Căldura persistentă și lipsa precipitațiilor din ultimele două luni au afectat puternic culturile de vară din vestul României, avertizează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Pierderile s-au accentuat față de luna iulie, iar în cele mai afectate regiuni producțiile vor fi semnificativ mai mici și există riscul ca unele culturi să fie compromise complet. La nivel european, seceta reduce inclusiv pășunile și rezervele de furaje, ceea ce poate majora costurile fermelor zootehnice.

Vestul României, între regiunile grav afectate

Vestul României a fost inclus de specialiștii europeni în categoria zonelor în care căldura și deficitul de apă au produs efecte severe asupra culturilor.

Pe aceeași listă se află Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Problemele din vestul României fuseseră semnalate încă din buletinul MARS publicat în iulie, însă între timp situația s-a înrăutățit.

„Producțiile vor fi reduse semnificativ, iar compromiterea culturilor este probabilă la nivel local”, avertizează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Avertizarea privește în mod explicit vestul țării, nu întreaga producție agricolă a României. Situația poate diferi considerabil de la o regiune la alta, în funcție de precipitații, rezervele de apă din sol și accesul la irigații.

Ce s-a întâmplat cu plantele

Temperaturile ridicate au coincis cu unele dintre cele mai importante etape de dezvoltare a culturilor de vară: înflorirea și formarea producției.

Lipsa apei a redus fertilitatea plantelor și acumularea de biomasă, a afectat umplerea boabelor și a grăbit uscarea culturilor. În regiunile în care apa pentru irigații a fost insuficientă sau utilizarea sa a fost restricționată, efectele au fost și mai severe.

În țările Benelux, Slovenia și Croația, impactul este considerat moderat, însă estimările de producție au fost reduse, în special pentru porumb.

Estimările pentru culturile de vară, tăiate drastic

Centrul Comun de Cercetare arată că perspectivele pentru culturile de vară s-au deteriorat puternic în vestul și centrul Europei.

Prognozele europene de randament au fost reduse pentru toate culturile de vară, unele ajungând cu până la 14% sub media ultimilor cinci ani.

În schimb, recoltele cerealelor de iarnă, deja în mare parte strânse, sunt estimate în jurul mediei ultimilor cinci ani la nivelul Uniunii Europene.

Meteorologii prognozează o perioadă mai răcoroasă și mai ploioasă în mai multe regiuni din vestul și centrul continentului. Ploile ar putea aduce o anumită ameliorare, dar specialiștii europeni avertizează că vin prea târziu pentru a recupera pierderile deja produse.

Furajele se împuținează, iar fermele de animale pot suporta costuri mai mari

Seceta nu afectează numai culturile destinate consumului uman. Productivitatea pășunilor și cantitatea de vegetație disponibilă pentru animale au scăzut considerabil în numeroase regiuni.

Deficitul de furaje poate obliga crescătorii de animale să cumpere hrană suplimentară sau să o aducă din alte regiuni. Acest lucru ar putea crește costurile fermelor și, în timp, poate pune presiune asupra prețurilor produselor de origine animală.

Buletinul european nu estimează însă o scumpire imediată a alimentelor. Prețurile finale vor depinde și de recoltele din celelalte regiuni, de stocuri, importuri și evoluția costurilor cu energia, transportul și îngrășămintele.

Comisia Europeană pregătește agricultura pentru veri tot mai dificile

Comisia Europeană susține că Politica Agricolă Comună trebuie folosită pentru adaptarea fermelor la fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente.

Fondurile europene pot finanța sisteme eficiente de irigații, tehnologii pentru economisirea apei, infrastructuri rezistente la schimbările climatice și trecerea către culturi care suportă mai bine seceta și temperaturile ridicate.

„Vara aceasta a fost deosebit de dificilă pentru fermierii din întreaga UE. Seceta și căldura extremă exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra culturilor, furajelor, animalelor și veniturilor fermierilor”, a declarat comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen.

Șapte persoane din Covasna, cinci bărbați și două femei, au fost ridicate după scandalul de pe străzile Brașovului. Polițiștii au fost întâmpinați cu violență de scandalagii.

Mobilizare de amploare a forțelor de ordine marți după-amiază, pe străzile municipiului Brașov. Șapte persoane, cinci bărbați și două femei, toate din județul Covasna, au ajuns în custodia polițiștilor, după ce un echipaj al Poliției Municipiului Brașov, aflat în patrulare pe strada Gheorghe Barițiu, a fost sesizat de un trecător că între mai multe persoane aflate în apropierea unei unități medicale din zonă ar fi izbucnit un conflict. Ulterior, cei implicați s-ar fi urcat într-un autoturism și ar fi plecat.

Polițiștii au pornit în direcția indicată și au găsit pe strada Nicolae Bălcescu autoturismul în care se presupunea că se aflau persoanele implicate.

Vezi și Motivul ireal pentru care o femeie și-a dat fostul soț în judecată, după ce a primit 2 milioane de euro la divorț

În momentul în care mașina a fost interceptată, situația a degenerat. Potrivit IPJ Brașov, din autoturism au coborât mai multe persoane adulte care „au început să se manifeste violent față de echipajul de poliție”, după care s-au împrăștiat în mai multe zone din apropiere, scrie presa locală.

A fost solicitat imediat sprijinul altor forțe de ordine, fiind declanșată o amplă acțiune pentru găsirea vinovaților. În cele din urmă, oamenii legii au reușit să îi identifice pe toți cei șapte adulți: cinci bărbați și două femei, toți din județul Covasna. Autovehiculul folosit de aceștia a fost descoperit în zona Centrului Civic.

Cei șapte au fost conduși la sediul Poliției Municipiului Brașov și se află în custodia polițiștilor Biroului de Investigații Criminale, unde sunt audiați.

Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet competente, urmând ca polițiștii să stabilească exact împrejurările în care s-a produs incidentul și eventualele măsuri care vor fi dispuse.

Citește și Accident rutier în lanț, în București. Un tânăr de 17 ani, băut și fără permis de conducere, a intrat cu mașina în alte cinci vehicule

Cristian Tudor Popescu (CTP) trage un semnal de alarmă după ce negocierile de la Palatul Cotroceni privind noua Lege a salarizării bugetarilor s-au încheiat marți fără un acord între PSD, PNL, USR și UDMR.

Gazetarul avertizează că România riscă nu doar să piardă cele 770 de milioane de euro aferente reformei din PNRR, ci și să ajungă într-o situație economică mult mai gravă, care ar putea afecta inclusiv plata salariilor și pensiilor.

„Mai bine fără 770 milioane euro, decât să avem o lege a salarizării care nu crește salariile, ba chiar le micșorează, zic sindicatele, PSD, AUR, UDMR cu trompetele lor”, a scris Cristian Tudor Popescu, marți, pe Facebook.

Citește și : Proteste în fața Ministerului Muncii. Sindicatele cer creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027. Pîslaru: România „nu îi are”

În opinia publicistului, cei care se opun actualei forme a proiectului nu iau în calcul consecințele pe care le-ar putea avea ratarea jalonului din PNRR.

„Ce nu conștientizează toți aceștia este că nu „doar” vom pierde cele 770 milioane, ci, mai mult ca sigur, în urma ratării PNRR, agențiile de rating vor degrada România la categoria Junk, nerecomandată investitorilor și împrumutătorilor internaționali. Astfel, salariile și pensiile nu că nu vor crește, nu se vor mai putea plăti”, a afirmat CTP.

Reacția lui CTp vine după ce întâlnirea de marți dintre președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-a încheiat fără un acord asupra proiectului Legii salarizării, potrivit surselor politice

Discuțiile urmează să continue miercuri, în încercarea de a debloca proiectul, care trebuie adoptat până la 31 august 2026.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizase înaintea negocierilor că, în lipsa unui acord politic marți, nu ar mai exista suficient timp pentru adoptarea și promulgarea legii până la termenul stabilit.

„Dacă astăzi nu o să avem un acord politic, nu mai este timp să adopți și să promulgi această lege. Asta înseamnă că responsabilitatea directă va fi a partidelor care s-au opus sau au avut rezerve și lucrul ăsta trebuie să-l țină minte toți cei din administrația publică care fie s-au lăsat mințiți. Acuma partidele încearcă să evite o responsabilitate”, a declarat Pîslaru.

Ministrul a susținut, totodată, că proiectul aflat în discuție ar aduce creșteri salariale pentru o mare parte dintre angajații din sectorul public.

„Pe capitolul cu creșterea salarială, mai transmit o dată acest mesaj. Astăzi este ceasul al 12-lea, confederațiile sindicale se opun unei legi care aduce creșteri la aproape 80% din sectorul public și n-o să mai aibă această ocazie”, a spus ministrul.

Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național se opun formei actuale a proiectului și cer reluarea procesului de elaborare.

Sindicaliștii susțin că noua lege nu corectează inechitățile din sistem și reclamă, printre altele, reducerea valorii de referință pentru construirea grilelor de salarizare.

Citește și : Negocierile organizate de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni nu au reușit să ducă la un acord pe Legea salarizării (surse)

În ultima variantă a proiectului, valoarea de referință este stabilită la 4.000 de lei începând cu 1 decembrie 2026, față de 4.100 de lei în varianta elaborată în luna iulie.

Sindicatele contestă și plafonarea sporurilor și susțin că procesul de elaborare a legii s-a desfășurat într-un ritm prea rapid, fără un dialog social suficient.

În ziua de 25 August 2026, la ora 04:56:39 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea- Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.4, la adâncimea de 145.2 km, a transmis Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 57km S de Focşani, 57km SE de Sfântu-Gheorghe, 62km S de Buzău, 65km E de Braşov, 83km NE de Ploieşti.

Potrivit mărturiilor publicate pe site-ul Institutului Naționale de Cercetare pentru Fizica Pământului, seismul a fost resimțit și în Prahova, inclusiv la Ploiești, dar și în Ilfov, București, Buzău, Galați, Tulcea, Vrancea, Bacău și Vaslui.

Vezi si Cutremur cu magnitudine 4.4 în Vrancea. A fost resimțit inclusiv în Prahova, Ilfov și București

Ulterior, s-au produs alte două cutremure în zona Buzău, potrivit INFP, la distanță de șapte minute.

„În ziua de 25 August 2026, la ora 13:57:46 (ora locală a României), s-a produs în MUNTENIA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.3, la adâncimea de 15.4 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 35km NE de Ploiesti, 45km S de Buzau, 70km SE de Brasov, 71km NE de Targoviste, 81km SE de Sfantu-Gheorghe, 88km N de Bucuresti, 89km S de Focsani”, a precizat INFP.

Al doilea cutremur s-a produs în aceeași zonă și a avut o magnitudine de 2,2 grade pe scara Richter.

„În ziua de 25 August 2026 la ora 13:50:46 (ora locală a României) s-a produs în MUNTENIA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.2, la adâncimea de 15.2km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 36km NE de Ploiesti, 44km S de Buzau, 70km SE de Brasov, 72km NE de Targoviste, 81km SE de Sfantu-Gheorghe, 88km N de Bucuresti, 88km S de Focsani.”, a transmis INFP.

Citește și Primă de pensionare de 532.000 de euro la ROMATSA. Regia autonomă a cheltuit aproape 20 de milioane de lei în 2026 pentru 12 pensionari

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul „nu își plătește o mare parte din forțele militare”, adăugând că țara se confruntă, de asemenea, cu o criză umanitară de amploare, potrivit Anadolu Agency.

„Republica Islamică eșuată a Iranului nu plătește o mare parte din forțele sale militare, în timp ce, în același timp, ucide protestatari, chiar și atunci când aceștia nu protestează, la niveluri fără precedent. Este o criză umanitară de proporții epice și trebuie oprită, ACUM”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

Washingtonul și Teheranul au semnat în iunie un acord-cadru care prevedea încetarea ostilităților și reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Ulterior, însă, acordul a eșuat pe fondul disputelor privind condițiile de implementare și viitorul navigației prin această cale maritimă.

Conflictul a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu un atac americano-israelian asupra Iranului. Teheranul a răspuns prin lovirea unor ținte din Israel și a unor baze militare americane din regiune.

Potrivit surselor politice, negocierile de marți de la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR privind Legea salarizării bugetarilor, care trebuie adoptată până la 31 august 2026, s-au încheiat fără un acord.

Reprezentanții ministerelor vor mai avea o discuție și miercuri pentru a debloca negocierile, în timp ce PSD și mai multe sindicate se opun Legii, solicitând creșteri de venituri.

Dragoș Pîslaru a avertizat, anterior, că, dacă nu se ajunge la un acord politic marți, nu va mai fi timp pentru ca Legea salarizării să fie promulgată înainte de 31 august 2026.

Citește și : Proteste în fața Ministerului Muncii. Sindicatele cer creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027. Pîslaru: România „nu îi are”

„Dacă astăzi nu o să avem un acord politic, nu mai este timp să adopți și să promulgi această lege. Asta înseamnă că responsabilitatea directă va fi a partidelor care s-au opus sau au avut rezerve și lucrul ăsta trebuie să-l țină minte toți cei din administrația publică care fie s-au lăsat mințiți. Acuma partidele încearcă să evite o responsabilitate”, arată ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Ministrul a avertizat sindicatele că legea duce la creșteri în aproape 80% din sectorul public și a susținut că nu va mai exista o astfel de ocazie.

„Pe capitolul cu creșterea salarială, mai transmit o dată acest mesaj. Astăzi este ceasul al 12-lea, confederațiile sindicale se opun unei legi care aduce creșteri la aproape 80% din sectorul public și n-o să mai aibă această ocazie”, a spus ministrul.

În același timp, el i-a criticat pe cei care se opun Legii salarizării, pentru că nu au oferit alternative.

Citește și : Dragoş Pîslaru, despre extinderea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei după 2027: „Nu ne zice Bruxelles-ul ce trebuie să facem”

„În toată această perioadă a fost încercată o campanie de a arăta că lucrurile nu merg bine, că lucrurile sunt în haos, că lucrurile sunt denaturate în România. Nimeni n-a pus pe masă o variantă alternativă”, a spus Pîslaru, criticând totodată lipsa unor propuneri alternative din partea celor nemulțumiți de proiect.