Seleţionata Norvegiei a revenit la Cupa Mondială cu o victorie clară, 4-1 (2-1) cu echipa Irakului, marţi, pe Boston Stadium, în Grupa I a Cupei Mondiale de fotbal 2026, din Statele Unite, Mexic şi Norvegia.

La 28 de ani de la ultima sa participare la Cupa Mondială, Norvegia s-a impus prin golurile marcate de Erling Haaland (29, 43), Leo Ostigard (76), Kristian Thorstvedt (90+7), în timp ce golul irakienilor, care revin după 40 de ani, a fost semnat de Aymen Hussein (39), scrie AGERPRES.

Filmul meciului: „Gigantul” Haaland destabilizează defensiva Irakului

Irakienii, calificaţi după un baraj intercontinental, a început curajos şi a avut prima ocazie a partidei, prin Al-Hamadi (13), al cărui şut de la 14 metri s-a dus peste poartă.

Scandinavii au avut prima oportunitate prin Soerloth (24), care a reluat moale cu capul din 6 metri, fără emoţii pentru portar.

Gigantul Haaland (29) a deschis scorul din alunecare la centrarea lui David Moeller Wolfe.

Nordicii au controlat jocul tactic, iar Odegaard (37) a şutat pe lângă de la 20 de metri.

Irakienii au egalat surprinzător prin Aymen Hussein (39), cu o superbă lovitură de cap de la 7 metri, la centrarea lui Al-Ammari.

Norvegia a revenit în avantaj la scurt timp (43), profitând de o mare greşeală în defensiva irakiană: Doski a pasat slab la portar, Jalal Hasan a ezitat, iar degajarea sa a intrat în plasă din Haaland care a venit în presing.

Presiunea „Leilor Mesopotamiei” și lovitura de grație din final

Finalul primei reprize a aparţinut ”leilor Mesopotamiei”, care au fost aproape să egaleze din nou. Bayesh (45+3) a reluat din 6 metri dar a fost blocat de Moeller Wolfe, apoi Al-Hamadi (45+5) a trimis pe lângă portar, mingea fiind deviată de Moeller Wolfe, iar Hasim a şutat puţin peste poartă de la 19 metri (45+6).

Echipa antrenată de Graham Arnold a continuat să creedă în şansa sa şi după pauză, iar Aymen Hussein (53) a trimis cu capul pe lângă poartă, iar Hussein Ali (63) a reluat din unghi peste buturile lui Nyland.

Scandinavii şi-au mărit avantajul în ultimul sfert de oră. Thorstvedt (76) a fost blocat de Doski, după care, la cornerul executat de Odegaard, la care Haaland a părut că îşi faultează adversarul direct, noul intrat Ostigard a marcat cu capul din trei metri (77).

Haaland (83) a scăpat singur cu portarul, dar nu a reuşit hat-trick-ul, Thorstvedt a şutat în plasa laterală (90+1), dar apoi Norvegia a reuşit să mai marcheze o dată (90+7), când Thorstvedt l-a presat pe Aymen Hussein să trimită în propria poartă, la recentrarea lui Haaland.

Norvegia, liderul grupei, va juca în continuare în grupă cu Senegalul, pe 23 iunie, şi cu Franţa, pe 26 iunie. Irakul va întâlni Franţa pe 23 iunie şi Senegalul pe 26 iunie.

Caseta tehnică: Irak – Norvegia 1-4 (1-2)

Au marcat: Aymen Hussein (39), respectiv Erling Haaland (29, 43), Leo Ostigard (76), Aymen Hussein (90+7, autogol).

Boston, Boston Stadium: 63.106 spectatori Cupa Mondială 2026 – Grupa I

Au evoluat echipele:

Irak: 12. Jalal Hasan (căpitan) – 3. Hussein Ali (25. Mustafa Saadoon, 73), 4. Zaid Tahseen, 5. Akam Hashim, 23. Merchas Doski – 8. Ibrahim Bayesh (10. Mohanad Ali, 78), 16. Amir Al-Ammari, 24. Zaid Ismael (14. Zidane Iqbal, 59), 17. Ali Jasim (11. Ahmed Qasem, 73) – 18. Aymen Hussein, 9. Ali Al-Hamadi (21. Marko Farji, 59). Selecţioner: Graham Arnold.

Rezerve neutilizate: 1. Fahad Talib, 22. Ahmed Basil – 2. Rebin Solaka, 6. Munaf Younus, 15. Ahmed Maknazi, 26. Frans Putros, 7. Youssef Amyn, 19. Kevin Yakob, 20. Aimar Sher, 13. Ali Yousif.

Norvegia: 1. Orjan Nyland – 26. Julian Ryerson, 3. Kristoffer Ajer, 17. Torbjoern Heggem, 5. David Moeller Wolfe (4. Leo Ostigard, 73) – 10. Martin Odegaard (căpitan; 6. Patrick Berg, 81), 8. Sander Berge, 14. Fredrik Aursnes (18. Kristian Thorstvedt, 73) – 7. Alexander Soerloth (22. Oscar Bobb, 73), 9. Erling Haaland, 20. Antonio Nusa (21. Andreas Schjelderup, 73). Selecţioner: Stale Solbakken.

Rezerve neutilizate: 12. Sander Tangvik, 13. Egil Selvik – 15. Fredrik Andre Bjoerkan, 16. Marcus Holmgren Pedersen, 24. Sondre Langas, 25. Henrik Falchener, 2. Morten Thorsby, 19. Thelonious Aagaard, 23. Jens Petter Hauge, 11. Joergen Strand Larsen.

Arbitru: Pierre Atcho; arbitri asistenţi: Boris Ditsoga, Amos Abeigne Ndong (toţi din Gabon); al patrulea oficial: Amin Mohamed Omar (Egipt); arbitru asistent de rezervă: Mahmoud Abouregal (Egipt)

Arbitru video: Guillermo Pacheco (Mexic); arbitri asistenţi video: Hamza El Fariq (Maroc), Jarred Gillett (Anglia)

Cartonaşe galbene: Zaid Tahseen (86).

Războiul pe care Vladimir Putin l-a lansat departe de Moscova se întoarce acum, cu o vizibilitate din ce în ce mai mare, chiar în spațiile pe care le considera protejate. Chiar și în propria casă. În regiunea Novgorod, în apropierea reședinței prezidențiale Valdai, au apărut plase anti-drone deasupra parcărilor pentru camioane. Scopul este de a preveni apariţia unui camion plin de drone ucrainene în apropierea palatului unde locuiesc președintele și familia sa. De asemenea, nu a trecut neobservat faptul că Putin călătorește din ce în ce mai puțin și că, pentru orice eventualitate, paradele sale devin din ce în ce mai mici, iar echipele sale de securitate mai mari.

Vladimir Putin, cea mai mare absență din spațiul public

În 2026, Putin a doborât un record pentru cea mai lungă perioadă de absență din călătorii în interiorul Rusiei; timp de peste 200 de zile, rușii nu au văzut imaginile obișnuite la televizor cu Putin inspectând fabrici, verificând recoltele sau întâlnindu-se cu cetățenii. O astfel de pauză lungă nu a avut loc nici măcar în timpul pandemiei, iar totul s-a datorat îngrijorărilor sporite cu privire la siguranța președintelui, care a petrecut 158 ​​de zile fără să călătorească în străinătate.

Putin a intrat în politică ca un om de acțiune: călătorind pe linia frontului din Caucaz, certându-i pe directorii de fabrici și testând rezistența celor care îi purtau servieta nucleară cu drumeții nesfârșite prin pădure. Acum este un țar distant. Ani de zile, anturajul său a avut un aspect distinct civil: o succesiune nesfârșită de mașini întunecate. În timpul recentei sale vizite în Kazahstan, convoiul lui Putin a inclus un vehicul blindat cu spațiu pentru o mitralieră pe acoperiș, un alt vehicul cu o posibilă configurație de război electronic, aproximativ 20 de mașini, 14 motociclete și acoperire pentru elicoptere. Luna trecută, parada de Ziua Victoriei a avut loc pentru prima dată din 2007 fără tancuri și cu restricții privind internetul mobil. Și există un ultim indiciu al atmosferei tensionate din capitala rusă: concertul de Ziua Rusiei programat pentru vinerea aceasta în Piața Roșie a fost mutat într-o altă locație.

Plase de protecție anti-dronă la casa lui Vladimir Putin

Fotografii cu plase de protecție care acoperă secțiuni din autostrada lui Putin au fost publicate pe 7 iunie de analistul rus Oleg Kaşin, care a explicat că acestea i-au fost trimise de cititorii săi. Mass-media rusă „Agentstvo” a analizat imaginile: plasele sunt amplasate pe un drum din districtul Valdai, la aproximativ nouă kilometri de una dintre reședințele lui Putin. Ruslan Leviev, de la Echipa de Informații Conflictuale, a sugerat că aceste plase nu sunt menite să protejeze de camioanele de drone, ci mai degrabă să protejeze împotriva camioanelor în sine. Ipoteza sa face referire directă la o operațiune care a schimbat percepția Rusiei asupra amenințărilor interne: Operațiunea Pânză de Păianjen, efectuată de Serviciul de Securitate al Ucrainei pe 1 iunie 2015 împotriva bazelor aviației militare rusești.

Valoarea militară exactă a acelui atac este dezbătută, dar impactul său politic și psihologic a fost incontestabil. Ucraina a reușit să introducă ilegal drone pe teritoriul rus și să le lanseze din camioane din apropierea aerodromurilor militare. Dronele erau ascunse în structuri de transport rutier și erau desfășurate atunci când acoperișurile remorcilor sau containerelor se deschideau. Imaginile publicate la acea vreme arătau bombardiere rusești în flăcări la baze aflate la mii de kilometri de Ucraina. Ținta nu era o instalație obișnuită: acestea erau aeronave cu rază lungă de acțiune, parte a forței aeriene pe care Rusia o folosește pentru a lansa rachete împotriva teritoriului ucrainean și, de asemenea, o componentă simbolică a puterii sale strategice.

„Cred că aceste măsuri reflectă preocuparea generală a autorităților ruse pentru securitatea acestei zone”, a explicat însuşi Kaşin pentru acest ziar din exil. El menține contactul zilnic cu rușii din capitală și din provincii, care îl informează despre ce se întâmplă în spatele vălului narațiunii oficiale: „Prietenii mei șoferi de camion se plâng că, din primăvară, li s-a cerut să instaleze programe spion suplimentare pe telefoanele lor, iar fiecărei companii de logistică i s-a atribuit un agent FSB”.

Determinat de scăderea în sondaje, Putin a revenit în presă după o perioadă de prezență publică redusă. Anul acesta, TASS, RIA și Interfax și-au redus drastic acoperirea lui Putin pe canalele lor Telegram. Declinul a început după declarațiile oficiale rusești privind un potențial atac ucrainean asupra reședinței Valdai la sfârșitul anului 2025. Președintele nu a vizitat nicio instalație militară în 2026.

Peter Zalmaev, directorul Inițiativei pentru Democrație Eurasia și analist ucraineno-american, consideră noua vulnerabilitate a Rusiei drept una dintre cele mai vizibile consecințe ale evoluției tehnologice a războiului: „Asistăm la o creștere exponențială a tehnologiilor dronelor, iar acum avem o fereastră de oportunitate în ceea ce privește sofisticarea tehnologică”. Kaşin își amintește că atacul din 2022 asupra Podului Crimeea a avut un impact și asupra Rusiei. „Urmăresc îndeaproape situația șoferilor și a personalului logistic condamnat pentru participarea la aceste operațiuni. Chiar și în cazurile în care este clar că șoferul nu știa de încărcătura pe care o transporta și chiar și atunci când unii au contactat poliția rusă pentru a-și oferi ajutorul, aceștia sunt condamnați la pedepse dure cu închisoarea”, adaugă Kaşin, pentru care „acest lucru demonstrează cât de în serioas iau autoritățile ruse această amenințare”.

Paranoia defensivă este împletită cu misterul persistent care înconjoară locul unde se află Putin. După cum subliniază Kaşin: „În orice altă țară, palatul prezidențial este un simbol recognoscibil, o atracție turistică. În Rusia, chiar dacă izbucnește o revoluție, oamenii vor trebui să caute casa lui Putin și nu există nicio garanție că o vor găsi”.

Sursa: ElMundo.es, în traducerea Rador Radio România

Senatorul PSD Felix Stroe lansează o acuzație extrem de gravă la adresa premierului interimar Ilie Bolojan, despre care afirmă că ar fi gata să saboteze economia, pentru a da vina pe PSD și pe Nicușor Dan.

Un fond de investiții private de 300 de miliarde de dolari pentru Iran face parte din acordul negociat între Washington și Teheran, potrivit unor surse citate în exclusivitate de Reuters.

Autoritățile locale ucrainene au anunțat că atacurile aeriene rusești au ucis cel puțin opt persoane în Ucraina, marți, în timp ce Kievul și aliații săi occidentali încearcă să intensifice presiunea asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului, relatează agențiile de presă.

Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat patru priorități pe care le are dacă ajunge în fruntea executivului.

I. Închiderea PNRR

„Cea mai importantă, fiindcă este o bătălie contra cronometru, este cea legată de închiderea programului național de redresare și reziliență (PNRR). Până în 1 august, practic, trebuie să rezolvăm lucruri extrem de importante.

Pe de o parte, trebuie să avem discuții cu Comisia Europeană.

Pe de altă parte, va trebui să așezăm lista tuturor acestor proiecte în așa fel încât să avem o absorție cât mai bună.

Deci, programul Național de Redresare și Reziliență este prioritatea zero și trebuie să începem de a doua zi”, a spus Veștea, la Antena 3 CNN.

II. SAFE

„Cealaltă preocupare pe care o văd la fel de importantă este cea legată de operaționalizarea programului SAFE.

Vedem că începem să avem tot felul de situații care țin de securitatea cetățenilor la granița României și atunci cât de repede trebuie să începem să construim echipamente și în felul acesta să putem asigura securitatea României prin toate aceste aspecte care ni le propunem să le cumpărăm din acest program și care, de altfel, încep să fie în derulare”, a explicat Veștea.

III. OECD

„Iar cel de-al treilea aspect este extrem de important: accederea la OECD.

Iar fiecare minister în parte a avut responsabilitatea de a îndeplini anumite măsuri în așa fel încât să ne putem califica în această structură, unde să fim o țară credibilă, să avem posibilitatea de a primi finanțări în niște condiții foarte bune, să fim credibili pe piețele financiare, dar și pentru investitori”, a explicat Veștea.

IV. Deficitul

„Nu vreau să depășim deficitul, care este prognozat astăzi de 6,3 %. Chiar din contră, mi-aș dori dacă este posibil chiar să-l aducem în niște limite mai confortabile, în același timp să măsurăm toate posibilitățile care țin de impact economic și să gândim un pachet economic pentru mediul de afaceri, fiindcă sunt măsuri care sunt luate, iar acum, după un an de zile, le putem evalua dacă au fost bune sau rele.

Se pot face evaluări în care pot fi evaluate toate aceste colectări care au fost întrecute și raportate la TVA și raportate la, știu eu, la impozite, raportate la taxe, în așa fel încât să vedem dacă acel impact bugetar la care ne așteptam în momentul în care au fost făcute a dus la niște creșteri mai mari ale bugetelor sau, din contră, s-a dus la diminuarea sau la, în situația în care avem anumite probleme pe anumite capitole bugetare.

Toate aceste lucruri va trebui să le avem în vedere în perioada următoare. Nu avem dreptul să venim cu lucruri populiste, să spunem că a venit Veștea și va crește pensia a doua zi sau vom face creșteri de alocații sau mai știu eu ce alte lucruri. Toate aceste lucruri vreau să le calculăm din punct de vedere al impactului bugetar, iar acele măsuri pe care le vom lua, le vom lua în interesul cetățenilor României, fiindcă este o perioadă destul de grea pentru fiecare dintre cetățenii României, în așa fel încât să nu ducă la un dezastru, iar Veștea să fie cel vinovat că a venit și face o risipă din banii publici și, vezi Doamne, ce se întâmplă. Și atunci vreau să țin și acest aspect în zona de control, în așa fel încât să nu avem, să zic, o depășire a deficitului bugetar până la finele acestui an”, a concluzionat Veștea.