Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, rămâne precaută cu privire la economia mondială, în pofida speranțelor unei „aterizări ușoare”, a declarat luni, în cadrul unei conferințe la Zurich, potrivit AFP.

Kristalina GeorgievaFoto: Olivier DOULIERY / AFP / Profimedia

„Inflația este în scădere” și multe bănci centrale „fac planuri de reducere a ratelor dobânzilor sau au început să le reducă”, a explicat ea în cadrul unei conferințe alături de Thomas Jordan, președintele Băncii Naționale a Elveției (SNB), care a redus rata dobânzii de referință cu un sfert de punct la jumătatea lunii martie.

Și auzim din nou termenul de „aterizare ușoară”, care este „rezultatul probabil în acest an”, a continuat ea. „Dar fixați-vă centurile de siguranță pentru că nu am aterizat încă”, a adăugat ea.

„Inflația scade, dar nu a fost eliminată”, a susținut ea la conferința organizată de Institutul elvețian pentru cercetare internațională de la Universitatea din Zurich.

Mai mult, creșterea economică se află la un nivel scăzut din punct de vedere istoric, iar economia mondială s-ar putea confrunta cu schimbări profunde, în special ca urmare a inteligenței artificiale, a mai subliniat Georgieva.

Economia zonei euro va înregistra anul acesta un ritm de creştere mai rapid decât se previziona anterior, pe fondul evoluţiilor mai bune ale celor mai mari state membre.

Conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, PIB-ul zonei euro va creşte cu 0,7% în 2024, faţă de un avans de 0,5% estimat în precedentul studiu lunar. Economia Germaniei ar urma să înregistreze o expansiune de 0,2%, faţă de un nivel prognozat anterior de 0,1%, transmite Bloomberg.

Europarlamentarul Maria Manuel Leitão Marques a enumarat în presa spanionă 5 provocări care vor ieși în evidență în următorul mandat al Parlamentului European, conform Rador Radio România:

1. Aș începe cu provocarea de a ne armoniza stilul de viață cu obiectivele tranziției climatice. Vom fi dispuși să călătorim mai puțin cu mașina și mai mult cu transportul public? Să schimbăm unele dintre modurile în care producem bunuri agricole sau industriale? Să prelungim durata de viață a produselor de larg consum, cum ar fi hainele pe care le purtăm? Sau vom fi foarte “verzi” în cuvinte, dar conservatori în toate celelalte privinţe?

2. Aș evidenția apoi provocarea adaptării modelului social european la o lume cu mai puțină muncă, cu mai puține locuri de muncă precum cele pe care le cunoaștem astăzi, din cauza automatizării crescânde a multor activități executate în prezent de oameni. Ce alte activități vom aprecia? Ce tip de contribuții ar trebui să cerem companiilor automatizate pentru a garanta sustenabilitatea asigurărilor sociale? Cum vom sprijini social această tranziție în cadrul competențelor?

3. Mai există o a treia provocare, aceasta pentru Uniunea Europeană însăși și pentru instituțiile sale, care vor trebui să găsească un nou model de funcționare și chiar de finanțare, care să îi permită să primească noile state membre până în 2030. Această extindere, în plus, este importantă pentru consolidarea poziției geopolitice a Europei, dar nu este posibilă fără revizuirea sistemului instituțional și fără consolidarea finanțării UE.

4. Nu putem uita nici provocarea investițiilor în apărare, care este și mai urgentă dacă rezultatul alegerilor americane va pune sub semnul întrebării rolul NATO. Cum vom garanta securitatea colectivă a statelor membre în fața diverselor amenințări, cum ar fi terorismul, atacurile cibernetice, instabilitatea în regiunile învecinate și alte forme de agresiuni hibride care necesită din ce în ce mai mult un răspuns comun și eficient?

5. Și, în sfârşit, dar nu mai puţin importantă, vine provocarea de a păstra valorile europene. Asistăm la demonstrații rasiste de extremă-dreapta care alimentează atacuri împotriva imigranților, cum s-a întâmplat recent la Porto, sau chiar împotriva unor candidați la alegerile europene, așa cum i s-a întâmplat lui Matthias Ecke de la SPD, atacat în timp ce atârna afișe electorale în stradă.

Nu putem ignora regresele în privinţa drepturilor femeilor pe care le credeam dobândite, cu limbajul învechit din trecut. Cum îi putem combate pe cei care încurajează acest tip de comportament, răspândind vești proaste și căutând să genereze ură în diferite sectoare ale societății? Cum să faci față mesajelor care sunt pe cât de facile, pe atât de false pentru subiecte complexe? Să nu ne acoperim ochii. Uniunea Europeană este atacată de dreapta populistă, care vrea să o distrugă din interior. Din păcate, nu este clar dacă dreapta democratică va rezista acestui populism.

Omit, cu siguranță, multe alte provocări care vor fi pe agenda viitorului Parlament, dintre care unele sunt legate de cele cinci pe care le-am enumerat, de la reindustrializare la protecția copiilor în lumea digitală. Și, îndeosebi, le las cititorilor principala provocare, care este să facă și această reflecție și să vă stabilească prioritățile și să exercite presiuni pentru ca ele să devină opţiuni ale următorului Parlament European.