Miliardarul Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, avertizează că Statele Unite se apropie de un punct critic al datoriei publice, după ce Trezoreria americană a anunţat că va extinde răscumpărările de obligaţiuni guvernamentale pe termen lung pentru a susţine o piaţă afectată de creşterea randamentelor. Investitorul consideră că această intervenţie, combinată cu deficitul bugetar uriaş al SUA şi costurile tot mai mari ale finanţării datoriei, reprezintă un semnal că riscul unei crize este în creştere, relatează CNBC, conform News.ro.

Avertismentul

Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a anunţat în această săptămână extinderea operaţiunilor prin care statul răscumpără propriile obligaţiuni, în special titlurile cu maturităţi între 10 şi 30 de ani. Bessent a declarat că valoarea achiziţiilor ar putea depăşi 4 miliarde de dolari.

Măsura urmăreşte să îmbunătăţească lichiditatea pe piaţa obligaţiunilor, într-un moment în care randamentele titlurilor americane pe termen lung au crescut puternic. Pentru Dalio însă, necesitatea unei asemenea intervenţii trebuie privită în contextul deteriorării finanţelor publice.

„Sunt convins că situaţia financiară a guvernului se află într-un punct de inflexiune”, a scris Dalio. Dacă problema nu este abordată acum, datoriile ar putea ajunge la niveluri care nu mai pot fi gestionate fără consecinţe economice severe, a avertizat el.

Dalio atrage atenţia că guvernul SUA cheltuie cu aproximativ 40% mai mult decât încasează, ceea ce alimentează permanent deficitul. Numai în iulie, deficitul bugetar american a depăşit 432 de miliarde de dolari.

În acelaşi timp, investitorii cer randamente mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni americane pe termen lung, iar Dalio indică şi reducerea expunerii Japoniei la aceste titluri drept un alt semnal de avertizare. Pe măsură ce datoria creşte, cresc şi sumele necesare pentru plata dobânzilor şi refinanţarea obligaţiilor ajunse la scadenţă.

Fondatorul Bridgewater estimează că, dacă actuala traiectorie nu se schimbă, o criză a datoriei americane ar putea apărea într-un interval de unu până la cinci ani. Estimarea sa centrală este de aproximativ trei ani, cu o marjă de doi ani.

Pași de acțiune

Pentru evitarea unui asemenea scenariu, Dalio susţine că Washingtonul trebuie să acţioneze simultan în trei direcţii: reducerea cheltuielilor, creşterea veniturilor fiscale şi diminuarea ratelor dobânzilor, astfel încât deficitul bugetar să coboare spre 3% din PIB. El avertizează însă că forţarea artificială a dobânzilor în jos de către Rezerva Federală ar putea avea efecte negative.

În ceea ce priveşte investiţiile, Dalio recomandă o expunere mai redusă la active bazate pe datorie, inclusiv obligaţiuni. În schimb, consideră că aurul ar putea reprezenta 10%-15% dintr-un portofoliu, alături de o expunere mai mică pe bitcoin.

Avertismentul vine după o săptămână volatilă pe pieţele americane, în care creşterea randamentelor obligaţiunilor pe termen lung a pus presiune asupra acţiunilor şi a contribuit la întreruperea unei serii de trei săptămâni de creşteri pentru indicele S& P 500.

Legea salarizării a ajuns la o nouă variantă, însă suntem încă departe de scopul adoptării. Confederațiile sindicale critică proiectul și cer retragerea acestuia, în timp ce partidele din fosta coaliție nu par ajunse la consens pentru susținerea demersului legislativ. În acest context delicat, accentuat și de presiunea termenului-limită impus de Bruxelles, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune condiția esențială ce trebuie îndeplinită pentru care formațiunea pe care o conduce să dea undă verde legii.

Kelemen admite că este nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care actualul sistem a generat diferențe importante între diverse categorii de bugetari. Există însă o condiție de bază pe care o cere UDMR.

”Eu insist foarte ferm ca veniturile să nu scadă. Putem susține legea doar dacă nu există o scădere a veniturilor”, a spus Kelemen Hunor, citat de kronika.ro.

Tot liderul UDMR spune, pe de altă parte, că nu agreează soluția compensărilor prin sporuri, identificată la noile încadrări din educație, sănătate și administrație publică.

Concret, pentru unele categorii de bugetari, aplicarea noii grile ar conduce la salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Diferența ar urma să fie compensată temporar printr-un spor, însă Kelemen nu este de acord cu această soluție.

În opinia președintelui UDMR, unui profesor cu 25 de ani de experiență nu i se poate transmite, prin noua grilă, că munca sa valorează mai puțin, pentru ca diferența față de venitul actual să fie apoi acoperită printr-un adaos separat.

Mecanismul compensărilor ridică însă și alte semne de întrebare. Nu este limpede pentru cât timp ar urma să fie acordată diferența și nici dacă aceasta va fi inclusă în baza de calcul pentru pensie.

Citește și Cele 5 mari confederaţii sindicale resping actuala formă a proiectului Legii salarizării

O altă problemă, în opinia lui Kelemen Hunor, este legată de constrângerile bugetare. Varianta negociată cu sindicatele ar implica cheltuieli suplimentare, peste nivelul permis de actuala ”anvelopă” financiară. În aceste condiții, Kelemen Hunor susține că adoptarea noii legi trebuie însoțită de o explicație clară privind sursa banilor necesari aplicării.

Potrivit lui Kelemen, specialiștii UDMR analizează în continuare impactul financiar al legii, însă formațiunea exclude din start ca finanțarea noii grile de salarizare să fie sprijinită prin creșteri de taxe și diminuarea suplimentară a fondurilor destinate investițiilor.

Tot legat de noua lege a salarizării, Kelemen Hunor nu crede că neadoptarea acesteia va trimite România în junk – categoria țărilor nerecomandate pentru investiții.

În opinia președintelui UDMR, esențial este ca Exeucituvl să nu depășească plafonul stabilit ca procent din PIB pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public.

Discuția privind legea salarizării se poartă astfel pe două paliere. Pe de o parte, România trebuie să îndeplinească jalonul prevăzut în PNRR pentru a evita pierderea celor 770 de milioane de euro. Pe de altă parte, noua grilă trebuie construită în limitele bugetare asumate, fără a genera cheltuieli pe care statul nu le poate finanța, notează stiripesurse.

Noua lege ar modifica și modul în care sunt remunerați aleșii locali. Conform calculelor UDMR, edilii localităților mici ar urma să beneficieze de noul sistem, în timp ce unii edili ai municipiilor ar putea pierde la venituri. Kelemen Hunor a indicat, între exemple, situația primarilor din Satu Mare, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.

Fostul președinte Traian Băsescu este de părere că România va fi retrogradată în junk, categoria țărilor nerecomandate investițiilor, dacă nu adoptă Legea salarizării în parametrii stabiliți cu Comisia Europeană. ”Noi continuă să fim dâmbovițeni și când ne ducem la Bruxelles. Băieții deștepți de pe Dâmbovița vor să amestece salariile cu sporurile. Nu merge. Nu se va accepta așa ceva”, a spus, în 21 august, Băsescu.

Citește și Legea salarizării 2026. Cine a tras ”bățul scurt” și care sunt domeniile avantajate. Ce se va întâmpla cu lefurile demnitarilor

Aplicarea tarifelor pentru noul sistem de rovinietă și pentru TollRo va începe la 1 octombrie 2026, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Până atunci, autoritățile vor finaliza implementarea infrastructurii necesare pentru noul mecanism de taxare rutieră.

Noul sistem de taxare rutieră TollRo intră în vigoare la 1 octombrie

CNAIR precizează că, începând cu 31 august 2026, va fi introdus Sistemul de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR), implementat pe domeniul Serviciului European de Taxare Rutieră (SETRE) România.

Tot de la această dată va fi introdus și sistemul TollRo, destinat vehiculelor înmatriculate utilizate pe domeniul SETRE România și concepute pentru transportul de marfă, cu o masă totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone.

Citește și : Documentul care nu mai este necesar la înscrierea pentru obținerea permisului auto în 2026. Care sunt actele care trebuie incluse în dosarul de examinare

Cu toate acestea, tarifele nu vor fi aplicate imediat. Potrivit CNAIR, data de 31 august reprezintă termenul pentru implementarea infrastructurii și a sistemelor STRR și TollRo pe teritoriul României, în timp ce aplicarea efectivă a tarifelor va începe la 1 octombrie 2026.

„Aplicarea rovinietei şi TollRo de către CNAIR, conform dispoziţiilor prezentei legi, se realizează începând cu data de 1 octombrie 2026”, prevede Legea nr. 226/2023.

TollRo reprezintă noul sistem de tarifare rutieră destinat vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone. Din perspectiva aplicării sistemului, vehiculele de transport mixt vor fi tratate la fel ca vehiculele destinate transportului de marfă.

Noul mecanism este conceput pentru a alinia sistemul românesc de taxare la normele europene și are la bază principiile „poluatorul plătește” și „plătești cât circuli”.

Spre deosebire de rovinieta clasică, al cărei tarif este stabilit în funcție de perioada de valabilitate, TollRo va ține cont de distanța efectiv parcursă de vehicul.

Autoturismele, microbuzele, autocarele și vehiculele de transport marfă cu MTMA de până la 3,5 tone nu vor fi incluse în sistemul TollRo. Pentru acestea va rămâne valabilă rovinieta clasică, achitată pentru o anumită perioadă, precum o zi, 10 zile sau 12 luni.

În cazul vehiculelor pentru care se aplică TollRo, valoarea taxei va fi calculată în funcție de numărul de kilometri parcurși pe sectoarele de drum pentru care se percepe tariful.

Suma de plată va rezulta din înmulțirea tarifului unitar pe kilometru cu distanța efectiv parcursă pe rețeaua de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi.

Tariful pe kilometru va fi influențat de următorii factori:

• Categoria vehiculului și masa totală maximă autorizată – în general, vehiculele mai grele vor avea un tarif mai mare
• Nivelul emisiilor – vehiculele încadrate în clase de poluare mai bune vor beneficia de tarife mai mici decât camioanele mai vechi
• Tipul de drum pe care circulă – tarifele aplicate pe autostrăzi și drumuri expres vor fi mai ridicate decât cele de pe drumurile naționale obișnuite, unde costul este, în general, mai redus

Transportatorii vor avea la dispoziție mai multe variante pentru achitarea tarifelor:

• Dispozitiv de bord (OBU / Telematică): Este soluția recomandată pentru transportatorii de cursă lungă. Un echipament (OBU) montat la bord transmite automat poziția GPS a vehiculului. Sistemul înregistrează kilometrii parcurși pe sectoarele taxabile și debitează automat contul sau cardul companiei, fără opriri.
• Tichetul de rută: Destinat deplasărilor ocazionale sau vehiculelor în tranzit. Șoferul sau compania își introduce traseul exact (punct de plecare – punct de sosire) într-o aplicație/platformă digitală înainte de plecare și plătește anticipat pentru acei kilometri.
• Aplicația eTarife / Platforme dedicate ale CNAIR: Permite gestionarea flotei, cumpărarea tichetelor sau plata prin puncte autorizate.

Unde se aplică noul sistem și cum se face controlul

Acoperire: Taxa se aplică pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale. Sunt exceptate sectoarele de drum național aflate în intravilanul localităților (între indicatoarele de intrare și ieșire din orașe/municipii).

Citește și : „Nu a pus frână deloc!”: Cum s-a produs accidentul de la Mediaș. Șoferul de autobuz care a spulberat 12 mașini și a trimis oameni la spital era beat criță VIDEO

Control automat: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) monitorizează traficul prin intermediul camerelor fixe de la marginea drumurilor, echipamentelor mobile și senzorilor. Acestea citesc numerele de înmatriculare și le verifică instant în baza de date pentru a confirma dacă vehiculul are un OBU activ sau un tichet de rută valabil.

Sancțiuni: Circulația fără un tichet de rută sau fără dispozitiv de bord activ generează automat amenzi administrative contravenționale.

Un bărbat a fost rănit de gloanţe sâmbătă seara la Bruxelles într-un incident armat despre autorităţile presupun că ar avea legătură cu traficul de droguri, la câteva ore după tiruri asupra unui comisariat de Poliţie, relatează AFP, conform Agerpres.

Incidentele

Potrivit primarului comunei bruxelleze Saint-Gilles, Jean Spinette, noul incident are legătură probabil cu o reglare de conturi între vânzători de droguri, informează agenţia de presă Belga.

În noaptea de vineri spre sâmbătă, faţada unui comisariat de poliţie din Anderlecht, altă comună din aglomeraţia bruxelleză, a fost mitraliată cu o armă automată, fără să facă victime.

Reacția ministrului de Interne

Ministrul belgian de interne Bernard Quintin s-a declarat „profund şocat” de acest incident, promiţând să nu se lase intimidat de astfel de acţiuni.

„Nu vom renunţa niciodată la hotărârea noastră de a lupta ferm împotriva criminalităţii organizate şi a traficului de droguri, ci dimpotrivă!”, a asigurat el.

Context

Belgia este una dintre plăcile turnante ale traficului de droguri în Europa, iar violenţele armate s-au intensificat de câţiva ani între reţelele rivale pentru controlul teritoriilor de distribuţie.

Foto: arhivă / caracter ilustrativ.

O persoană aflată la bordul unei nave din Marea Neagră a fost evacuată de urgență, duminică, cu un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Operațiunea de salvare s-a desfășurat în apropierea perimetrului Neptun Deep, la aproximativ 83 de mile marine de țărm, după ce persoana a acuzat o stare de rău.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța a fost informat de Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) cu privire la situația medicală apărută la bordul navei.

Aceasta se afla în Marea Neagră, în proximitatea perimetrului Neptun Deep, la aproximativ 83 de mile marine de coastă.

Distanța mare față de țărm a impus o intervenție aeriană pentru evacuarea persoanei și transportarea acesteia la o unitate medicală.

Elicopterul Black Hawk a aterizat pe platforma navei

Pentru misiune a fost mobilizat un elicopter Black Hawk din cadrul Inspectoratului General de Aviație al MAI.

Echipajul a ajuns în zona în care se afla nava, iar elicopterul a aterizat pe platforma acesteia pentru a putea prelua persoana care acuza probleme medicale.

După evacuarea de la bord, aceasta a fost transportată la spital pentru investigații medicale suplimentare.

Intervenția s-a încheiat cu preluarea în siguranță a persoanei și transferul acesteia către unitatea medicală.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că formațiunea sa poate susține noua lege a salarizării personalului bugetar doar dacă aplicarea acesteia nu va duce la scăderea veniturilor. Liderul UDMR atrage atenția că actuala variantă a proiectului ar putea însemna salarii mai mici pentru anumite categorii din educație, sănătate și administrația publică, chiar dacă diferențele ar urma să fie compensate temporar printr-un spor. Adoptarea legii este unul dintre jaloanele din PNRR, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro.

Kelemen Hunor a vorbit despre noua lege a salarizării la Cluj-Napoca, unde a participat la Zilele Culturale Maghiare. Președintele UDMR a explicat că România se află acum sub presiunea termenelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost amânată în repetate rânduri.

Legea ar fi trebuit adoptată inițial până la sfârșitul anului 2023, însă proiectul nu a fost finalizat, iar neîndeplinirea jalonului pune acum în pericol fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro.

Liderul UDMR consideră că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care actualul sistem a generat diferențe importante între diverse categorii profesionale plătite de la buget. Susținerea formațiunii sale depinde însă de efectele concrete pe care noua grilă le va avea asupra veniturilor.

„Eu insist foarte ferm ca veniturile să nu scadă. Putem susține legea doar dacă nu există o scădere a veniturilor”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit kronika.ro.

Kelemen Hunor contestă soluția compensării salariilor prin sporuri

Una dintre problemele identificate de UDMR în cea mai recentă variantă a proiectului privește noile încadrări din educație, sănătate și administrația publică.

Pentru unele categorii de angajați, aplicarea noii grile ar conduce la salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Diferența ar urma să fie acoperită temporar printr-un spor, însă Kelemen Hunor contestă această soluție.

În opinia sa, unui profesor cu 25 de ani de experiență nu i se poate transmite, prin noua grilă, că munca sa valorează mai puțin, pentru ca diferența față de venitul actual să fie apoi acoperită printr-un adaos separat.

Există și alte necunoscute legate de mecanismul de compensare. Nu este clar pentru cât timp ar urma să fie acordată diferența și nici dacă aceasta va fi inclusă în baza de calcul pentru pensie.

Problema banilor pentru noua lege a salarizării

O altă dificultate este spațiul bugetar limitat. Varianta negociată cu sindicatele ar presupune cheltuieli suplimentare peste nivelul permis de actualul cadru financiar.

Din acest motiv, Kelemen Hunor susține că adoptarea noii legi trebuie însoțită de o explicație clară privind sursa banilor necesari aplicării ei.

UDMR nu susține nici majorarea taxelor pentru finanțarea noii grile de salarizare și nici diminuarea suplimentară a fondurilor destinate investițiilor.

Experții formațiunii analizează în continuare impactul financiar al proiectului.

Kelemen Hunor nu crede că România ajunge automat la „junk”

Liderul UDMR respinge și scenariul potrivit căruia simpla neadoptare a legii salarizării ar putea împinge România în categoria „junk”.

În evaluarea sa, esențial este ca Guvernul să nu depășească plafonul stabilit ca procent din PIB pentru cheltuielile cu salariile din sectorul public.

Discuția privind legea salarizării se poartă astfel pe două paliere. Pe de o parte, România trebuie să îndeplinească jalonul prevăzut în PNRR pentru a evita pierderea celor 770 de milioane de euro. Pe de altă parte, noua grilă trebuie construită în limitele bugetare asumate, fără a genera cheltuieli pe care statul nu le poate finanța.

Unii primari ar câștiga, alții ar putea avea venituri mai mici

Noua lege ar modifica și modul în care sunt remunerați aleșii locali. Potrivit calculelor UDMR, primarii localităților mici ar urma să beneficieze de noul sistem, în timp ce unii edili ai municipiilor ar putea pierde la venituri. Kelemen Hunor a indicat, între exemple, situațiile primarilor din Satu Mare, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.

În esență, noua grilă ar reduce o parte dintre diferențele existente în sistem, apropiind categoriile salariale inferioare de cele superioare. Efectul ar putea fi însă o diminuare a veniturilor pentru anumite funcții aflate în zona medie și mediu-superioară a grilei.

Pentru UDMR, aceasta rămâne linia roșie a negocierilor. Formațiunea acceptă necesitatea reformării sistemului și adoptarea unei noi legi a salarizării, inclusiv în contextul obligațiilor asumate prin PNRR, dar condiționează votul de menținerea veniturilor actuale ale angajaților: „Putem susține legea doar dacă nu există o scădere a veniturilor”.