Rusia şi-a intensificat atacurile asupra reţelei feroviare ucrainene pentru a ”paraliza” aprovizionările militare cu material din Occident – în vederea unei noi ofensive -, declară vineri un oficial ucrainean de rang înalt în domeniul securităţii AFP, potrivit news.ro.

Infrastructura feroviară este deosebit de vitală în Ucraina, atât în transportul pasagerilor şi comerţ, cât şi armatei, deoarece de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, întregul trafic aerian civil este paralizat.

”Este vorba aici despre măsuri clasice înaintea unei ofensive” de amploare, aşteptată în următoarele săptămâni, a declarat sub protecţia anonimatului o sursă de rang înalt din sistemul securităţii ucrainene, intervievată de AFP cu privire la aceste atacuri.

Scopul ”este să paralizeze livrările, transportul încărcăturilor militare”, a adăugat ea.

Reţeaua de căi ferate este vizată cu regularitate în bombardamente ruse de doi ani.

Atacuri au atins recent gări, ca cea din Hramatorsk, în est, unde zeci de persoane, în esenţă civili, care încercau să fugă din calea confruntărilor armate, au fost ucise în aprilie 2022.

Însă, în ultimele săptămâni, s-a constatat o intensificare a bombardamentelor care vizează infrastructuri feroviare.

ARMAMENT OCCIDENTAL, VIZAT

Numai joi, atacuri au atins aceste infrastructuri în trei regiuni ucrainene.

În regiunea Doneţk (est), împărţită de linia frontului, trei angajaţi ai societăţii de căi ferate Ukrzaliznîţia au fost ucişi într-un atac vizând o instalaţie feroviară.

În aceeaşi zi, zece civili au fost răniţi într-un atac cu rachetă la Gara din Balaklia, în regiunea Harkov (nord-est), iar infrastructuri feroviare au fost avariate la Smila, în regiunea Cerkasî (centru).

Un bombardament masiv împotriva unor instalaţii feroviare la Dnipro şi în regiune (centru-est) a ucis o angajată a Ukrzaliznîţia şi a rănit alţi şapte la 19 aprilie.

Cu o săptămâna mai înainte, Gara din Sumî (nord) a fost atinsă într-un atac.

Armata rusă a revendicat vineri că a atacat un ”tren cu armament occidental şi echipament militar” în localitatea Udacine, în egiunea Doneţk, şi ”trupe şi echipamente” militare la Balaklia.

Ea nu a prezentat date, iar aceste afirmaţii par să corespundă atacurilor evocate cu o zi mai înainte de către autorităţile ucvrainene.

Începând din martie, Rusia şi-a multiplicat atacurile vizând infrastructuri ucrainene mai ales asupra instalaţiilor energetice, dintre care a distrus o mulţime, iar mai recent asupra infrastructurii feroviare.

Aceste atacuri asupra unor căi ferate intervin în momentul în care Statele Unite şi-au reluat ajutorul militar acordat Ucrainei, după luni de paralizie din cauza unor rivalităţi politice interne.

SPITALE EVACUATE

Armamentul occidental donat Ucrainei – muniţie de artilerie şi apărare aeriană – sunt livrate în cel mai mare secret din ţări vecine, mai ales din Polonia.

Şeful transportului de călători de la Ukrzaliznîţia, Oleksandr Perţovski, a declarat joi AFP că a constatat ”o creştere a atacurilor asupra infrastructurii feroviare”.

”Constatăm că atacurile vizează logistica feroviară şi ating în esenţă instalaţii civile”, a declarat el. ”Ei desfăşoară atacuri orbeşte asupa gărilor. Este un mod foarte primitiv de a o face”.

Slăbite de o contraofensivă eşuată în vara lui 2023 şi de paralizia timp de luni de zile a ajutorului militar american, forţele armate ucrainene, care duc lipsă de oameni şi de muniţie, se află sub presiune pe o parte largă a frontului, mai ales în est.

Iar situaţia ar urma să se întrăutăţească la jumătatea lui mai şi începutul lui iunie, care va fi o ”perioadă dificilă”, a avertizat luni şeful spionajului mlitar ucrainean Kirilo Budanov.

Această analiză este împărtăşită de oficiali occidentali, care preconizează că următoarele trei luni vor fi ”foarte dificile” pentru forţele Kievului.

Tiruri de artilerie rusă au ucis două persoane, vineri, în regiunea Sumî, în nordul Ucrainei, la frontiera rusă, potrivit Ministerului ucrainean de Interne, care precizează că două femei în vârstă au fost ucise.

Alte trei persoane au fost ucise în atacuri ucrainene în două regiuni ruseşti, Kursk şi Briansk, dar şi în regiunea ucraineană Lugansk, ocupată aproape în întregime de Rusia, au anunţat autorităţile ruse.

Primăria din Kiev a anunţat evacuarea a două spitale – unul de pediatrie – din capitala ucraneană, de teamă că Rusia le poate ataca, deoarece o înregistrare video care circulă online spune că militari se află în aceste instituţii.

Acest lucru ”anunţă de facto un atac”, afirmă Primăria, care insistă asupea faptului că aceste centre spitaliceşti nu sunt instalaţii militare.

O delegaţie egipteană a sosit vineri în Israel pentru a încerca să relanseze negocierile privind un armistiţiu în Fâşia Gaza asociat cu eliberarea ostaticilor, în timp ce se pregăteşte o ofensivă israeliană asupra Rafah, potrivit presei egiptene şi israeliene, informează AFP. citat de AGERPRES.

Războiul dintre Israel şi Hamas a făcut cel puţin 51 de morţi în ultimele 24 de ore, potrivit Ministerului Sănătăţii al mişcării islamiste.

Războiul este însoţit de o izbucnire a violenţelor la graniţa de nord a Israelului cu Libanul, unde armata israeliană a anunţat vineri moartea unui civil.

Israelul se pregăteşte între timp să lanseze o ofensivă terestră în oraşul aglomerat Rafah, la graniţa cu Egiptul în sudul Fâşiei Gaza, pe care premierul Benjamin Netanyahu îl consideră a fi ultimul bastion important al Hamas. Multe capitale şi organizaţii umanitare se tem de o baie de sânge în acest oraş, care a devenit refugiu pentru aproape un milion şi jumătate de palestinieni, mulţi dintre ei înghesuiţi în tabere de corturi, fără apă sau electricitate, unde încep să sufere de căldură după ce au îndurat frigul iernii.

O delegaţie din Egipt, una dintre cele trei ţări mediatoare, alături de Qatar şi Statele Unite, a sosit vineri în Israel pentru a discuta despre un “cadru cuprinzător pentru încetarea focului” în Fâşia Gaza, potrivit Al-Qahera News, care citează un înalt oficial egiptean.

Conform presei israeliene, delegaţia urmăreşte să relanseze negocierile blocate şi să pledeze pentru un acord de armistiţiu care să implice eliberarea “zecilor” de ostatici deţinuţi în Gaza.

Războiul dintre Israel şi Hamas va fi, de asemenea, în centrul întâlnirilor ce vor avea loc în acest week-end la Riad cu înalţi diplomaţi arabi şi europeni, inclusiv şefii diplomaţiei germane şi franceze.

La graniţa israeliano-libaneză, schimburile de focuri au devenit zilnice între armata israeliană şi Hezbollah, o puternică mişcare armată libaneză aliată cu Hamas şi susţinută de Iran.Zeci de mii de locuitori au fugit din comunităţile de pe ambele părţi ale graniţei. Armata a anunţat vineri că un civil israelian care lucra pe un şantier a fost ucis în apropierea graniţei de rachete lansate din sudul Libanului. Hezbollah, la rândul său, susţine că a efectuat “o ambuscadă complexă” împotriva unui convoi israelian în “fermele ocupate Shebaa” şi că a “distrus două vehicule”. Armata a anunţat lovituri aeriene şi focuri de tancuri împotriva ţintelor aparţinând Hezbollah din sudul Libanului. Seara, gruparea islamistă libaneză Jamaa Islamiya, apropiată de Hamas, a anunţat moartea a doi dintre liderii săi într-un atac israelian în Liban. Armata israeliană indicase anterior că l-a eliminat pe unul dintre liderii acestui grup, Mosab Khalaf, pe care îl acuză că a “pregătit un număr mare de atacuri teroriste împotriva Israelului”. Hezbollah, la rândul său, a indicat că a răspuns trăgând “zeci de rachete” în nordul Israelului.

Ofensivă israeliană a făcut până acum 34.356 de morţi, majoritatea civili, potrivit Ministerului Sănătăţii al mişcării islamiste.

Vineri la prânz, un corespondent AFP a văzut avioane trăgând cu rachete într-o casă din cartierul Al-Rimal din oraşul Gaza, în nordul teritoriului, iar cadavrele a trei persoane – un bărbat, o femeie şi un copil, au fost extrase de sub dărâmături.

După şase luni şi jumătate de bombardamente şi lupte la sol, războiul a devastat Fâşia Gaza, unde ONU estimează masa de moloz ce va trebui curăţată la 37 de milioane de tone. Pornind de la ipoteza folosirii a o sută de camioane, “ar fi nevoie de 14 ani pentru degajare”, a subliniat, la Geneva, Pehr Lodhammar, un oficial al UNMAS, agenţia ONU responsabilă de deminare.

Conflictul a provocat şi un dezastru umanitar pe teritoriul de 2,4 milioane de locuitori, asediat de Israel şi ameninţat cu foamete.