși e ilegal, comerțul cu droguri există de zeci de ani

Deși este ilegal în Danemarca, canabisul este vândut în mod deschis în Christiania de zeci de ani.

Dar mulți dintre dealerii locali inițiali au fost alungați, pe măsură ce bandele organizate au preluat controlul. În ultimii trei ani, a avut loc un val de înjunghieri și împușcături fatale.

Potrivit Hundei Mader, comunitatea a ajuns la un punct de cotitură în urmă cu aproximativ un an și jumătate.

“Au venit două persoane”, a spus ea. “L-au împușcat mortal pe unul și au rănit alți patru. Acela a fost absolut momentul în care am spus că este suficient”.

“Vom săpa până la capăt. Vom schimba toată infrastructura. Apoi vom începe să construim alte lucruri”.

“Pentru noi nu hașișul este problema, ci banii din el”, a declarat reporterilor Mette Prag, reprezentant al Fundației Freetown Christiania.

“Dar în ultimii ani, cu toate violențele și toate luptele, nu putem să o avem în societatea noastră. De aceea, acum acest capitol trebuie să se încheie”.

Ministrul Justiției, prezent

Printre cei prezenți sâmbătă s-a numărat și ministrul danez al justiției, Peter Hummelgaard.

“Este o zi care reprezintă începutul sfârșitului, al rădăcinilor foarte, foarte adânci pe care bandele de crimă organizată le-au stabilit în acest cartier din Copenhaga”, a declarat el.

“Pentru a proteja faptul că Christiania va continua să fie o parte vibrantă, colorată și creativă a Danemarcei, trebuie să fie un loc fără bande de crimă organizată”.

Turiștii sunt în continuare bineveniți să viziteze Christiania, a adăugat el, dar nu pentru droguri.

În mod obișnuit, această bandă în formă de T este epicentrul comerțului cu canabis din Danemarca, unde așa-numiții “pusheri” vând iarbă din spatele unor stive improvizate de lăzi de bere și tarabe de piață din placaj, etichetate cu nume precum Green Rocket și Blue Dream. Cu doar trei zile în urmă, BBC a numărat aproximativ 20 de vânzători.

Până la sfârșitul anilor 1990, acest lucru era tolerat în mod informal, spune Kim Moeller, profesor de criminologie la Universitatea din Malmo. Dar acest lucru a luat sfârșit în anii 2000, pe măsură ce piața a devenit mai mare și mai vizibilă.

El spune că în prezent operează aproximativ cinci bande diferite, iar acest lucru a adus mai multe dispute.

“Dacă aveți un conflict între grupuri în Copenhaga, cel mai probabil se pot găsi pe Pusher Street, unde pot trage unii în alții”, spune inspectorul adjunct de poliție Simon Hansen, care supraveghează operațiunile poliției din Copenhaga în Christiania.

Adesea, oamenii care administrează aceste magazine sunt cei care sunt prinși în capcană, spune el. “Uneori sunt copii. Uneori persoane care au un fel de handicap și persoane care nu își pot găsi un loc de muncă”.

Poliția a efectuat raiduri repetate pe Pusher Street, dar traficanții au continuat să se întoarcă.

“Curățăm magazinele de 100 de ori pe an”, a declarat Hansen. “Asta sună ca și cum ai împinge aceeași piatră în sus pe un munte. Dar nu vrem ca magazinele să evolueze în case mici și magazii.”

„Visul hippy perfect”

Aflat la mai puțin de un kilometru de parlamentul danez, Freetown Christiania a fost înființat în 1971, când o gașcă de anarhiști și hipioți au ocupat o bază militară părăsită.

Ei au înființat o comună independentă, cu propriile reguli și steag. Nu există un lider, iar deciziile sunt luate prin consens în cadrul reuniunilor comunei. În cele din urmă, statul danez a acceptat Christiania ca “experiment social” radical, acordându-i ulterior un statut legal.

Galeristul local Marios Orozco s-a mutat aici din SUA în 1981, când avea 19 ani.

“Aveam părul lung și Christiania mi s-a părut a fi visul hippy perfect”, a declarat el pentru BBC.

“Vă puteți imagina un sat plin de oameni care nu se încadrau în societate. Erau motocicliști, hipioți și nudiști care umblau pe acolo. Era un fel de rai haotic”.

Astăzi, 1.000 de rezidenți, inclusiv 250 de copii, trăiesc în barăcile acoperite de graffiti și în căsuțele din lemn de-a lungul zidurilor istorice ale orașului Copenhaga. Cu localuri de muzică, cafenele vegetariene și magazine de suveniruri, este, de asemenea, una dintre destinațiile turistice de top ale țării.

Christiania a fost deseori în conflict cu autoritățile și, pentru o lungă perioadă de timp, a rezistat eforturilor de a închide Pusher Street. Dar în august anul trecut, locuitorii au fost de acord că aceasta trebuie să dispară.

Într-o schimbare extraordinară, aceștia au colaborat timp de mai multe luni cu primarul orașului Copenhaga, Sophie Haestorp Andersen, cu ministrul justiției, Hummelgaard, și cu poliția pentru un nou plan.

“Ca oraș, nu putem trăi cu [violența], iar localnicii nu au putut trăi nici ei cu ea, dar le-a fost teamă să facă ceva radical în această privință”, a declarat primarul. “Le-am spus că îi voi susține. Acum avem un plan și facem primul pas.”

Nu este prima dată când localnicii au încercat să țină bandele afară. În august anul trecut, strada Pusher a fost blocată cu containere de transport maritim și blocuri de beton. Dar traficanții s-au întors curând.

Iar Orozco se numără printre cei care sunt sceptici că inițiativa de sâmbătă va funcționa.

“Dacă până la urmă vor reuși să îi disperseze [pe traficanți], nu vor fi într-o singură zonă, ci în mai multe zone”, spune el.

Problema răspândirii dealerilor în restul orașului Copenhaga este un aspect care a fost adesea discutat.

“Nu încercăm să lăsăm pe nimeni să creadă că acest lucru va distruge piața drogurilor ilegale”, a declarat Hummelgaard.

“Poliția însăși evaluează că va avea o sarcină mai ușoară în combaterea comerțului ilegal cu droguri și a infracțiunilor legate de acesta, dacă nu este totul concentrat.”

La mai bine de cinci decenii de la crearea sa, comuna încă supraviețuiește, deși viitorul său se confruntă cu mai multă incertitudine.

Pe lângă închiderea străzii Pusher, noile planuri de revitalizare a zonei includ un mare proiect de locuințe sociale. Dar alții se tem că aceasta va afecta identitatea comunei.

“Vor să construiască 300 de apartamente”, a spus Orozco. “Va distruge pur și simplu atmosfera acestui loc”.

Noi spații artistice, locuri de joacă și magazine se numără printre ideile pentru ceea ce ar putea înlocui în cele din urmă Pusher Street. “Vom reporni locurile de muncă, locurile de cultură”, a declarat Mette Prag.

Dar, de asemenea, în cărți se află și un potențial nou nume pentru stradă.