Stai conectat...

ACTUAL

Mîndruță îi atacă DUR pe românii care nu vor să plătească taxele. „Influencerii lui Bolojan” atacă oamenii îngenuncheați de scumpiri

Publicat

la

Lucian Mîndruță se ia de românii care nu vor să plătească taxele

„Sunt unii care anunță cu mândrie că nu plătesc taxele anul asta. Perfect.

Să nu mai sune nici la 112 când au o problemă. Să se opereze singuri de apendicită, să-și cumpere extinctoare la caz de incendiu și să dea zăpada până la Pitești cu lopata când au drum acolo! Paă suntem suveraniști doar pe banii altora?”, a transmis jurnalistul Lucian Mîndruță.

Loading

ACTUAL

Vladimir Putin și-a luat măsuri de securitate cum nu s-au mai văzut: Inclusiv la propria casă și-a montat plase împotriva dronelor și iese extrem de rar

Publicat

la

Autor

Războiul pe care Vladimir Putin l-a lansat departe de Moscova se întoarce acum, cu o vizibilitate din ce în ce mai mare, chiar în spațiile pe care le considera protejate. Chiar și în propria casă. În regiunea Novgorod, în apropierea reședinței prezidențiale Valdai, au apărut plase anti-drone deasupra parcărilor pentru camioane. Scopul este de a preveni apariţia unui camion plin de drone ucrainene în apropierea palatului unde locuiesc președintele și familia sa. De asemenea, nu a trecut neobservat faptul că Putin călătorește din ce în ce mai puțin și că, pentru orice eventualitate, paradele sale devin din ce în ce mai mici, iar echipele sale de securitate mai mari.

Vladimir Putin, cea mai mare absență din spațiul public

În 2026, Putin a doborât un record pentru cea mai lungă perioadă de absență din călătorii în interiorul Rusiei; timp de peste 200 de zile, rușii nu au văzut imaginile obișnuite la televizor cu Putin inspectând fabrici, verificând recoltele sau întâlnindu-se cu cetățenii. O astfel de pauză lungă nu a avut loc nici măcar în timpul pandemiei, iar totul s-a datorat îngrijorărilor sporite cu privire la siguranța președintelui, care a petrecut 158 ​​de zile fără să călătorească în străinătate.

Putin a intrat în politică ca un om de acțiune: călătorind pe linia frontului din Caucaz, certându-i pe directorii de fabrici și testând rezistența celor care îi purtau servieta nucleară cu drumeții nesfârșite prin pădure. Acum este un țar distant. Ani de zile, anturajul său a avut un aspect distinct civil: o succesiune nesfârșită de mașini întunecate. În timpul recentei sale vizite în Kazahstan, convoiul lui Putin a inclus un vehicul blindat cu spațiu pentru o mitralieră pe acoperiș, un alt vehicul cu o posibilă configurație de război electronic, aproximativ 20 de mașini, 14 motociclete și acoperire pentru elicoptere. Luna trecută, parada de Ziua Victoriei a avut loc pentru prima dată din 2007 fără tancuri și cu restricții privind internetul mobil. Și există un ultim indiciu al atmosferei tensionate din capitala rusă: concertul de Ziua Rusiei programat pentru vinerea aceasta în Piața Roșie a fost mutat într-o altă locație.

Plase de protecție anti-dronă la casa lui Vladimir Putin

Fotografii cu plase de protecție care acoperă secțiuni din autostrada lui Putin au fost publicate pe 7 iunie de analistul rus Oleg Kaşin, care a explicat că acestea i-au fost trimise de cititorii săi. Mass-media rusă „Agentstvo” a analizat imaginile: plasele sunt amplasate pe un drum din districtul Valdai, la aproximativ nouă kilometri de una dintre reședințele lui Putin. Ruslan Leviev, de la Echipa de Informații Conflictuale, a sugerat că aceste plase nu sunt menite să protejeze de camioanele de drone, ci mai degrabă să protejeze împotriva camioanelor în sine. Ipoteza sa face referire directă la o operațiune care a schimbat percepția Rusiei asupra amenințărilor interne: Operațiunea Pânză de Păianjen, efectuată de Serviciul de Securitate al Ucrainei pe 1 iunie 2015 împotriva bazelor aviației militare rusești.

Valoarea militară exactă a acelui atac este dezbătută, dar impactul său politic și psihologic a fost incontestabil. Ucraina a reușit să introducă ilegal drone pe teritoriul rus și să le lanseze din camioane din apropierea aerodromurilor militare. Dronele erau ascunse în structuri de transport rutier și erau desfășurate atunci când acoperișurile remorcilor sau containerelor se deschideau. Imaginile publicate la acea vreme arătau bombardiere rusești în flăcări la baze aflate la mii de kilometri de Ucraina. Ținta nu era o instalație obișnuită: acestea erau aeronave cu rază lungă de acțiune, parte a forței aeriene pe care Rusia o folosește pentru a lansa rachete împotriva teritoriului ucrainean și, de asemenea, o componentă simbolică a puterii sale strategice.

„Cred că aceste măsuri reflectă preocuparea generală a autorităților ruse pentru securitatea acestei zone”, a explicat însuşi Kaşin pentru acest ziar din exil. El menține contactul zilnic cu rușii din capitală și din provincii, care îl informează despre ce se întâmplă în spatele vălului narațiunii oficiale: „Prietenii mei șoferi de camion se plâng că, din primăvară, li s-a cerut să instaleze programe spion suplimentare pe telefoanele lor, iar fiecărei companii de logistică i s-a atribuit un agent FSB”.

Determinat de scăderea în sondaje, Putin a revenit în presă după o perioadă de prezență publică redusă. Anul acesta, TASS, RIA și Interfax și-au redus drastic acoperirea lui Putin pe canalele lor Telegram. Declinul a început după declarațiile oficiale rusești privind un potențial atac ucrainean asupra reședinței Valdai la sfârșitul anului 2025. Președintele nu a vizitat nicio instalație militară în 2026.

Peter Zalmaev, directorul Inițiativei pentru Democrație Eurasia și analist ucraineno-american, consideră noua vulnerabilitate a Rusiei drept una dintre cele mai vizibile consecințe ale evoluției tehnologice a războiului: „Asistăm la o creștere exponențială a tehnologiilor dronelor, iar acum avem o fereastră de oportunitate în ceea ce privește sofisticarea tehnologică”. Kaşin își amintește că atacul din 2022 asupra Podului Crimeea a avut un impact și asupra Rusiei. „Urmăresc îndeaproape situația șoferilor și a personalului logistic condamnat pentru participarea la aceste operațiuni. Chiar și în cazurile în care este clar că șoferul nu știa de încărcătura pe care o transporta și chiar și atunci când unii au contactat poliția rusă pentru a-și oferi ajutorul, aceștia sunt condamnați la pedepse dure cu închisoarea”, adaugă Kaşin, pentru care „acest lucru demonstrează cât de în serioas iau autoritățile ruse această amenințare”.

Paranoia defensivă este împletită cu misterul persistent care înconjoară locul unde se află Putin. După cum subliniază Kaşin: „În orice altă țară, palatul prezidențial este un simbol recognoscibil, o atracție turistică. În Rusia, chiar dacă izbucnește o revoluție, oamenii vor trebui să caute casa lui Putin și nu există nicio garanție că o vor găsi”.

Sursa: ElMundo.es, în traducerea Rador Radio România

Loading

Citește tot

ACTUAL

Senator PSD, acuzații grave la adresa lui Bolojan. Ar fi cerut sabotarea economiei ca să se răzbune pe PSD și Nicușor Dan

Publicat

la

Autor

Senatorul PSD Felix Stroe lansează o acuzație extrem de gravă la adresa premierului interimar Ilie Bolojan, despre care afirmă că ar fi gata să saboteze economia, pentru a da vina pe PSD și pe Nicușor Dan.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Felix Stroe susține că Bolojan ar fi cerut, în cadrul unor întâlniri restrânse cu lideri PNL, ca partidul să facă «tot ce este posibil» pentru ca Guvernul Tomac să cadă, iar apoi să fie blocat și actualul guvern condus de Adrian Veștea.

Scopul final, susține senatorul PSD, ar fi ca economia României să fie retrogradată la categoria «Junk», pentru ca vina să poată fi pusă pe seama social-democraților.

Stroe a explicat că rolul PSD nu este să se implice în luptele interne din PNL, dar astfel de acuzații sunt prea grave pentru a fi ignorate.

„Este însă datoria social-democraților și a oricărui român de bună credință să condamne planul anti-național al lui Bolo-Junk de a sacrifica economia națională în lupta sa pentru putere.”

Loading

Citește tot

ACTUAL

Acordul SUA-Iran, dezvăluit în exclusivitate: un fond de 300 de miliarde de dolari în investiții private pentru economia iraniană

Publicat

la

Autor

Un fond de investiții private de 300 de miliarde de dolari pentru Iran face parte din acordul negociat între Washington și Teheran, potrivit unor surse citate în exclusivitate de Reuters.

Jumătate din această sumă ar fi deja contractată, iar semnarea acordului final este programată vineri, în Elveția.

Fondul a fost conceput pentru a oferi ambelor părți un stimulent economic concret în vederea încheierii unui acord definitiv, a explicat sursa, care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece planul nu a fost anunțat oficial.

Fondul, conceput pentru a oferi ambelor părți un stimulent economic în vederea încheierii acordului definitiv

Investițiile vizează domenii-cheie precum energia, logistica, producția și transportul. Printre finanțatori se numără firme cu sediul în SUA, în statele arabe din Golf, în Asia, în America de Sud și în Africa.

Mecanismul nu reprezintă un program de reconstrucție sau reparații și nu include fonduri ori granturi guvernamentale, subliniază sursa. El este, de asemenea, separat de negocierile privind activele iraniene înghețate și va deveni operațional exclusiv după semnarea acordului final.

Ideea fondului a apărut după ce partea americană a refuzat acordarea de compensații pentru distrugerile din timpul războiului. Teheranul solicitase inițial 400 de miliarde de dolari drept despăgubiri pentru daunele de război.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Rușii au atacat bastioanele deținute de Ucraina în sud și est. Cel puțin opt persoane au fost ucise

Publicat

la

Autor

Autoritățile locale ucrainene au anunțat că atacurile aeriene rusești au ucis cel puțin opt persoane în Ucraina, marți, în timp ce Kievul și aliații săi occidentali încearcă să intensifice presiunea asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului, relatează agențiile de presă.

În orașul Nikopol, în regiunea Dnipropetrovsk (zona de centru-est), armata rusă a atacat cu drone civili care ‘circulau pe un drum’, omorând trei persoane, inclusiv o femeie de 87 de ani și fiul ei de 51 de ani, a anunțat șeful administrației regionale, Oleksandr Ganja, pe contul său de Telegram.

Victime în Sloviansk

În Sloviansk, unul dintre bastioanele încă deținute de Ucraina în regiunea Donețk (est), pe care Moscova vrea să o cucerească în întregime, două femei și un bărbat au fost uciși de atacurile aeriene rusești asupra zonelor rezidențiale și industriale, a declarat primarul Vadim Liah.

Potrivit acestei surse, cel puțin alți șase civili au fost răniți în aceste atacuri rusești, care au implicat bombe aeriene și rachete care au avariat, de asemenea, peste 70 de case.

Atacuri cu drone în regiunea Herson

În regiunea Herson (sud), un bărbat a fost ucis de o dronă rusească în satul Virivka, iar un altul a murit într-un atac cu dronă care a vizat un microbuz în orașul Herson, atac care a rănit și alte patru persoane, a raportat procuratura regională. Aceasta a adăugat că alte 12 persoane au fost rănite în regiune în atacuri separate.

Bilanțul victimelor din Ucraina

De la invazia rusă la scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022, cel puțin 16.126 de civili au fost uciși și 46.590 răniți, conform celui mai recent bilanț al ONU întocmit în luna mai.

Conform acestei surse, peste 13.200 de civili și-au pierdut viața în zonele controlate de Kiev, în timp ce peste 2.850 au murit în teritoriile ocupate de armata rusă.

Recent, în noaptea de duminică spre luni, cel puțin unsprezece civili au fost uciși într-un val de bombardamente rusești în Ucraina, care a dus și la incendierea unei catedrale din Kiev, într-o mănăstire inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Loading

Citește tot

ACTUAL

VIDEO Primele patru obiective ale lui Veștea, dacă ajunge premier

Publicat

la

Autor

Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat patru priorități pe care le are dacă ajunge în fruntea executivului.

I. Închiderea PNRR

„Cea mai importantă, fiindcă este o bătălie contra cronometru, este cea legată de închiderea programului național de redresare și reziliență (PNRR). Până în 1 august, practic, trebuie să rezolvăm lucruri extrem de importante.

Pe de o parte, trebuie să avem discuții cu Comisia Europeană.

Pe de altă parte, va trebui să așezăm lista tuturor acestor proiecte în așa fel încât să avem o absorție cât mai bună.

Deci, programul Național de Redresare și Reziliență este prioritatea zero și trebuie să începem de a doua zi”, a spus Veștea, la Antena 3 CNN.

II. SAFE

„Cealaltă preocupare pe care o văd la fel de importantă este cea legată de operaționalizarea programului SAFE.

Vedem că începem să avem tot felul de situații care țin de securitatea cetățenilor la granița României și atunci cât de repede trebuie să începem să construim echipamente și în felul acesta să putem asigura securitatea României prin toate aceste aspecte care ni le propunem să le cumpărăm din acest program și care, de altfel, încep să fie în derulare”, a explicat Veștea.

III. OECD

„Iar cel de-al treilea aspect este extrem de important: accederea la OECD.

Iar fiecare minister în parte a avut responsabilitatea de a îndeplini anumite măsuri în așa fel încât să ne putem califica în această structură, unde să fim o țară credibilă, să avem posibilitatea de a primi finanțări în niște condiții foarte bune, să fim credibili pe piețele financiare, dar și pentru investitori”, a explicat Veștea.

IV. Deficitul

„Nu vreau să depășim deficitul, care este prognozat astăzi de 6,3 %. Chiar din contră, mi-aș dori dacă este posibil chiar să-l aducem în niște limite mai confortabile, în același timp să măsurăm toate posibilitățile care țin de impact economic și să gândim un pachet economic pentru mediul de afaceri, fiindcă sunt măsuri care sunt luate, iar acum, după un an de zile, le putem evalua dacă au fost bune sau rele.

Se pot face evaluări în care pot fi evaluate toate aceste colectări care au fost întrecute și raportate la TVA și raportate la, știu eu, la impozite, raportate la taxe, în așa fel încât să vedem dacă acel impact bugetar la care ne așteptam în momentul în care au fost făcute a dus la niște creșteri mai mari ale bugetelor sau, din contră, s-a dus la diminuarea sau la, în situația în care avem anumite probleme pe anumite capitole bugetare.

Toate aceste lucruri va trebui să le avem în vedere în perioada următoare. Nu avem dreptul să venim cu lucruri populiste, să spunem că a venit Veștea și va crește pensia a doua zi sau vom face creșteri de alocații sau mai știu eu ce alte lucruri. Toate aceste lucruri vreau să le calculăm din punct de vedere al impactului bugetar, iar acele măsuri pe care le vom lua, le vom lua în interesul cetățenilor României, fiindcă este o perioadă destul de grea pentru fiecare dintre cetățenii României, în așa fel încât să nu ducă la un dezastru, iar Veștea să fie cel vinovat că a venit și face o risipă din banii publici și, vezi Doamne, ce se întâmplă. Și atunci vreau să țin și acest aspect în zona de control, în așa fel încât să nu avem, să zic, o depășire a deficitului bugetar până la finele acestui an”, a concluzionat Veștea.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Ce îi unește pe Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. Interesele din spatele crizei

Publicat

la

Autor

Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor țin țara blocată de mai bine de 5 săptămâni. Liderii PNL, USR și UDMR s-au întâlnit, chiar cu câteva minute înainte ca ultimatumul dat de Bolojan lui Veștea pentru depunerea mandatului să expire.

Acțiunile politice ale celor trei par a fi dirijate din afara țării pentru a rămâne la putere. Ilie Bolojan a coordonat prin oamenii săi alocările din Programul SAFE, unde peste 5,7 miliarde de euro ajung la compania germană Rheinmetall. Șeful guvernului demis a avut mai multe întâlniri cu cancelarul german Mertz și conducerea grupului german.

[embedded content]

După căderea guvernului prin moțiune de cenzură, Bolojan a fost susținut politic de toate familiile europene care asigură majoritatea Ursulei von der Leyen pentru puterea absolută la Bruxelles.

Apartenența lui Bolojan la doctrina progresistă nu poate să fie pusă la îndoială. El a încercat să mute universitatea lui Soros de la Budapesta la Oradea, după ce Viktor Orban a oprit funcționarea acesteia.

Uniunea Democrat Maghiară condusă de Kelemen Hunor a fost strâns legată politic și financiar de puterea de la Budapesta. Guvernul condus de Viktor Orban a pompat milioane de euro în România pentru a fideliza comunitățile de etnici Maghiari.

Mai mult, după ce a pierdut Viktor Orban puterea, Kelemen Hunor a mers de urgență să se întâlnească cu Peter Magyar și s-a arătat dispus să colaboreze pentru o conviețuire puternică.

De asemenea, Dominic Fritz a fost până acum câteva luni primar al Timișoarei fără să fie cetățean român. El avea doar cetățenie germană, chiar dacă s-a aflat la conducerea unuia dintre cele mai importante orașe din țară. Fritz a ajuns la conducerea primăriei Timișoara în 2020, după ce a fost șeful cancelariei președintelui german Horst Kohler între 2016-2019.

El este unul dintre cei care blochează țara pentru a rămâne la putere, chiar dacă partidul său a obținut doar 12% la alegerile din 2024.

În aceeași logică, PNL a obținut 14% și a primit pentru clasarea pe locul al treilea funcțiile de premier și de președinte al Senatului, unde are toate pârghiile pentru a ține capturată puterea pentru Ilie Bolojan. 

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend