Ediția difuzată duminică, 24 mai, a adus unul dintre cele mai tensionate momente din actualul sezon Survivor România 2026. Gabi Tamaș a avut o ieșire nervoasă puternică în tabără, iar imaginile difuzate au surprins doar o parte din scandal.

Fostul fotbalist a cedat psihic în fața colegilor, a ridicat tonul, a înjurat și a aruncat cu un scaun, în timp ce concurenții priveau șocați întreaga scenă.

Atmosfera din Republica Dominicană a devenit rapid una explozivă, iar potrivit informațiilor apărute ulterior în mediul online, echipa de producție ar fi evitat să intervină direct în conflict și ar fi preferat să filmeze momentele tensionate de la distanță.

Citește și: Gabi Tamaș ar putea fi descalificat de la Survivor. Fanii emisiunii cer să fie dat afară din competiție

Detalii din culisele Survivor România 2026

Viperele Vesele susțin că telespectatorii nu au văzut întreaga amploare a scandalului și că Antena 1 ar fi eliminat la montaj mai multe secvențe considerate extrem de sensibile.

Potrivit sursei citate, problemele ar fi început încă de la reward-ul organizat în clubul Coco Bongo, unde Gabi Tamaș s-ar fi aflat într-o stare avansată de ebrietate.

Aceleași surse afirmă că fostul fotbalist ar fi refuzat să plece din club împreună cu echipa emisiunii, în ciuda insistențelor și rugăminților venite din partea Biancăi Giurcanu.

Se vorbește inclusiv despre intervenția cenzurii Antena 1, pentru evitarea unor eventuale sancțiuni din partea CNA și pentru limitarea impactului negativ asupra imaginii concurentului.

Cum se scuză Gabi Tamaș

După valul de reacții apărute în mediul online, Gabi Tamaș a recunoscut că a avut o ieșire nervoasă și a declarat că regretă comportamentul avut în tabără.

„Da, într-adevăr. Am avut o cădere nervoasă. Știu că sunt un om mai coleric. Când mă apăsa ceva, mă cert sau mă descarc apropiaților care sunt în jur. La momentul acela, a fost Bianca, a fost Patricia. Îmi reproșez că nu trebuia să fac chestia asta. Acum ce pot să fac? Să dau timpul înapoi nu se poate. Într-adevăr, regret, îmi pare rău, merg mai departe. Nu am ce să fac mai mult decât atât”, a declarat fostul fotbalist.

Citește și: Câți bani a primit Maria Dumitru, de la Survivor, după 17 săptămâni în jungla dominicană? Pentru suma asta, mulți români muncesc ani de zile

Deși a fost una dintre cele mai afectate persoane din tabără în urma conflictului, Bianca Giurcanu a ales să treacă peste incident și să îl ierte pe colegul ei.

Concurenta a explicat că sprijinul primit de la Gabi Tamaș în ultimele luni a cântărit mai mult decât momentul tensionat petrecut în tabără.

„Eu sunt omul care țin minte lucrurile bune pe care un om le face pentru tine și Gabi a făcut foarte multe lunile astea. Știu că reacția lui Gabi a fost una la nervi și știu că nu se va mai repeta și chiar mi-am dat seama ce fel de om este el cu adevărat. Cel puțin, aici pe insulă, el m-a ajutat foarte mult, cu foarte multe sfaturi”, a spus Bianca Giurcanu.

Aceasta a recunoscut că în momentul scandalului a fost puternic afectată emoțional, însă a decis să lase conflictul în urmă.

„Atunci m-a afectat. Așa sunt eu. O fire mai emotivă, dar cu siguranță am trecut peste fix a doua zi dimineață”, a mai declarat concurenta.

Moldova s-a apropiat mult de România la capitolul salarii. O arată topul mondial al lefurilor medii, în care vecinii de peste Prut se află acum pe locul 62.

Clasamentul a fost alcătuit de platforma statistică Numbeo, pe baza unor estimări privind veniturile nete din majoritatea țărilor lumii la nivelul lunii mai.

În acest top, Republica Moldova este înregistrată cu un salariu mediu net de 759 de dolari pe lună, sumă ce o plasează între Macedonia de Nord (776 de dolari) și Armenia (741 de dolari).

Moldovenii câștigă mult mai bine decât ucrainenii, care încasează, în medie, 497 de dolari net pe lună, ceea ce înseamnă doar locul 81 în lume.

Prin comparație, România se află pe locul 54, cu 1.067 de dolari net pe lună.

Citește și Ce salarii vor câștiga profesorii, asistenții medicali sau grefierii de la 1 ianuarie 2027, potrivit noii legi a salarizării unitare. Salariile medii brute urmează să crească

Topul lefurilor la nivel mondial este condus de Elveția, unde salariul mediu net este de peste 7.500 de dolari pe lună. Pe următoarele poziții se află Luxemburg, Singapore și SUA.

Tot printre primele zece țări ale lumii se mai află, din acest punct de vedere, Danemarca, Norvegia, Australia, Qatar și Olanda.

În coada clasamentului găsim Cuba, unde salariul mediu net este estimat la doar 36 de dolari pe lună!

Conform metodologiei Numbeo, indicatorii sunt calculați pe baza estimărilor privind veniturile nete ale populației, după aplicarea taxelor și contribuțiilor obligatorii, și sunt utilizați pentru comparații internaționale standardizate, scrie nordnews.md, potrivit ziare.com.

Citește și SONDAJ INSCOP. Românii vor salarii și pensii mai mari mai mult decât atragerea fondurilor europene sau combaterea evaziunii fiscale. Numai 9,1% doresc alegeri anticipate

Laura Cosoi și Cosmin Curticăpean au sărbătorit, recent, 14 ani de relație. Cu această ocazie, cunoscuta actriță a transmis pe rețelele de socializare un mesaj emoționant.

„14 ani… și tot sensul din lume îl trăiesc lângă tine, clipă de clipă. La mulți ani nouă, iubirea mea! Te iubesc!”, a fost mesajul distribuit de Laura Cosoi, alături de o imagine veche cu soțul ei.

Citește și: Imagine emoționantă postată de Laura Cosoi. Actrița și soțul ei sunt nerăbdători să își cunoască a 5-a fetiță: „Aici suntem pentru tine”

În urmă cu ceva timp, după ce s-a întors dintr-o vacanță cu soțul ei, Laura a vorbit deschis despre provocările întâmpinate în căsnicie, mărturisind că oamenii au impresia că viața ei amoroasă este perfectă, când, de fapt, există anumite probleme.

„Mi-am dat seama, după ce am fost cu Cosmin în această vacanță, oamenii cred că în realitate noi nu avem probleme și că totul e perfect. Am vrut cumva să aduc în vedere și momentele mai puțin discutate în online, momentele tensionate dintre soț și soție. Într-adevăr, în perioada aceasta suntem bine sau am avut perioade mai bine. Sunt perioade și când duci propria ta luptă. Nu totul este roz, sunt lucruri pe care poți să le povestești, lucruri pe care nu vrei să le povestești”, a declarat Laura Cosoi, după ce s-a întors cu Cosmin dintr-un concediu.

Laura Cosoi a vorbit și despre faptul că momentele tensionate fac parte din orice căsnicie și că este important să existe comunicare și dorința de a evolua împreună.

„Nu totul este perfect, dar ceea ce contează este să lucrăm împreună pentru a deveni cea mai bună variantă a noastră”, a mai spus actrița.

Laura Cosoi, mărturii din cea de-a 5-a sarcină

Într-o postare făcută recent pe Instagram, vedeta a vorbit despre emoțiile din această perioadă, fiind însărcinată pentru a cincea oară.

„Eram ieri la filmare și mulți dintre cei pe care îi întâlneam mă întrebau: „Cred că abia aștepți să naști…”. Adevărul? Aș mai trage puțin de timp. Mă bucur atât de mult de perioada asta, de mișcările ei care mă fac să tresar de fiecare dată, de cele două inimi care bat în mine, de felul în care corpul meu se transformă ca să-i facă loc. De binecuvântarea de a simți viața în cea mai profundă și plină de sens formă posibilă. Nu mă grăbesc să treacă momentul, pentru că știu că va veni și clipa întâlnirii. Acum vreau doar să trăiesc tot ce mi se întâmplă, exact așa cum este.”, a mai mărturisit ea.

Citește și: Laura Cosoi a uimit pe toată lumea! Vedeta s-a afișat într-o rochie second-hand: „Trăiesc cea mai bogată viață”

Dragoş Pîslaru le-a cerut indicatelor să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune cu privire la legea salarizării. „Să nu credeţi că era dorinţa mea în viaţă să mă apuc acum de salarizare, în 3 săptămâni, pe ultima sută de metri. În 2022, când a început acest proiect, trebuia finanţat undeva în 2023, aia era data limită. În 2022 s-a început să se lucreze, în 2023 s-a oprit, în 2024 s-a început să se lucreze, în 2025, în primăvară, s-a oprit. După care, în guvernul actual, domnul ministru Florin Manole a reluat procesul în decembrie şi iată, n-am avut toţi anii ăştia un proiect, pus public, ceva în care să ştie oamenii la ce se referă”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Florin Pîslaru, despre legea salarizării unice.

Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

Pîslaru: Păi facem lucrurile pe repede-nainte pentru că această reformă a fost evitată. De ce a fost evitată? Pentru că nimănui nu-i convenea să spună că, da, grila de demnitari ar trebui să fie aliniată cu celelalte grile, pentru că ar fi fost această ură naţională, legată de faptul că demnitarii sunt repoziţionaţi salarial, faţă de ceilalţi.

El a răspuns celor care au afirmat că Guvernul se grăbeşte cu această lege. „Acum, toată lumea vine şi spune, păi dar de ce ne grăbim? De ce facem lucrurile aşa pe repede înainte? Păi facem lucrurile pe repede-nainte pentru că această reformă a fost evitată. De ce a fost evitată? Pentru că nimănui nu-i convenea să spună că, da, grila de demnitari ar trebui să fie aliniată cu celelalte grile, pentru că ar fi fost această ură naţională, legată de faptul că demnitarii sunt repoziţionaţi salarial, faţă de ceilalţi. Ei bun, cine este acum acarul lui Păun? Eu, într-o situaţie de interimat, într-un guvern condus de Ilie Bolojan care a spus că aprindem lumina şi facem reformele. Şi vreau să fie foarte clar pentru toată lumea, sunt gata să iau orice critică, de oriunde, procedurile de consultare vor fi super transparente, lucrurile acestea fac bine administraţiei publice şi această reformă nu e doar că salvează 707 milioane de euro, trebuia făcută de mulţi ani. Şi asta este realitatea pe care o avem”, a subliniat el.

Şi ca să vă răspund acum concret, că v-am dus după cireş, după vişin. Pîslaru a mai afirmat că este evident că, dacă laşi totul pe 100 de metri, „este heirupul super anevoios şi obositor şi stresant” şi este „o problemă de gestiune politică şi guvernamentală deficitară în anii care au precedat venirea acestui guvern”.

„Este o realitate pe care o avem acum. Într-adevăr, toată lumea este sub presiune, pe de altă parte este vorba de România. Şi este vorba de soarta acestei ţări, bugetul acestei ţări şi soarta românilor. Cred că este nevoie să dau acest mesaj de mobilizare maximă, iar faptul că unul dintre sporurile cele mai controversate în toată administraţia, sporul de fonduri europene, rămâne în continuare în legea salarizării şi este securizat, ar trebui să creeze totuşi un pic de sentiment de apreciere pentru cei care într-adevăr trag foarte tare zilele acestea” a menţionat el.

Ministrul interimar al Muncii a fost întrebat şi despre consultarea sindicatelor pe acest proiect al salarizării.

„Nu a existat un proiect pus în transparenţă, pe procedura clasică de consultare cu sindicate. De ce nu a existat? Trebuie să-i întrebaţi pe cei din guvernele anterioare de ce, din 2022, încoace, nu au ieşit cu un proiect. Au fost trei runde de activitate a Băncii Mondiale în spate. Puteau să iasă cu el de patru ani de zi. Prin urmare, sindicatele au justificat această observaţie că nu s-a respectat cadrul dialogului social cu privire la această procedură. În acest moment, eu nefiind într-o postură în care pot pregăti un proiect de lege cu un guvern cu puteri depline, nu am cum să declanşez procedura de transparenţă clasică, cu termenele clasice. Eu am trei săptămâni să pot crea un cadru bine aşezat, ca parlamentarii să preia ca iniţiativă legislativă acest proiect. Şi voi face tot ce îmi stă în putinţă, alături de colegii mei, să pregătim cât mai bine acest lucru, să integrăm toate observaţiile şi să venim cu un proiect robust”, a spus ministrul Pîslaru.

„Sindicatele ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune, de ce acum toată lumea este nemulţumită că nu au fost consultări, dar din 2022 încoace nu am văzut o presiune extraordinară ca proiectul să iasă, lumea să şi-l asume şi să existe aceste discuţii. Prin urmare, este un pic nedrept din partea sindicatelor, apreciindu-le poziţia, sunt actori în dialogul social, dar este un pic nedrept faptul că nu au pus presiunea cuvenită de nişte ani de zile, atunci când era un guvern care avea tot ce-i trebuie ca să poată să scoată proiectul şi acum pun problema de ce nu au fost consultaţi. (..) Atunci când pactizezi poate cu o anumită zonă a spectrului politic, în ideea că ştim noi că îi mai lăsăm, că o să ne iasă bine ceva, ei, iată, această pactizare uneori nu te ajută sub nicio formă şi te duce în situaţia în care nimeni nu o să-şi asume reforma aşa cum trebuie şi acum se face pe ultima sută de metri. Invitaţia mea este să nu ne uităm foarte mult la trecut, să ne uităm la proiectul acesta şi ceea ce sper de la sindicate este că nu suntem unii împotriva celorlalţi, ci pur şi simplu suntem partea a unei singure echipe, echipa România, care încearcă să vină cu o legislaţie cât mai bună pentru 1,2 milioane de români şi în acelaşi timp cât mai bună şi pentru ceilalţi contribuabili din România”, a mai spus Dragoş Pîslaru.

Dragoş Pîslaru, despre proiectele din PNRR: Noi încercăm acum să ne asigurăm că avem pe zona de grant tot ce ne trebuie ca să absorbim toţi banii. Acest lucru presupune că anumite investiţii care sunt pe grant vor fi diminuate

Ministrul interimar al Investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, a declarat, marţi, despre proiectele din PNRR, că încearcă acum să se asigure că au pe zona de grant tot ce ne trebuie ca să absorbim toţi banii iar acest lucru presupune că anumite investiţii care sunt pe grant vor fi diminuate. El a menţionat că atunci când a venit în funcţie nu avea o înţelegere care sunt toate proiectele, ştiau că e o supracontractare de 47 de miliarde faţă de 20 şi ceva cât aveam în PNRR şi era un haos total managerial dar în acest moment, sunt la ani lumină în materie de gestiune managerială.

EXCLUSIV Florin Manole (PSD) a explicat grilele în direct la România TV: „Nici un venit nu scade prin legea salarizării. Ce se pierde la sporuri, intră la salariul de bază”

„Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea ştie de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie. Un alt lucru foarte important este legat de a prezenta Comitetului de Monitorizare care este gândirea cu privire la renegocierea finală pentru PNRR, care are loc acum şi se desfăşoară cu experţii Comisiei Europene, şi noi, astăzi, evident, nu o să decidem cum arată în final, pentru că suntem într-un proces de negociere încă cu Comisia Europeană, dar cred că este absolut firesc (..) să le explicăm care sunt premisele de la care am plecat în această negociere şi, evident, lucrurile pe care vrem să le obţinem. Această decizie este o discuţie importantă, de informare şi consultare, care cred că este mai mult decât binevenită acum, la câteva zile înainte de a transmite către Comisia Europeană varianta finală pe care România şi-o doreşte pentru PNRR”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, despre proiectele din PNRR.

”Noi încercăm acum să ne asigurăm că avem pe zona de grant tot ce ne trebuie ca să absorbim toţi banii. Acest lucru presupune că anumite investiţii care sunt pe grant vor fi diminuate, ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În acelaşi timp, presupune mutarea unor investiţii care sunt deja într-un stadiu foarte avansat de finalizare şi care pot fi terminate până pe 31 august”, a mai spus Pîslaru.

El a precizat că negocierile sunt bazate pe dovezile pe care guvernul urmează să le aducă. ”Atunci când am venit, în iunie, nu aveam o înţelegere care sunt toate proiectele, ştiam că e o supracontractare de 47 de miliarde faţă de 20 şi ceva ce aveam în PNRR şi era un haos total managerial. În acest moment, suntem la ani lumină în materie de gestiune managerială”, a subliniat ministrul Investiţiilor.

Venituri înghețate ale populației, inflație din două cifre, dependență uriașă de fondurile europene și o criză politică prelungită, deloc sănătoasă pentru economie. Acesta așa arată România la sfârșit de mai 2026, iar un reputat economist spune că sunt, din nefericire, perspective pentru ”un scenariu similar cu criza grecească din 2011”.

Radu Georgescu subliniază, într-o postare fără menajamente, că avertizează de patru ani în legătură cu acest pericol, însă semnalul de alarmă nu a fost auzit, se pare, de cine trebuie.

”De 4 ani explic periodic, pe rețelele sociale, că România se îndreaptă spre un scenariu similar cu criza grecească din 2011.
Acum 4 ani, eram vreo zece persoane pe aceasta pagină și comentam acest lucru.
La TV se spunea că România este tigrul economic”, scrie Georgescu, pe Facebook.

Același economist vine apoi cu argumente concrete din zona unui grup grec foarte activ în România, unde are zeci de magazine. Informația esențială? Consumul a scăzut dramatic!

”Săptămâna aceasta, CEO-ul Fourlis Holdings – grupul grec care detine în România INTERSPORT (40 de magazine – produse sportive), Foot Locker (8 magazine – încălțăminte) și Holland & Barrett ( suplimente) — a prezentat rezultatele trimestriale.
Și a spus, negru pe alb: România din 2026 seamănă cu Grecia din 2011.
Vânzările au scăzut 30% în trimestrul 2 din 2026 comparat cu 2025

Ce se mai vinde?
Doar produsele cu oferte mari și reduceri agresive.
Adică exact comportamentul consumatorului aflat în criză: nu mai cumpăr ce vreau, cumpăr ce e la reducere.
Tot el spune ca încrederea românilor este la cel mai scăzut nivel din 2011”, precizează Radu Georgescu.

Analiza făcută de economist continuă cu pronosticul îngrijorător: se profilează o criză profundă.

”De ce contează ce spune Fourlis?
Pentru că Fourlis Holdings nu este un analist de pe FB care scrie articole economice, politice și, din când în când, mai pune poze cu pisici.

Este o companie cu vizibilitate directă în buzunarul românului – vinde echipament sportiv, încălțăminte și suplimente alimentare prin zeci de magazine fizice.

Când vânzările lor scad cu 30%, nu e o problemă contabilă. Este un semnal macroeconomic real: românii au început să taie din cheltuieli.

Mai mult, Fourlis operează și magazinele IKEA din Grecia și Bulgaria — deci CEO-ul lor știe exact cum arată o economie înainte să intre în criză profundă.
Și spune că România arată exact așa”, arată Georgescu.

Citește și Avertisment de la BNR despre sistemul de pensii. Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale: „Nu trebuie să mai fie creșteri ca ultima dată”

Pe de altă parte, același economist subliniază că va fi cu adevărat speriat în ziua în care ”un CEO dintr-o companie turcă spune că România seamănă cu Turcia”.

”Sincer, comparația cu Grecia din 2011 nu este cea care mă sperie
Grecia are o ancoră care se cheamă euro.
Când Grecia a intrat în criză, cursul valutar era fix.
Grecii au suferit prin șomaj și austeritate — dar economiile lor nu s-au evaporat peste noapte.
România are leu. Iar leul este… folosit doar in Romania
Mă voi speria cu adevărat în ziua în care voi citi că un CEO dintr-o companie turcă spune că România seamănă cu Turcia.

De ce Turcia?
• Cursul euro/liră turcească a crescut de 5 ori în ultimii 5 ani
• Inflația cumulată depășește 300%
• Un turc care în 2020 avea 100.000 de lire la bancă, în 2026 mai are, în termeni reali, echivalentul a 20.000 de lire

Acesta este scenariul care distruge economii, clase de mijloc și generații întregi.

Grecia a suferit.
Turcia s-a prăbușit.
În timp ce jumătate de Românie își face planuri de vacanță și calculează drumul spre Thassos, grecii vin și ne spun că ni se prăbușește economia exact ca în Zorba Grecul.
Parcă văd la vara pe plajă români în Thassos, spărgând farfurii, dar nu de bucurie, ci de la nervi când se uita la inflația din România, cursul euro etc.

Cum ar spune grecul:
Opaaa!”, explică Georgescu.

Citește și Apocalipsa facturilor la întreținere: Românii plătesc mai mult în aprilie decât în decembrie: „Trebuie să strângem cureaua”

Meteorologii au emis o atenţionare Cod galben privind intensificări ale vântului, valabilă marţi, în judeţele Botoşani, Iaşi şi Suceava, unde viteza la rafală va ajunge la 50-65 de kilometri pe oră. Miercuri, nouă judeţe din Maramureş, nordul Transilvaniei şi Moldova vor fi vizate de o atenţionare Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină. În Bucureşti, vremea va fi frumoasă şi caldă, cu temperaturi care vor ajunge la 29-30 de grade marţi.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare Cod galben privind intensificări ale vântului, valabilă marţi, între orele 12.00 şi 21.00, în judeţele Botoşani şi Iaşi, precum şi în zona joasă a judeţului Suceava.

Alertă meteo de la ANM. Furtuni violente, ploi torențiale și vânt puternic în nouă județe

Ultima săptămână din luna mai începe cu vreme de vară. Cel mai cald va fi miercuri, când în mare parte din țară se vor atinge 30-31°C, iar local chiar mai mult în vest și sud-vest. În Transilvania va fi ceva mai răcoare, însă și aici maximele vor urca frecvent la 26-30°C.

Acest val de căldură face parte dintr-un episod foarte cald care afectează mare parte din Europa. În Spania și Portugalia temperaturile se apropie deja de 40°C, iar aerul tropical se extinde treptat spre centrul și estul continentului.

Radar meteo: Un front atmosferic va aduce averse și furtuni în unele zone, miercuri după-amiaza și joi. Vremea se va schimba însă destul de brusc în a doua parte a săptămânii. Începând de miercuri după-amiaza, un front rece va traversa România dinspre nord.

Vezi și ANM a schimbat complet prognoza pentru începutul verii 2026. Urmează o lună de foc pentru România, cu temperaturi sufocante și ploi puține

Acesta va aduce un nou episod de instabilitate atmosferică, cu averse și furtuni în special în nord și nord-est, intensificări ale vântului în mai multe regiuni și o răcire a vremii. În multe locuri, temperaturile vor scădea chiar și cu 10°C între miercuri și joi.

O altă atenţionare Cod galben, dar vizând instabilitate atmosferică, va fi în vigoare miercuri, între orele 12.00 şi 23.00, în judeţele Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău şi Vaslui.

”Din a doua parte a zilei de miercuri (27 mai), în Maramureş, nordul Transilvaniei şi în cea mai mare parte a Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin intensificări ale vântului şi vijelii, cu viteze la rafală de 50…70 kilometri pe oră şi izolat peste 80 kilometri pe oră, averse torenţiale, descărcări electrice şi pe alocuri grindină de mici şi medii dimensiuni. În intervale scurte de timp (1…3 ore) cantităţile de apă vor fi, local, de 15…25 l/mp”, au transmis meteorologii.

În zona municipiului Bucureşti, marţi vremea va fi frumoasă şi caldă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă, comparabilă cu cea din ziua anterioară, va fi de 29…30 de grade.

Miercuri, vremea va fi predominant frumoasă şi în continuare caldă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 30…31 de grade.