La data de 28.08.2026, Poliția Municipiului Curtea de Arges a fost sesizată prin SNUAU 112 cu privire la faptul că, în barajul aferent canalului de aducțiune din zona Zigoneni, o persoană plutește pe apă.

La fața locului s-a deplasat echipa operativă care a identificat plutind pe suprafața apei, cadavrul unui bărbat, acesta fiind scos pe mal de către lucrători ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș.

De asemenea, în amontele canalului de aducțiune descris mai sus, a fost identificat și extras un autoturism, din verificările preliminare efectuate rezultând că ar exista legătură de cauzalitate între cele două evenimente.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că persoana în cauză este un bărbat, în vârstă de 58 de ani, din Curtea de Argeș.

Pentru asigurarea cadrului legal necesar, în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările sunt continuate, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul.

Publicația Reuters relatează, vineri, că România investighează cauza scufundării unei nave comerciale în Marea Neagră, după ce președintele Nicușor Dan a declarat că vasul ar fi fost lovit. Toți cei 12 oameni aflați la bord au fost salvați.

O navă comercială a luat foc și s-a scufundat în largul coastelor României, în Marea Neagră, joi seară, cel mai probabil după ce a fost lovită, au declarat președintele României, Nicușor Dan, și autoritățile, relatează Reuters.

Poliția de Frontieră Română a confirmat vineri incendiul izbucnit la bordul unei nave comerciale care traversa zona economică exclusivă a României, dar nu a precizat cauza acestuia.

Navele comerciale și infrastructura portuară din Marea Neagră au fost vizate în mod repetat de atacuri de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, iar frecvența atacurilor a crescut în 2026, mai spune sursa citată.

Nicușor Dan: „Nava a fost lovită”

„Nava a fost lovită… se pare că s-a scufundat”, le-a declarat Dan jurnaliștilor în timpul unei conferințe de presă la Chișinău, în Republica Moldova, joi, adăugând că, în acest moment, nu există informații cu privire la cine ar fi putut fi implicat într-un posibil atac.

„Va exista o anchetă, se va stabili [ce s-a întâmplat], dar nu este bine să începem să facem speculații”, a spus președintele. El a precizat că incidentul a avut loc în afara apelor teritoriale ale României.

Toți cei 12 oameni aflați la bord au fost salvați

Toate cele 12 persoane aflate la bordul navei comerciale au fost salvate, a anunțat Poliția de Frontieră Română într-un comunicat.

„Dintre acestea, 10 persoane au fost salvate de polițiștii de frontieră, una dintre ele fiind rănită, iar alte două au fost salvate de echipajul navei comerciale”, au precizat reprezentanții Poliției de Frontieră.

Nava comercială s-a scufundat joi seara în Marea Neagră, la circa 20 de mile marine de Sfântu Gheorghe. Operațiunea de salvare a celor 12 persoane s-a desfășurat în condiții dificile, pe valuri de aproximativ 2,5 metri.

O jumătate de tonă de cocaină, evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, a dispărut în timpul unui transport clandestin prin Europa, iar un român de 47 de ani a fost răpit și bătut timp de zece zile pentru a spune unde se află drogurile și șoferul care fugise cu marfa. Poliția spaniolă l-a salvat în timp ce era transportat spre o zonă montană izolată. Cazul are însă un final greu de explicat: bărbatul prins cu un pistol asupra sa și acuzat de răpire a fost ulterior eliberat provizoriu.

Povestea a ieșit la iveală după ce imagini cu românul bătut și amenințat cu arma au început să circule pe telefoanele mai multor șoferi români. Unul dintre ei a alertat Poliția Română, declanșând o operațiune contracronometru desfășurată în cooperare cu autoritățile spaniole.

Potrivit anchetatorilor, victima nu era însă șoferul care transportase efectiv cocaina în momentul dispariției acesteia. Românul făcea parte din lanțul de intermediari și subcontractase cursa unui alt transportator, care a anunțat că marfa i-ar fi fost furată, apoi s-a făcut nevăzut.

Filmarea cu românul bătut a ajuns pe telefoanele șoferilor

Totul a început pe 1 august, când mai mulți șoferi români au primit o înregistrare care putea fi vizionată o singură dată înainte să dispară.

În imagini apărea un bărbat cu urme evidente de lovituri, în timp ce o altă persoană îi ținea pistolul la cap și cerea informații despre drogurile dispărute. Mesajul transmis destinatarilor era că victima va fi ucisă dacă nimeni nu ajută la găsirea cocainei.

Unul dintre șoferii care au primit filmarea a anunțat Poliția Română. Primele verificări au arătat că mesajul fusese trimis de pe un număr spaniol înregistrat pe numele unui cetățean român stabilit în Spania.

Pe 7 august, autoritățile române au cerut oficial ajutorul polițiștilor spanioli, având indicii că răpirea avusese loc în Spania și că persoanele implicate se aflau încă acolo.

Cocaina de 30 de milioane de euro trebuia transportată prin Europa

Potrivit informațiilor obținute de presa spaniolă de la anchetatori, drogurile ar fi aparținut unui clan de traficanți de origine albaneză.

Peste 500 de kilograme de cocaină ajunseseră în Portugalia și trebuiau transportate cu camioanele, prin Spania, către o destinație din Europa care nu a fost făcută publică.

Un intermediar ar fi primit misiunea de a organiza transportul și l-ar fi contactat pe românul care avea să fie răpit. Acesta ar fi apelat, la rândul său, la un al treilea șofer, tot român, care a preluat efectiv încărcătura.

Cocaina nu a mai ajuns însă la destinație.

Transportatorul a susținut că fusese atacat de o altă grupare și că drogurile îi fuseseră furate. În jargonul traficanților, un asemenea furt între grupări rivale este numit „vuelco”. Poliția spaniolă suspectează însă că atacul ar fi fost înscenat. După ce a anunțat dispariția încărcăturii, șoferul a fugit și s-a ascuns.

Valoarea cocainei dispărute a fost estimată de cotidianul catalan ARA la aproximativ 30 de milioane de euro.

Românul, răpit pentru a spune unde se află șoferul și drogurile

Dispariția încărcăturii a provocat suspiciuni și acuzații în interiorul rețelei. Proprietarii cocainei au cerut explicații, iar responsabilitatea a fost transferată de la un intermediar la altul.

La sfârșitul lunii iulie, românul de 47 de ani a fost răpit violent. Timp de zece zile, acesta a fost lovit și amenințat pentru a dezvălui unde se ascundea șoferul care preluase cocaina și ce se întâmplase cu marfa.

Ministerul spaniol de Interne precizează că victima prezenta urme evidente ale agresiunilor repetate. Filmarea trimisă șoferilor români ar fi fost folosită pentru a pune presiune asupra tuturor celor care ar fi putut deține informații.

Operațiunea Umbra a pornit de la un nume și un număr de telefon

Secția pentru Răpiri și Extorcări a Poliției Naționale spaniole, împreună cu polițiștii din Catalonia, a declanșat Operațiunea Umbra.

Anchetatorii aveau inițial doar numele unui presupus răpitor și numărul de telefon folosit pentru trimiterea filmării.

Verificările au condus la o hală industrială din Sabadell, în provincia Barcelona, folosită de organizația implicată în transportarea drogurilor. Polițiștii bănuiau că victima era ținută acolo, dar supravegherea și intervenția efectuată la hală nu au dus imediat la găsirea acesteia.

Anchetatorii au mizat însă pe faptul că presiunea poliției îi va determina pe răpitori să mute victima. Calculul s-a dovedit corect.

Poliția l-a găsit într-o mașină care se îndrepta spre munte

Pe 10 august, la numai 72 de ore după începerea operațiunii spaniole, polițiștii au identificat o mașină în care se aflau românul răpit și unul dintre presupușii captori.

Vehiculul se îndrepta către o zonă montană și izolată. Ministerul spaniol de Interne afirmă că acolo urmau să fie luate noi represalii împotriva victimei. Surse citate de presa spaniolă cred că românul putea fi dus acolo pentru a fi executat, însă victima le-a spus agenților că răpitorul îi promisese că urma să fie eliberată.

Polițiștii au urmărit mașina și au ales pentru intervenție un drum slab circulat din apropierea localității Caldes de Montbui.

Șoferul a refuzat să oprească și a încercat în repetate rânduri să lovească mașinile poliției. După ce vehiculul a fost blocat, suspectul a încercat să scoată dintr-o borsetă un pistol Tokarev, de fabricație sovietică.

A fost dezarmat și imobilizat înainte să poată folosi arma, iar românul a fost eliberat după zece zile de captivitate.

Captorul a fost pus în libertate, cocaina nu a fost găsită

Suspectul a fost prezentat instanței pentru răpire și deținere ilegală de armă. Acesta le-ar fi declarat anchetatorilor că a participat la răpire deoarece se temea că el însuși va deveni ținta represaliilor clanului albanez.

În ciuda acuzațiilor și a circumstanțelor în care a fost prins, bărbatul a fost pus în libertate provizorie după audierea de către judecător.

Cei peste 500 de kilograme de cocaină nu au fost găsite. Nici șoferul român care a preluat încărcătura și nici ceilalți membri ai rețelei implicați în transport și răpire nu au fost localizați până acum.

Guvernul prelungește până la 30 septembrie 2026 starea de alertă energetică și măsurile excepționale pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național, pe fondul riscurilor privind producția internă de electricitate.

Autoritățile avertizează că începutul lunii septembrie ar putea aduce o perioadă critică, în contextul în care temperaturile vor fi ridicate și consumul de seară estimat la 7.600 MW.

Ministerul Energiei a adoptat un nou act normativ prin care este extins cadrul de măsuri excepționale instituit anterior. Decizia are la bază situația incertă a producției de energie și necesitatea menținerii echilibrului dintre consum și producție.

Citește și : Incendiu puternic la Autobaza STB Ferentari

Unul dintre factorii principali este situația de la Nuclearelectrica, în condițiile în care repornirea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă rămâne incertă. Debitele reduse ale Dunării, care asigură apa necesară sistemului de răcire al reactoarelor, mențin presiunea asupra sistemului energetic.

În acest context, Transelectrica își păstrează prerogativele excepționale de operator de transport și de sistem.

Printre măsurile care pot fi activate se află modificarea fluxurilor de energie și dispecerizarea excepțională pentru echilibrarea sistemului, precum și limitarea temporară a consumului marilor consumatori industriali în perioadele de vârf, dacă situația din sistem o impune.

Autoritățile pot recurge și la contractarea unor resurse suplimentare de echilibrare de pe piețele de urgență, pentru reducerea riscului unor pene majore de curent sau a unor căderi de tensiune în anumite zone.

Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, una dintre cele mai dificile perioade este estimată pentru 6-9 septembrie, când sunt prognozate temperaturi aproape caniculare.

În aceste zile, consumul de energie în intervalul de seară ar putea să ajungă la aproximativ 7.600 MW. Totodată, producția fotovoltaică va mai fi redusă odată cu scurtarea zilei, iar condițiile de vând nu sunt favorabile.

Acesta este motivul pentru care grupurile termoenergetice de la Rovinari și CET Progresu vor rămâne disponibile cel puțin încă o lună, pentru a contribui la acoperirea necesarului de energie.

Citește și : Românii inconştienţi hrănesc urşii în ciuda amenzilor uriaşe: „Haida, mănâncă. Aşa, băiatul!” VIDEO

Măsurile excepționale vor rămâne în vigoare până la 30 septembrie 2026, iar autoritățile vor decide eventuale măsuri suplimentare în funcție de evoluția debitelor Dunării și de situația unităților nucleare de la Cernavodă.

Românii sunt perseverenţi atunci când vine vorba de gesturi necugetate. Deşi sunt tot mai multe cazuri cu animale înfometate care atacă oameni şi maşini. „Ia, ba, vino încoa. Haida, uite, ia, ia. Îl vezi? Haida, mănâncă. Asa, baiatul. Mananca ca nu-ti face nimeni nimic. Vedeti, ba? eu ii hranesc. Hai, hai. papă. hiiii, s-a speriat”.

Hrănirea urșilor în libertate este sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei conform reglementărilor adoptate de autorități.

Sintagma faimoasă din campaniile de conștientizare ale asociațiilor de mediu este: „Un urs hrănit este un urs mort!” Atunci când oamenii le oferă mâncare pe marginea drumului (cum se întâmplă des pe Transfăgărășan), urșii își pierd instinctul de vânători, asociază omul cu hrana și devin dependenți de cerșit. Aceștia se transformă rapid în „urși problemă”, devin agresivi și ajung, în final, să fie relocați sau eutanasiați pentru siguranța publică.

Diana Buzoianu: Pentru urşii care vin în intravilan nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că, pentru urşii care vin în intravilan, nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă, adică să fie împuşcaţi.

Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că primarii au deja posibilitatea de a interveni direct în cazul urşilor care ajung în intravilan şi care reprezintă un pericol pentru comunităţi.

„Legea s-a modificat deja în sensul în care ei pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan. Nu mai este nevoie să facă toată acea intervenţie graduală care era o condiţie în legislaţia anterioară. Pentru urşii care vin în intravilan nu mai putem, pentru că sunt periculoşi. Noi trebuie să recunoaştem că aceia sunt urşi, în general, habituaţi, care nu mai au frică naturală de om, care sunt periculoşi pentru comunităţi. Vedem filmări cu urşi care încearcă să deschidă uşile pe la hoteluri, oameni care se trezesc cu urşii direct în gospodăriile lor. (..) Este clar că acolo vorbim de nişte urşi pentru care nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi.”, a spus Buzoianu.

Ministrul a precizat că avem între 10.000 şi 12.000 de urşi în România. „Asta înseamnă, ca să îşi facă toată lumea o idee, adunăm toţi urşii din toată Europa, îi mai înmulţim cu câteva cifre şi tot nu dă cât avem noi.”, a subliniat ea.

„Este clar că România nu poate susţine şi nu face faţă la o astfel de problemă. Şi asta trebuie să fie rezolvată inclusiv cu cote de intervenţie, adică cu vânătoarea care trebuie să fie făcută. (..) Vânătoarea respectivă trebuie să fie făcută pe nişte criterii ştiinţifice, de zonare. Dacă vor fi făcute fără cap, nu vor face decât să crească problema”, a arătat Buzoianu.

Diana Buzoianu a mai afirmat că este de acord că trebuie să existe cote de prevenţie.

„Sper ca modalitatea în care vor fi puse în aplicare aceste cote să nu ne aducă, într-un an sau doi ani, de fapt, într-o situaţie mai rea.”, a mai apreciat ea.

Jurnalista și profesoara universitară Brîndușa Armanca a murit la 72 de ani. A avut o carieră de peste patru decenii în presă, televiziune și în învățământul superior.

„O soră a mea, om drept și bun, cu simțul justiției și al binelui public a murit, Brîndușa Armanca. Suntem mai puțini.”, a anunțat scriitorul și diplomatul Vasile Popovici.

Doliu în presa din România. ”Multe regrete pentru pierderea unui OM bun, blând și plin de omenie”

Un mesaj de condoleanțe a transmis și Teodor Baconschi, fost ministru de Externe. „Aflu că s-a stins d-na Brândușa Armanca. Știu de la prietenii săi timișoreni că a trecut, săraca, printr-o dură agonie în ATI. A fost un om onest, curajos, tenace și totodată de mare bun simț. A format în spirit democratic multe promoții de viitori jurnaliști. Știu de asemenea că a avut o misiune fructuoasă ca director al ICR Budapesta. Condoleanțe familiei! Dumnezeu să o odihnească în pace!”, a transmis Baconschi.

Brîndușa Armanca a fost desemnată recent Cetățean de Onoare al Timișoarei, pentru contribuția sa la jurnalismul și viața culturală a orașului.

A lucrat la publicații precum „Expres”, „Orizont” și „Averea”, iar între 1997 și 2003 a condus Studioul Teritorial TVR Timișoara, unde a realizat mai multe documentare, printre care „Timișoara rozelor”.

A murit Nae Ungureanu, jucătorul din echipa de aur a Craiovei

A fost profesor de jurnalism la Universitatea de Vest din Timișoara, unde a format mai multe generații de jurnaliști, iar între 2006 și 2012 a condus Institutul Cultural Român de la Budapesta.

Brîndușa Armanca a publicat mai multe volume despre jurnalism și comunicare și a primit de-a lungul carierei numeroase premii, inclusiv distincții APTR și Premiul „Diogene” pentru jurnalism radio la Europa Liberă.

În 2023, a realizat, împreună cu Judith Klein, documentarul „În căutarea Hertei Müller. Literatura salvată”.