Un act de o cruzime extremă a stârnit un val de indignare și revoltă în spațiul public. Un bărbat din municipiul Curtea de Argeș este cercetat de polițiști după ce s-a filmat în timp ce își bătatea crunt propriul copil, folosindu-l pe micuț ca mijloc de răzbunare și șantaj împotriva parteneri sale.

Scena revoltătoare a ieșit la iveală după ce influencerul Makaveli a publicat pe rețelele de socializare imaginile de o violență greu de descris. În videoclip se observă cum bărbatul, mânat de o gelozie orbitoare și acuzându-și partenera de infidelitate, își varsă întreaga furie asupra copilului neajutorat. Agresorul îl lovește pe micuț fără milă, încercând să îl determine prin teroare și violență să îi spună unde se află mama sa.

Imaginile au devenit rapid virale, generând sute de reacții de revoltă și alerte din partea celor care le-au vizualizat.

În urma impactului public și a gravității faptelor, Poliția din Curtea de Argeș s-a autosesizat de urgență. Oamenii legii au reușit să identifice rapid bărbatul din imagini și l-au ridicat pentru cercetări. În acest moment, individul se află la audieri în sediul poliției, unde urmează să fie stabilite încadrarea juridică a faptei și măsurile preventive care se impun. Totodată, au fost alertate autoritățile de protecție a copilului pentru a asigura siguranța și îngrijirea medicală și psihologică a micuțului.

Cercetările sunt în plină desfășurare. Vom reveni cu detalii pe măsură ce ancheta înaintează.

Autoritățile mexicane l-au reținut pe Alfonso Fernandez Magallón, poreclit „Poncho”, șeful cartelului de droguri Los Reyos, relatează Excelsior.

Capturat de armată

Magallón a fost reținut de armata mexicană în statul Michoacán.

Unul dintre cei mai căutați

Este unul dintre cei mai căutați infractori din Statele Unite.

Pentru informații care să ajute la reținerea șefului cartelului, Washingtonul a promis o recompensă de 5 milioane de dolari; potrivit autorităților americane, grupul distribuie droguri în Tennessee din 2019.

Se pare că cartelul este implicat în traficul de droguri în SUA, în special deoarece Magallón controla pistele de atroc folosite de avioane pentru transportul cocainei din Columbia către Michoacán.

Reacția cartelului

După arestarea sa, reprezentanții cartelului au instalat baraje rutiere și au început să incendieze mașini în municipalitățile Los Reyes și Periban, Michoacán.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, organizează luni dimineață o ședință de urgență cu directorii companiilor municipale care sunt mari consumatori de energie.

Municipalitatea vrea să analizeze ce măsuri pot fi luate în perioada stării de alertă energetică declarate de Guvern pentru luna august pentru ca activitatea economică și populația să nu fie afectate.

„Mâine dimineaţă ne vom întâlni şi voi convoca acele subordonate din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti care se pot califica fiind mari consumatori de energie. În special STB, să vedem ce se mai poate face aici, Termoenergetica, companii de iluminat public şi să vedem ce putem face”, a declarat Ciprian Ciucu, duminică seară, la Digi24.

Citește și : Alertă de criză energetică în România. Avertismentul unui expert: ”Un blackout nu mai este un scenariu imposibil”

STB, rețeaua de termoficare și iluminatul public sunt servicii care trebuie să funcționeze continuu, iar primarul a afirmat că este prematur să anunțe măsuri concrete înainte de a discuta cu șefii companiilor.

„Este prematur să spun acum, pentru că până nu am o discuţie cu toţi conducătorii acestor instituţii sau companii municipale, mi-e greu să vă spun, pentru că serviciile publice sunt, prin natura lor, continue. Adică nu le poţi întrerupe. Dacă există situaţii excepţionale, ne putem gândi.

Dar vă daţi seama că asta este important pentru siguranţa cetăţenilor, transportul public în aceste perioade este foarte important.

Deci e greu de spus să vedem ce putem face şi noi, dar vom analiza mâine şi să vedem dacă sunt măsuri care se impun. Guvernul a făcut acest apel şi ne punem cu toţii problema să vedem unde se pot folosi generatoare, ce se mai poate face”, a spus Ciucu.

Discuțiile de la Primăria Capitalei au loc după ce Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza scăderii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele foarte reduse ale râurilor, în special ale Dunării.

Premierul Ilie Bolojan a arătat că debitul Dunării a ajuns la mai puțin de jumătate din valorile normale, situație care limitează producția hidrocentralelor și pune presiune asupra sistemului energetic, mai ales seara, când consumul crește.

Citește și : Întreruperi de curent anunțate în București, Ilfov și Giurgiu. Energia electrică va fi oprită în perioada 3-9 august

Guvernul a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă voluntar consumul în orele de vârf.

Hidrologul Dan Rădulescu trage un semnal de alarmă după ce Dunărea a ajuns la cel mai mai mic debit din ultimii 30 de ani. Acesta spune că dacă debitul fluviului va continua să scadă, alimentarea populației cu apă potabilă ar putea avea prioritate în fața celorlalte utilizări.

Avertismentul hidrologilor după ce Dunărea a scăzut alamant de mult

Inginerul hidrolog Dan Rădulescu avertizează că dacă debitul Dunării va continua să scadă, atunci autoritățile vor fi obligate să stabilească o ordine a priorităților în utilizarea apei.

”Dacă lucrurile vor evolua spre diminuarea debitului și mai mult, s-ar putea ca în unele locuri să ajungem la această prioritizare, deci de a păstra debitele pe cât posibil pentru alimentarea cu apă potabilă și celelalte să fie prioritizate în funcție de necesități.

Comisia Dunării ar trebui să facă în așa fel încât să obțină un acord între toate părțile, între toate țările, încât să participe și să acționeze împreună în situații de felul acesta. Acum acționăm de urgență și Ungaria, și noi, și alții. N-ar trebui să se mai întâmple asta, mai ales că este o realitate. Ne trebuie un nou mod de guvernanță.

Trebuie să trecem la măsuri naturale de stocare a apei, deci să refacem zonele umede pe care le-am desecat”, a spus Dan Rădulescu, potrivit Digi24. 

Citește și Și în Moldova s-a dat alarma. Stare de alertă în energie!

Între timp, Guvernul Bolojan a declarat stare de alertă în România din cauza scăderii producției de energie electrică. Lângă Cernavodă, Dunărea aproape a secat și s-a transformat în plajă. Închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă a fost amânată.

”Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri dar mai ales pe fluviul Dunărea. Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Există risc să închidem și Reactorul 2 de la Cernavodă”, a spus premierul interimar Ilie Bolojan.

Citește și Bolojan le cere românilor să stingă lumina: „Fac un apel către cetăţenii, dar în special către companii, către autorităţile publice să îşi facă planificări de reduceri voluntare”. Ce înseamnă stare de alertă energetică în România

După mai bine de cinci luni de bombardamente neîntrerupte asupra Iranului, devine tot mai clar că Statele Unite au rămas blocate într-un conflict fără o strategie de ieșire. În ciuda atacurilor repetate și a avertismentelor lansate de președintele Donald Trump privind o intervenție militară de amploare, Teheranul refuză să cedeze în fața cerințelor americane, scrie aljazeera.com.

În același timp, armata americană își epuizează stocurile de muniție esențială, popularitatea administrației scade pe zi ce trece înaintea alegerilor, iar închiderea Strâmtorii Ormuz amenință să declanșeze o criză economică mondială.

În acest context tensionat, ce soluții reale mai are la îndemână președintele american pentru a opri războiul?

De la disputa pe uraniu la declanșarea războiului

Când administrația Trump a declanșat războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, motivele invocate s-au schimbat în mod constant, dar cel puțin o parte din justificare se referea la amenințarea reprezentată de programul nuclear al Iranului.

În negocierile anterioare, SUA insistaseră ca Iranul să nu-și producă propriu uraniu îmbogățit și să predea cele 440 kg de uraniu puternic îmbogățit pe care le deținea. Iranul a refuzat, iar Trump a decis în cele din urmă să intre în război.

Blocarea Strâmtorii Ormuz și impactul economic global

După ce a fost atacat de SUA și Israel, Iranul a acționat rapid pentru a închide Strâmtoarea Hormuz, amenințând traficul maritim care o traversează. Deși această reacție era de așteptat – într-adevăr, Iranul amenințase în repetate rânduri că va face acest lucru în perioada premergătoare războiului –, administrația americană a fost luată prin surprindere și nu a avut un răspuns eficient.

Având în vedere importanța strâmtorii ca punct de trecere critic pentru petrolul și produsele rafinate din Orientul Mijlociu, consecințele economice globale ale închiderii strâmtorii s-au acumulat în ultimele cinci luni.

Astfel, prioritatea administrației americane nu mai este determinarea Iranului să capituleze în privința programului său nuclear, ci redeschiderea strâmtorii cât mai curând posibil.

Limitele forței militare americane în Golful Persic

Cu toate acestea, în încercarea de a realiza acest lucru, ea se confruntă cu o problemă. Pe de o parte, Iranul a decis că controlul operațional al strâmtorii este esențial pentru securitatea sa națională și reprezintă o măsură de descurajare strategică extrem de necesară pentru a preveni viitoare atacuri americano-israeliene. Pe de altă parte, armata americană nu poate deschide strâmtoarea și să o mențină deschisă.

În mod surprinzător, în ciuda faptului că dispune de un buget militar de peste 100 de ori mai mare decât cel al Iranului, armata SUA nu este în măsură să împiedice Iranul să-și proiecteze o forță militară suficientă pentru a reprezenta o amenințare durabilă la adresa traficului maritim prin strâmtoare.

Amenințările lui Trump și reacția fermă a Gărzilor Revoluționare

Trump a amenințat în repetate rânduri cu un masacru apocaliptic asupra Iranului, cu scopul de a provoca suficientă suferință societății iraniene pentru a-i forța pe liderii acesteia să accepte cererile SUA. Cel mai recent, el a amenințat că va extinde țintele SUA pentru a include instalațiile energetice civile iraniene. La o ședință de cabinet din 31 iulie, el a declarat presei: „Ei bine, îi vom lovi foarte tare și, știți, la un moment dat vor spune: «Pur și simplu nu mai putem suporta»”.

O zi mai târziu, s-a răzgândit, probabil pentru că și-a dat seama că „lovirea lor cu putere” nu va forța Iranul să se supună.

De ce? Pentru că noua conducere de linie dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran consideră că SUA și Israelul urmăresc eliminarea Republicii Islamice. Aceasta consideră că orice compromis în fața presiunii americane nu face decât să atragă și mai multă presiune.

Astfel, escaladarea din partea SUA nu va duce probabil la capitularea Iranului, ci la atacuri iraniene de represalii majore asupra infrastructurii din Golf. Așadar, dacă SUA nu sunt pregătite să „destrame” militar regimul printr-un bombardament mult mai extins al infrastructurii civile critice decât au făcut-o până acum, transformând Iranul, de fapt, într-un „stat eșuat”, viitoarea utilizare a forței militare de către SUA nu va da rezultate.

Blocajul diplomatic și opțiunea medierii prin Sultanatul Oman

Atunci când se analizează opțiunile realiste pentru viitor, cel mai important aspect de luat în considerare este faptul că actuala administrație americană nu crede în diplomația cu Iranul – și niciodată nu a crezut. Ea crede în forță, fie că este vorba de tarife și sancțiuni punitive, fie de bombardamente de pedeapsă. Când vorbește despre „diplomație semnificativă” cu Iranul, se referă la „acceptarea de către Iran a cererilor SUA”.

Această reticență a SUA de a se angaja într-o diplomație serioasă și susținută înseamnă că, chiar dacă administrația americană ar ajunge la un acord cu Iranul privind strâmtoarea, probabil că nu ar putea continua către un acord nuclear negociat care să impună restricții efective asupra programului său nuclear.

Ultimele negocieri nucleare au durat în total cinci ani (2010-2015), dintre care doi ani de negocieri serioase și intense (2013-2015). Însă actuala administrație americană este obosită de acest război eșuat și are alte priorități, fiind astfel probabil reticentă să se angajeze într-un astfel de proces.

Având în vedere această reticență și incapacitate a SUA de a se angaja efectiv în diplomație pentru a „rezolva problema strâmtorii”, ar trebui să permită derularea procesului descris în articolul 5 al Memorandumului de înțelegere de la Islamabad, semnat în iunie: „Republica Islamică Iran va purta un dialog cu Sultanatul Oman pentru a defini viitoarea administrare și serviciile maritime în Strâmtoarea Hormuz, în cadrul discuțiilor cu alte state riverane din Golful Persic, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil și cu drepturile suverane ale statelor riverane ale Strâmtorii Hormuz”.

Condițiile Teheranului pentru redeschiderea traficului maritim

Aceste discuții dintre Iran și Oman sunt în curs de desfășurare și reprezintă cea mai bună șansă pentru o soluționare cât mai puțin nefavorabilă a problemei. În acest scenariu, tot ce trebuie să facă administrația SUA este să ofere Omanului sfaturi, după cum este necesar, și să aprobe orice acord final la care vor ajunge cele două părți. Orice astfel de acord va include probabil ridicarea de către SUA a blocadei navale asupra porturilor iraniene, întrucât Iranul a condiționat această ridicare de orice redeschidere a strâmtorii.

Rezultatul acestor discuții dintre Iran și Oman este imprevizibil. Ceea ce este însă clar este că Omanul și restul membrilor Consiliului de Cooperare al Golfului sunt mai pricepuți și mai motivați să negocieze cu Iranul decât SUA. Există diferențe semnificative între cele două părți: țările din Golf doresc o revenire la status quo-ul dinainte de război; Iranul dorește o „nouă normalitate”, în care să controleze fluxul maritim prin strâmtoare, poate în coordonare cu Omanul.

Din păcate, având în vedere pârghia strategică a Iranului asupra strâmtorii, este probabil ca, cel puțin pe termen scurt, acesta să-și impună voința, ceea ce ar putea implica perceperea de „taxe” de către Iran asupra traficului maritim care traversează strâmtoarea.

Un acord fragil și consecințele pe termen lung ale războiului

Dacă s-ar încheia un astfel de acord privind strâmtoarea, acesta ar fi fragil. Volumele de trafic maritim din perioada de dinainte de război nu s-ar restabili pentru mult timp, dacă s-ar restabili vreodată. Bazele americane ar rămâne în regiune; sancțiunile SUA împotriva Iranului ar rămâne în vigoare. La rândul său, Iranul ar încerca să-și reconstruiască baza industrială de apărare pentru a se pregăti pentru un viitor atac americano-israelian. Iar acesta este probabil cel mai optimist scenariu.

Aceasta este moștenirea probabilă a unui război nesăbuit care nu a adus pace și stabilitate, ci suferință economică, instabilitate regională și o pierdere majoră a prestigiului și puterii SUA.

În procesul de înregistrare sistematică a proprietăților, derulat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), pot apărea situații în care suprafața înscrisă în acte nu coincide cu suprafața rezultată în urma măsurătorilor cadastrale. Aceste diferențe sunt întâlnite frecvent și pot avea mai multe cauze, de la modul în care au fost realizate măsurătorile în trecut, până la modificări produse în timp asupra terenului sau construcțiilor.

Înregistrarea sistematică are rolul de a identifica, măsura și înscrie gratuit imobilele în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Prin acest proces, informațiile din documente sunt corelate cu situația identificată în teren, pentru ca evidențele cadastrale și de carte funciară să reflecte cât mai corect realitatea.

De ce pot apărea diferențe de suprafață?

Multe documente de proprietate au fost întocmite cu mult timp în urmă, pe baza unor măsurători realizate cu metode și instrumente mai puțin precise decât cele utilizate în prezent. În alte situații, suprafețele au fost estimate, preluate din documente vechi sau nu au mai fost actualizate după modificări apărute în timp.

Pot exista și cazuri în care limitele folosite efectiv în teren nu mai corespund cu cele menționate în acte. Gardurile, drumurile de acces, șanțurile sau alte repere existente pot influența modul în care proprietatea este identificată în teren, mai ales atunci când documentele sunt vechi, incomplete sau neactualizate.

Prin măsurătorile cadastrale realizate în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică, imobilele sunt identificate conform normelor tehnice actuale, iar datele rezultate pot prezenta diferențe față de informațiile înscrise anterior în acte.

Rolul măsurătorilor cadastrale

Măsurătorile cadastrale sunt esențiale pentru întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului. Pe baza acestora sunt stabilite amplasamentul, suprafața, limitele, forma, dimensiunile și categoria de folosință a imobilului.

În această etapă, implicarea proprietarilor/deținătorilor este importantă. Aceștia pot contribui la identificarea corectă a imobilului prin punerea la dispoziție a documentelor pe care le dețin și prin indicarea amplasamentului și a limitelor proprietății.

La procesul de identificare pot participa reprezentanți ai autorității publice locale, proprietari/deținători și alte persoane interesate, astfel încât informațiile tehnice să fie corelate cu situația juridică și cu realitatea din teren.

Potrivit legislației, descrierea imobilelor în documentele tehnice ale cadastrului este o modalitate de punere în concordanță a situației tehnice a imobilului cu situația juridică menționată în actele existente. În cazul în care apar diferențe, situația tehnică identificată în urma măsurătorilor are un rol important în clarificarea datelor despre imobil.

Verificarea documentelor tehnice

Înainte de deschiderea noilor cărți funciare, documentele tehnice ale cadastrului sunt afișate public timp de 60 de zile, la sediul primăriei sau într-un alt loc anunțat public.

În această perioadă, proprietarii/deținătorii trebuie să verifice informațiile despre imobile. Este important să fie urmărite date precum titularul dreptului, amplasamentul, suprafața, limitele proprietății și categoria de folosință.

Dacă sunt observate erori sau neconcordanțe, acestea pot fi semnalate prin cerere de rectificare, potrivit procedurilor prevăzute de lege. Etapa de afișare publică are tocmai rolul de a permite verificarea informațiilor și clarificarea eventualelor diferențe înainte de finalizarea lucrărilor.

O evidență cadastrală corectă și actualizată

Diferențele dintre suprafața din acte și suprafața măsurată în teren nu trebuie privite automat ca erori ale lucrărilor. De multe ori, ele reflectă neconcordanțe acumulate în timp între documente, limitele din teren și evidențele existente.

Prin înregistrarea sistematică, aceste situații sunt analizate și clarificate, astfel încât proprietățile să fie înscrise pe baza unor date tehnice actualizate. Stabilirea corectă a amplasamentului, suprafeței și limitelor contribuie la realizarea unei evidențe cadastrale unitare și la creșterea siguranței juridice a proprietăților.

Procesul de înregistrare sistematică sprijină proprietarii, comunitățile locale și administrația publică, oferind o bază clară pentru gestionarea proprietăților și pentru dezvoltarea localităților.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară derulează Faza II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul este fazat, continuând investițiile demarate inițial prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020. Lucrările sunt gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare.

FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE!

 PENTRU PROPRIETATEA TA.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).