Distincția pentru orașul din România vine în urma votului publicului și a deciziei unui juriu de specialitate, într-o competiție care a strâns aproximativ 450.000 de voturi.

Timișoara este „Destinația Anului 2026 în România”, în cadrul galei naționale organizate joi seară, 14 mai, la Cazinoul din Constanța. Orașul a obținut locul I și la categoria  „Orașe care inspiră”.

Decizia a fost luată de un juriu de specialitate, completată de votul publicului, într-o competiție care a adunat aproximativ 450.000 de voturi. Distincția vine după anul în care Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii, moment considerat decisiv pentru creșterea vizibilității internaționale a orașului.

Primarul Dominic Fritz a spus că aceste rezultate confirmă evoluția din ultimii ani și schimbarea profilului turistic al orașului.

„Timișoara a fost desemnată joi seară Destinația Anului 2026 în România. În plus, a câștigat locul I la categoria «Orașe care inspiră» și locul secund pentru campaniile de promovare. Decizia a luat-o un juriu de specialitate, dublată de voturile oamenilor. Le mulțumesc. Sunt premii care validează munca orașului din ultimii ani. Anul Capitalei Culturale Europene a fost startul unei creșteri constante a vizibilității și interesului pentru Timișoara, atât pentru români, cât și pentru străini”, a transmis Dominic Fritz.

Citește și: Ce cotă are Alexandra Căpitănescu să câștige Eurovision 2026. Șansele României au crescut după semifinală, fiind favorita cu numărul 5

Totodată, acesta a menționat faptul că ponderea turiștilor de agrement a crescut semnificativ în ultimii ani.

„Profilul celor sosiți în oraș s-a schimbat: ponderea celor veniți pentru afaceri e mai mică decât cea a vizitatorilor în timpul lor liber”, a mai spus edilul.

Conform datelor oficiale, în 2025 turismul local a continuat să crească, cu o medie lunară a sosirilor în creștere cu aproximativ 5% față de 2024, în timp ce la nivel național s-a înregistrat o scădere de circa 2%. Tendința este considerată una de consolidare, în contrast cu evoluția generală din România.

Gala „Destinația Anului 2026” a inclus mai multe categorii și câștigători din întreaga țară.

Cine se află în top la categoria „Orașe care inspiră”

La categoria „Orașe care inspiră”, clasamentul a fost completat de Cluj-Napoca și Sighișoara, iar în alte secțiuni au fost premiate destinații din turism balnear, cultural, natural și istoric.

Printre principalii câștigători se regăsesc:

• Techirghiol – la stațiuni balneare
• Vatra Dornei – la stațiuni turistice
•  Bârsana – la „Sate de poveste”
• Piața Mare din Sibiu – la „Nuclee urbane”
• Cetatea Alba Iulia –  la „Sanctuare ale istoriei”
• Salina Turda – la „Comori naturale”.
• Cazinoul din Constanța – a fost desemnat câștigător la categoria „Landmarks”
• Oradea a obținut locul I la „Cea mai bună promovare”.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, prezent la eveniment, a subliniat amploarea participării publice și impactul turismului intern. Potrivit acestuia, România are numeroase destinații care merită descoperite, iar turismul românesc trebuie promovat mai puternic.

„Mă bucur să văd că această competiție crește de la an la an și că reușește să pună în lumină tot mai multe locuri valoroase din România. Cele aproximativ 450.000 de voturi din partea publicului arată că există un interes real pentru turismul românesc și pentru destinațiile construite și promovate cu seriozitate și viziune. Într-o perioadă complicată pentru multe afaceri locale, atunci când alegem să călătorim prin România alegem, de fapt, să susținem antreprenori români, comunități locale și oameni care investesc în dezvoltarea acestor locuri. Felicitări tuturor finaliștilor și organizatorilor pentru ceea ce au construit în jurul acestui proiect! România are enorm de multe locuri care merită descoperite mai bine – inclusiv de către noi, românii”, a transmis acesta pe Facebook.

Citește și: Prețurile cuprului se apropie de maxime istorice. România are cantități impresionante, dar nu le exploatează

Țara noastră, reprezentată de Alexandra Căpitănescu cu piesa „Choke Me”, este văzută drept una dintre surprizele ediției din acest an.

Potrivit platformei Polymarket, România ocupă locul 5 în clasamentul șanselor la câștigarea Eurovision 2026. În fața României se află Finlanda, Grecia, Australia și Israel.

Și alte platforme specializate o plasează pe Alexandra Căpitănescu în zona favoritelor. Pe Oddschecker, România este cotată pe locul 6 înaintea finalei, în timp ce Eurovisionworld plasează țara noastră pe poziția a 5-a.

Citește și: Dan Negru e plin de spume! Prezentatorul critică dur semifinala Eurovision: „Schimonosirea concursului e o rămășiță…”. Nici Metallica nu a scăpat de furia „Regelui audiențelor”

România este cotată în prezent de marile case internaționale de pariuri cu șanse importante la câștigarea trofeului, având cote de aproximativ 18/1 la Bet365, între 19.00 și 26.00 la mai multe platforme internaționale, 22/1 în unele piețe britanice, în timp ce agregatorul EurovisionWorld afișează valori apropiate pe operatori precum Betsson, Unibet, Betano, William Hill, Bwin sau BoyleSports, semn că România a devenit una dintre cele mai urmărite și pariate surprize ale competiției după calificarea în marea finală de la Viena

Înainte de cea de-a doua semifinală Eurovision, Alexandra Căpitănescu era cotată cu a șaptea șansă la marele trofeu, dar după ce momentul ei a fost văzut pe scenă, se pare că încrederea în artista noastră a crescut în rândul fanilor concursului.

Pe 14 mai 2026, înainte de cea de-a doua semifinală a concursului muzical, Finlanda era favorită să câștige finala Eurovision Song Contest 2026, cu o cotă de 2,20, fiind urmată de Grecia, cu o cotă de 5,00, Danemarca și Israel. Cota pe care o avea România la casele de pariuri din străinătate era de 25,00.

Citește și: Nicole Cherry și Marilu Dobrescu, acuzate că au primit bani să promoveze Malta la Eurovision 2026: „Ne iei drept proști?”

Mesajul Alexandrei Căpitănescu după ce s-a calificat în finala Eurovision

După calificarea în finală, Alexadra Căpitănescu le-a mulțumit susținătorilor și tuturor celor care au fost alături de echipă în această călătorie, rugând publicul să continue să o susțină în marea finală de pe 16 mai 2026.

„Sunt foarte fericită! Și recunoscătoare pentru fiecare vot, pentru fiecare mesaj și fiecărei persoane care a crezut în noi. Calificarea în finală este un vis devenit realitate și promit să dăm tot ce avem mai bun în marea finală Eurovision.

Calificarea nu este doar o realizare personală, ci și o oportunitate de a reprezenta cu mândrie România în fața unui public format din milioane de oameni. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie și rugăm publicul să continue să ne susțină în marea finală de pe 16 mai 2026”, a declarat Alexandra Căpitănescu pentru Libertatea după semifinala din 14 mai.

Ordinea artiștilor în marea finală

Organizatorii concursului au stabilit deja ordine de intrare pe scenă a finaliștilor. Potrivit progrmului, Alexandra Căpitănescu va urca pe scenă în a doua parte a spectacolului. Artista care a câștigat Vocea României 2023 va fi concurenta cu numărul 24, fiind vorba despre penultima prestație a serii.

Ordinea de intrare stabilită de producătorii concursului este următoarea:

• Danemarca
• Germania
• Israel
• Belgia
• Albania
• Grecia
• Ucraina
• Australia
• Serbia
• Malta
• Cehia
• Bulgaria
• Croația
• Marea Britanie
• Franța
• Republica Moldova
• Finlanda
• Polonia
• Lituania
• Suedia
• Cipru
• Italia
• Norvegia
• România
• Austria

Conform unui document din cadrul Societății de Transport București (STB), programul de lucru redus de 4 zile, implementat cu câteva săptămâni în urmă, este suspendat, notează Buletin de București. Reducerea fusese inițial introdusă pentru o perioadă de șapte luni, însă a fost scurtată la doar două luni, din cauza presiunilor interne.

Această măsură, care afecta aproximativ 4.500 de angajați, inclusiv personal TESA și echipe de controlori,  generase o scădere automată a salariilor cu 20%. Cei scutiți de reducerea programului au fost conducătorii de vehicule și personalul tehnic necesar mentenanței utilajelor, pentru a nu pune în pericol funcționarea transportului public.

Revenirea la programul de 5 zile lucrătoare pe săptămână nu indică însă o redresare a situației financiare a companiei, ci face parte dintr-un plan mai amplu de criză, potrivit documentului intern citat.

„Reanalizarea activităților desfășurate de STB S.A. și a gradului de încărcare a salariaților” este unul din obiectivele planului de eficientizare, care include și organizarea unui „program de plecări voluntare și/sau de concediere colectivă, cu acordarea de salarii compensatorii”.

Citește și: Scandal pe traficul din București: motocicletele ar putea parca pe trotuar și circula pe benzile STB. O altă propunere cere eliminarea autobuzelor

Decizia de a reveni la săptămâna de lucru de cinci zile este însoțită de anunțul privind posibile disponibilizări masive. Aproximativ 10% dintre angajați, adică în jur de 800 de persoane, ar putea fi afectați, iar compensațiile financiare ar urma să fie acoperite dintr-un buget de 32,2 milioane de lei, aprobat recent de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) pe 13 mai.

Potrivit estimărilor, fiecare angajat concediat ar urma să primească în medie patru salarii compensatorii, calculate la un salariu mediu brut de 9.837 de lei. Cu toate că restructurarea ar genera economii lunare de circa 8,8 milioane de lei, costurile inițiale pentru acordarea compensațiilor sunt semnificative și depind de sprijinul financiar al municipalității.

Restructurarea preconizată de STB ar putea avea un impact social considerabil, contribuind la creșterea ratei șomajului în București, arată raportul de specialitate al companiei.

Astfel, conducerea se așteaptă la un val de litigii de muncă și a cerut aprobarea pentru achiziționarea de servicii juridice externe. Cu toate că firma are o direcție juridică proprie, oficialii spun că aceasta nu ar putea gestiona complexitatea proceselor de concediere colectivă.

Avocații angajați ar urma să asigure conformitatea procedurilor și să reprezinte compania în procesele intentate de angajații concediați, se mai arată în documentul intern.

Citește și: Ciprian Ciucu anunță că intenționează să scumpească biletul STB, după ce va începe restructurarea societății

Moment istoric în contextul războiului din Ucraina, provocat de invadarea acestei țări de către Rusia, în februarie 2022. Nu mai puțin de 36 de țări, majoritatea membre ale Consiliului Europei, au aprobat, vineri, rezoluția de înființare a Tribunalului Special pentru Ucraina, care ar urma să judece invadarea acestei țări.

Rezoluția a fost semnată de multe țări membre ale Consiliului Europei, plus Australia și Costa Rica.

„Momentul în care Rusia va trebui să dea socoteală pentru agresiunea sa se apropie”, a salutat demersul, într-un comunicat, secretarul general al organizaţiei paneuropene cu sediul la Strasbourg, Alain Berset.

Potrivit lui Berset, acest tribunal „reprezintă justiţia şi speranţa”. „Trebuie ca de-acum să dăm curs acestui angajament politic prin garantarea funcţionării şi finanţării” tribunalului, a mai spus acesta.

Ideea Tribunalului Special pentru Ucraina a fost lansată în 2025 chiar de președintele acestei țări, Volodimir Zelenski. Șeful de la Kiev semna atunci cu Consiliul Europei un acord referitor la această instanță.

Citește și O femeie care a lucrat 61 de ani primește 9.700 euro pe lună. La polul opus, se află pensia unei femei care a muncit doar trei luni în întreaga viață

Consiliul Europei este considerat paznicul drepturilor omului pe cel mai bătrân continent și reunește 45 de state, inclusiv Ucraina.

Douăsprezece dintre statele membre ale consiliului nu s-au alăturat, deocamdată, iniţiativei legate de înființarea Tribunalului Special. Printre acestea se află patru state membre UE – Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi Malta -, patru ţări din Balcani – Serbia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia de Nord şi Albania -, trei ţări din Caucaz – Armenia, Azerbaidjanul şi Georgia – şi Turcia, notează news.ro.

Rusia – exclusă din Consiliul Europei în 2022, după ce invadarea Ucrainei – a apreciat drept „nule şi neavenite” hotărârile viitorului tribunal.

Comisia Europeană (CE) a precizat că va contribui cu 10o de euro la înfiinţarea acestei instanţe.

Citește și Alarmele de război au sunat 11 ore la Kiev. Rusia loveşte Ucraina în cel mai mare atac prelungit cu drone de la începutul conflictului

Datele analizate de BNR arată că rata anuală a inflației a crescut în aprilie 2026 la 10,71%, după ce în martie era de 9,87%. Creșterea a fost alimentată în principal de scumpirea combustibililor și a gazelor naturale, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al majorării cotațiilor internaționale la petrol. În plus, au contribuit și majorările de prețuri din zona serviciilor administrate și a chiriilor pentru locuințele de stat.

Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, precum și păstrarea actualelor niveluri pentru facilitățile de creditare și depozit. Oficialii băncii centrale susțin că măsura urmărește stabilizarea economiei într-un context intern și internațional tensionat.

Inflaţia va creşte

Potrivit Raportului asupra inflației publicat de BNR, presiunile inflaționiste vor continua să fie accentuate în următoarele luni din cauza liberalizării unor segmente din piața energiei, eliminării plafonării adaosului comercial pentru anumite alimente de bază și efectelor generate de creșterile de TVA și accize.

„Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, a transmis BNR.

Citeşte şi: Ilie Bolojan cere clarificări privind obligativitatea e-Factura pentru afacerile mici. „Să vedem dacă această măsură este într-adevăr necesară”

Corecţie abia din trimestrul al treilea

Banca centrală estimează însă că în trimestrul al treilea din 2026 va începe o corecție descendentă importantă a inflației, odată cu disiparea efectelor temporare ale scumpirilor recente. Chiar și așa, revenirea inflației în intervalul țintit de 1,5%-3,5% este prognozată abia pentru trimestrul III din 2027.

„Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor -, şi va descreşte apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului ţintei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta s-a adâncit peste aşteptări în trimestrul IV 2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi menţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior”, mai transmite BNR.

Citeşte şi: Gigi Becali a dezvăluit discuția privată cu ministrul Radu Miruță. Planul pe care Armata îl are cu Steaua: „O să-i călărească privații pe generali”

BNR avertizează că există în continuare numeroase riscuri pentru economia României, printre care instabilitatea politică internă, procesul de consolidare bugetară, criza energetică globală și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene și regionale. Toate acestea pot influența costurile de finanțare, puterea de cumpărare și activitatea companiilor.

În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, arată BNR.

Primul aspect pe care Lavinia Petrea l-a scos în evidență este atenția sporită la alimentație, fără a cădea însă în extrema restricțiilor severe. Vedeta Pro TV a oferit un exemplu concret de gustare care o ajută să își mențină energia pe tot parcursul zilei: 150 de grame de rodie.

Aceasta pune un preț foarte mare pe aportul de fibre, vitamina C și antioxidanți, elemente esențiale pentru un organism sănătos. Cu toate acestea, vedeta nu se privează de micile plăceri vinovate, așa că mai mănâncă câte o înghețată atunci când simte nevoia de „ceva bun”, cu condiția să fie una de calitate. „Acel ceva bun să fie cu adevărat bun!”, a subliniat Lavinia Petrea.

O altă schimbare făcută de îndrăgita prezentatoare este delegarea sarcinilor. Lavinia a înțeles că timpul petrecut altături de cei dragi este mult mai prețios decât orele pierdute cu treburile casnice. Astfel, a decis să își cumpere un robot de ultimă generație pentru curățarea podelelor.

„Nu le mai fac eu pe toate!”, a declarat Lavinia Petrea, arătându-le fanilor cum un robot inteligent se ocupă de covoare în timp ce ea se poate relaxa pe canapea alături de fiica sa, citind o carte. Această abordare face parte dintr-un plan mai amplu de a crea „spații simple, cu cât mai puține lucruri”.

Lavinia a ales să folosească transportul în comun pentru deplasările prin oraș alături de copii. Într-o imagine surprinsă în autobuz, copiii vedetei pot fi văzuți scriind sau desenând în agende, semn că timpul petrecut în trafic a devenit unul creativ și educativ.

Vedeta încurajează acum „plimbările spontane, fără un plan bine stabilit”, preferând să exploreze orașul la pas sau cu mijloacele de transport public.

În final, Lavinia Petrea a concluzionat că prioritatea ei actuală este să investească timp și energie exclusiv în lucrurile care îi plac și care îi fac bine, îndemnându-și comunitatea să reflecteze asupra propriilor alegeri de rutină.