Partidul Social Democrat (PSD) îi cere lui Dominic Fritz să își prezinte demisia din funcția de președinte al USR după ce ÎCCJ a prezentat motivarea deciziei prin care acesta a fost înlăturat de la Primăria Timișoara.

„Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”, susține partidul condus de Sorin Grindeanu, într-un comunicat remis presei vineri.

PSD afirmă că „motivarea instanței reclamă deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu, împotriva prefectului de Timiș care a încercat să-l scape pe Fritz de răspunderea legală”.

Citește și : Fostul secretar general al PSD, Paul Stănescu, ofertat cu funcţii înalte de AUR

Social-democrații mai spun că instanța argumentează în detaliu că pedeapsa aplicabilă lui Dominic Fritz este interdicția de a ocupa funcții publice pe o perioadă de trei ani, nu o amendă simbolică, așa cum a dispus prefectul.

„Instanța a demonstrat, dincolo de orice dubiu, că președintele USR a luat o «decizie conștientă și deliberată» când și-a exercitat funcția publică pentru a-și servi clientela politică. Instanța a arătat că referatul de aprobare semnat de Fritz pentru proiectul ce îl favoriza pe sponsorul său din campanie «exprimă manifestarea de voință a autorității executive de a-și însuși proiectul și de a-l supune votului consiliului local».

Deci, Dominic Fritz a știut că fapta sa este ilicită și că există un conflict de interese, așa cum a știut și sponsorul său de campanie, care, în calitate de consilier local la Primăria Timișoara, s-a abținut de la vot când a fost aprobat proiectul ce îl favoriza.

Cea mai rușinoasă apărare a fostului primar al Timișoarei a fost că fapta sa nu ar fi fost prea gravă, în raport cu beneficiul sponsorului său, cerând instanței să o treacă cu vederea. Însă, Înalta Curte a arătat că «interdicția de mai ocupa funcții eligibile pe o durată de trei ani, nu este, în principiu, disproporționată în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public care rezultă din actele de corupție și din conflictele de interese».

Din textul motivării se mai poate observa obsesia de a obține funcții publice a fostului primar din Timișoara. Este relevantă în acest sens tentativa sa de a obține clemența instanței, pe motiv că își dorește să candideze la alegerile prezidențiale din 2030 și la alte scrutine care vor mai avea loc până atunci.

Instanța i-a arătat lui Fritz că ar fi trebui să țină cont de aspirațiile sale electorale atunci când a comis fapta ilicită pentru că «această imposibilitate [de a mai ocupa funcții eligibile] constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese.»

Citește și : „Să fie puhoi de lume!” George Simion, apel la proteste în România și străinătate, în favoarea lui Călin Georgescu

Instanța i-a mai sugerat fostului primar că funcțiile publice nu reprezintă singurele surse din care poate obține câștiguri  personale, arătând că «interdicția nu-i îngrădește dreptul la muncă al recurentului, care își păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat».

Așadar, dacă mai are un strop de demnitate, Dominic Fritz ar trebui să renunțe la sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR și să își caute de lucru în mediul privat, unde lucrează din greu mulți dintre votanții pe care i-a înșelat”, se mai arată în comunicatul PSD.

Comunitatea din Râșca, județul Suceava, și scriitorii din Bucovina trec printr-o dublă pierdere. Profesorul și scriitorul Ioan Țicalo a murit miercuri, 7 octombrie, la vârsta de 81 de ani. La doar câteva ore după moartea lui, joi dimineață, a murit și fiica sa, profesoara, poeta și criticul literar Mihaela Grădinariu, la 56 de ani. Ea se afla internată în spital.

„Dacă ieri am anunțat că scriitorul Ioan Țicalo a plecat dintre noi, iată, azi, aflăm că și Mihaela Grădinariu, fiica sa, poetă de certă vocație, cronicar literar de substanță, profesor dedicat, membră a Societății Scriitorilor Bucovineni și a Uniunii Scriitorilor din România”, a transmis Societatea Scriitorilor Bucovineni.

Ioan Țicalo s-a născut pe 16 aprilie 1945, în localitatea Sinăuții de Jos, dar și-a dedicat întreaga carieră didactică și literară comunei Râșca. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română și a predat ani la rând generațiilor de copii din comună.

A debutat publicistic în 1990, în revista „România literară”, iar în 2002 a publicat volumul „În Poiana lui Ioan”. În scrierile sale, s-a aplecat în special asupra vieții satului din nordul Moldovei și asupra oamenilor care au trăit unele dintre cele mai grele momente ale istoriei recente. A fost membru al Societății Scriitorilor Bucovineni.

Mihaela Grădinariu s-a născut pe 3 septembrie 1970, la Fălticeni. A absolvit Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni, apoi Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea de Litere ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Din 1994 a fost profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială Râșca, aceeași comunitate în care predase și tatăl său. Pe lângă activitatea de la catedră, a fost poetă, eseistă, cronicar și critic literar, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, și a Societății Scriitorilor Bucovineni.

Tată și fiică, Ioan Țicalo și Mihaela Grădinariu lasă în urmă cărți, generații de elevi formați la școala din Râșca, prieteni, colegi și cititori.

O fotografie făcută în timpul unei ore de muzică a declanșat scandalul la Liceul Teoretic Brâncoveanu Vodă din Urlați, Prahova. O mamă acuză că fiica sa și alte colege de clasa a VI-a ar fi fost supuse unor practici umilitoare în timpul orelor.

„A luat-o de mână și a pus-o pe catedră, gen a întins-o pe catedră. I-a pus mâna aici la piept și după puțin mai jos și după și-a pus ea mâna pe burtă, pe linia de la burtă, și a vrut să vadă cum respiră. Ne-a pus cu spatele, nu cu fața sau ceva”, a declarat o elevă.

Citește și: Aproape 70.000 de români s-au autoexclus de la jocurile de noroc. Mulți cedează și se răzgândesc după doar câteva zile

O fotografie pare să confirme mărturia unei eleve de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă” din Urlați, care i-a povestit mamei despre metoda neobișnuită folosită de profesorul de muzică. Cazul a ajuns pe grupul părinților, iar mama unei eleve care urma să participe la această practică a sesizat conducerea școlii și, ulterior, autoritățile competente.

„Totul a început în momentul în care au am ajuns acasă și am văzut-o speriată pe fata mea. Ea a început să îmi povestească ce s-a întâmplat la clasa a VI-a B. Eu am rămas șocată că nu îmi venea a crede. Efectiv a întins colega pe catedră sub pretextul că vrea să îi simtă respirația. Ce m-a speriat și mai tare a fost că eu am luat telefonul fetei mele și acolo am văzut conversație între ea și colegi. Și ea întreabă la un moment dat ‘Ce fac în momentul în care voi fi numită la oră?’. Iar colega îi spune: ‘Ceri voie la toaletă și întârzii cât mai mult să îți sară rândul”, a declarat mama unei eleve din Urlați.

Profesorul care a îngrozit elevii cu tehnicile sale predă de cel puțin 15 ani în Liceul Teoretic din Urlați și a mai fost sancționat în trecut. Cadrul didactic a fost suspendat.

„Ancheta se află în curs de desfășurare, direcțiunea a luat legătura cu toate instituțiile implicate. Pe perioada anchete, domnul profesor este suspendat conform procedurii legale și ulterior vom convoca consiliul de administrație și vom decide sancțiunea”, a declarat Mihaela Purcaru, membru al Consiliului Adminsitrativ al unității de învățământ.

Citește și: Zimbru de peste 800 de kilograme, ucis de braconieri la Bistriţa. Fusese recolat din Suceava VIDEO

Potrivit autorităților școare din Prahova, profesorul a mai fost sancționat și în trecut.

„Se pare că domnul profesor a mai fost sancționat în anii trecuți de către unitatea de învățământ pentru diferite abateri și pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Nu se practică această metodă, ea vizează un conținut din programa școlară, dar metoda de a preda elevilor cred că ar trebui să fie alta, nu să atingă elevii”, a declarat Ilona Rizea, inspector școlar general ISJ Prahova.

Profesorul de educație muzicală respinge acuzațiile și susține, într-un mesaj transmis pe rețelele sociale că acestea sunt false, cu precizarea că nu va face declarații până la finalizarea anchetei. Profesorul riscă să fie dat afară, dacă se confirmă acuzațiile.

„Resping cu fermitate toate acuzațiile calomnioase aduse în spațiul public, acestea fiind complet false și contrare realității de la clasă. Din respect pentru procedurile administrative și pentru ancheta oficială aflată în curs de desfășurare, nu voi face declarații în presă până la finalizarea cercetărilor de către instituțiile abilitate, pentru a permite aflarea adevărului obiectiv”, a scris acesta.

FACIAS cere procurorilor să verifice dacă inițiatorii proiectului de lege B544/2026 privind drogurile destinate consumului propriu au săvârșit fapte care întrunesc condițiile infracțiunii de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal, și ale infracțiunii de îndemn la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

România, între droguri și dezbaterea legalizării. O generație expusă, un sistem de ajutor tot mai puțin accesat și lecțiile Europei

Totodată, FACIAS solicită DIICOT să verifice, în condițiile legii, sursele de finanțare ale inițiatorilor proiectului de lege B544/2026 privind drogurile destinate consumului propriu și să stabilească dacă există legături financiare relevante pentru eventuale fapte penale asociate promovării proiectului.

Proiectul de lege B544/2026 privind drogurile destinate consumului propriu, înregistrat la Senat pe 5 octombrie, ar înlocui pedepsele penale pentru deținerea drogurilor, fără drept, în vederea consumului propriu, cu amenzi contravenționale între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru drogurile de mare risc. Proiectul propune aceeași schimbare pentru cumpărarea, cultivarea, producerea și fabricarea drogurilor destinate consumului propriu. În prezent, pentru aceste fapte, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevede închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă penală pentru drogurile de risc și închisoare de la șase luni la trei ani pentru drogurile de mare risc.

Propunerea ar transforma în contravenții și introducerea sau scoaterea din țară, fără drept, a drogurilor pentru consum propriu. Proiectul prevede amenzi între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc și între 2.000 și 3.500 de lei pentru drogurile de mare risc. Proiectul prevede dublarea amenzii maxime în anumite situații, de exemplu atunci când fapta este comisă de un cadru medical. Astăzi, introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la cinci la 15 ani pentru drogurile de risc și de la 10 la 20 de ani pentru drogurile de mare risc, precum și cu interzicerea unor drepturi.

DOCUMENT Senatoarea Victoria Stoiciu vrea dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu. Proiect de lege depus în parlament

Barometrul „Criza invizibilă a drogurilor”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC), o inițiativă a FACIAS, arată amploarea consecințelor consumului de droguri în România. Instituțiile au raportat 6.548 de cazuri sau pacienți sub 25 de ani în evidențele medicale. Instituțiile din 40 de județe au comunicat 3.827 de persoane sub 25 de ani trimise în judecată în cauze legate de droguri, iar cele din 30 de județe au raportat 477 de persoane din aceeași categorie de vârstă ajunse în penitenciare. Separat, datele naționale pentru 2023 indică 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze, la nivelul tuturor grupelor de vârstă.

FACIAS cere ca procurorii DIICOT să efectueze verificările solicitate și să stabilească dacă există fapte care atrag răspunderea penală a inițiatorilor proiectului de lege privind dezincriminarea drogurilor.

Iulian Stanciu a realizat această mutare prin intermediul Inspire Asset Management, compania sa de investiții, urmând ca un anunț oficial să fie lansat în perioada următoare. Pentru ca tranzacția să fie complet finalizată, este necesară doar primirea undei verzi din partea Consiliului Concurenței.

Citește și: Iulian Stanciu continuă investițiile în energie. A vândut recent toate acțiunile la eMAG şi acum pregătește o tranzacție de 9,5 milioane de euro

Iulian Stanciu intră în acționariatul NIBIRU

Lansat pe 16 iulie de Andrei Șelaru (Selly) și o echipă de investitori, proiectul Nibiru reprezintă o investiție de circa 50 de milioane de euro desfășurată pe mai bine de 20 de hectare între Costinești și Tuzla. Stațiunea a dat rapid lovitura: doar în primul sezon a adunat peste două milioane de vizite, iar impactul total al ecosistemului creat alături de festivalul Beach, Please! a sărit de 2,6 milioane de vizitatori.

Planurile pentru 2027 sunt și mai ambițioase, vizând extinderea infrastructurii, lansarea unor noi concepte de entertainment și întărirea rețelei de parteneri din jurul destinației.

Iulian Stanciu a strâns o avere de jumătate de miliard de euro după ce și-a vândut acțiunile eMAG către grupul Prosus, punând punct unei povești de succes de 17 ani. Banii nu vor rămâne însă în conturi, prin firma sa Inspire Asset Management, unde a plasat deja peste 100 de milioane de euro, celebrul investitor vrea să dea lovitura. El a mărturisit că vrea să ajungă la un portofoliu de un miliard de euro în doar doi-trei ani, iar în zece ani să gestioneze un fond mamut de 5 miliarde de euro, deschis și pentru alți jucători din piață, potrivit ZF.

Portofoliul lui Iulian Stanciu este extrem de diversificat, variază de la brandul de lactate Artesana și până la clinica de fertilizare in vitro Embryos. Prin intermediul Inspire Asset Management, antreprenorul controlează direct participații în trei companii strategice: Foraj Sonde Videle (firmă de foraj listată pe piața AeRO), Embryos (cea mai mare clinică de profil din țară, unde a intrat alături de fondul Integral) și Argenta, o companie din Năvodari specializată în construcții metalice pentru industria de petrol și gaze.

Iulian Stanciu mai controlează Network One Distribution (NOD), un gigant de sute de milioane de euro pe piața distribuției IT. Puterea sa financiară se extinde însă și mai departe, investind bani în nouă fonduri de investiții de top—precum Morphosis, Booster, BoldMind, V7, Underline, Growceanu, Integral, CEECAT și Endeavor.

Fostul secretar general adjunct al Guvernului Cristina Trăilă a fost audiată din nou, vineri, la sediul DNA Iaşi, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA Iaşi ar urma să îi comunice schimbarea calităţii din suspect în inculpat. Cristina Trăilă a venit la sediul DNA din Iaşi însoţită de avocat şi nu a dat declaraţii la sosire.

Pe 16 septembrie, după audierea sa la DNA Iaşi, Cristina Trăilă a afirmat că dosarul omului de afaceri Fănel Bogos nu are legătură cu premierul Ilie Bolojan şi că în declaraţiile sale date în faţa procurorilor nu a menţionat numele lui Bolojan. Ea a precizat că a fost solicitarea sa să dea declaraţii în faţa procurorilor.

„Acest dosar nu are nicio legătură cu premierul Ilie Bolojan şi nici nu au fost aspecte despre acesta în declaraţia mea. Nu este niciun element penal în ceea ce îl priveşte pe Ilie Bolojan”, a precizat Cristina Trăilă.

Totodată, Trăilă a afirmat că acuzaţia privind „traficul de influenţă” nu este la adresa sa, ci se referă la fostul lider al PNL Vaslui Mihai Barbu.

„Influenţa nu este a mea, ci a lui Mihai Barbu, care este autorul. Eu sunt complice, încă nu am elucidat cum”, a adăugat Cristina Trăilă.

Procurorii DNA au dispus, la finalul lunii august, urmărirea penală faţă de Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului la acel moment, pentru complicitate la folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

În 26 august, Cristina Trăilă a demisionat din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului. Ea a afirmat atunci că este total nevinovată şi că nu are nici cea mai mică îndoială că acest lucru va fi lămurit încă din faza de urmărire penală. Potrivit lui Trăilă, acest scandal mediatic este unul artificial, deloc întâmplător şi fără îndoială speculat în detrimentul imaginii premierului Ilie Bolojan, a Guvernului României şi a PNL.

Fosta deputată Cristina Trăilă (PNL), secretar general adjunct al Guvernului, a fost audiată la sediul DNA Iaşi în 25 august, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, ajuns, anul trecut, alături de fostul preşedinte PNL Vaslui Mihai Barbu, în biroul lui Ilie Bolojan.

Anchetatorii o acuză că „ar fi sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de exercitare a influenţei asupra preşedintelui A.N.S.V.S.A., în scopul înlocuirii din funcţie a directorului D.S.V.S.A. Vaslui” cu o persoană agreată de Bogos.

În acelaşi dosar a fost audiat joi şi europarlamentarul PNL Rareş Bogdan, în condiţiile în care potrivit unor surse numele său apare în mai multe interceptări existente la dosar. La ieşirea de la audiere, Rareş Bogdan a precizat că a avut un dialog civilizat.

Pe 9 octombrie premierul demis Ilie Bolojan s-a prezentat la sediul DNA Iaşi, unde a fost audiat ca martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, care în 23 septembrie 2025 a fost în audienţă în biroul său. Bogos este acuzat de instigare la şantaj şi cumpărare de influenţă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a ieşit din sediul DNA Iaşi după aproape două ore şi jumătate.

Nici Bolojan, şi nici avocatul său nu au făcut declaraţii şi nu au răspuns întrebărilor jurnaliştilor.

În afară de omul de afaceri Fănel Bogos şi de Cristina Trăilă, în acest dosar au mai fost audiaţi la DNA şefii CJ Vaslui şi CJ Botoşani.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada martie – august 2025, Fănel Bogos ar fi promis şi i-ar fi dat unei persoane 200.000 de lei, în schimbul cărora aceasta ar fi promis că, împreună cu alte persoane, vor apela la oameni influenţi pentru a determina conducerea ANSVSA să-l înlocuiască pe şeful DSVSA Vaslui şi pentru a promova ilegal interesele financiare ale societăţii sale, în sensul primirii unor despăgubiri în valoare totală de aproximativ trei milioane de euro.