Undă de șoc pe scena politică din Argeș! O nouă modificare legislativă privind Agenția Națională de Integritate (ANI) declanșează un adevărat tăvălug în administrația locală din întreaga țară, iar județul nostru nu a scăpat neatins. Printre cei zece edili din România care urmează să fie demiși definitiv din funcție se numără și un primar liberal din Argeș: Ion Banzea, primarul comunei Poienarii de Muscel.

Noua Lege ANI nu mai iartă: Interdicția devine ordin de demitere executoriu!

Dacă până acum edilii declarați incompatibili sau aflați în conflict de interese reușeau să tergiverseze punerea în aplicare a sancțiunilor prin meandrele birocratice și procese fără sfârșit, noua lege privind integritatea schimbă radical regulile jocului.

Proiectul de lege adoptat de Parlament impune aplicarea directă și obligatorie a ordinelor de încetare a mandatului pentru toți edilii care figura în evidențele finale ale Agenției Naționale de Integritate cu decizii de incompatibilitate sau conflicte de interese.

Potrivit informațiilor confirmate pe surse politice, pe lista neagră la nivel național se află 10 primari și 17 consilieri locali, din partidul PNL, PSD, USR și independenți. Dintre aceștia, Ion Banzea (PNL) reprezintă „cota” Argeșului a edililor rămași fără scaunul de primar.

Prefectura Argeș, obligată să semneze ordinul de încetare a mandatului

Procedura este una fără cale de întoarcere. În perioada imediat următoare, Instituția Prefectului Județul Argeș va trebui să pună oficial în aplicare noile prevederi legale și să emită ordinul prin care mandatul de primar al lui Ion Banzea încetează înainte de termen. Comuna Poienarii de Muscel va fi astfel condusă interimar de viceprimar până la organizarea de noi alegeri sau clarificarea cadrului administrativ.

S-a terminat cu fentat legea pe spatele funcției!

Ani de zile, fotoliul de primar a fost privit de mulți edili drept un scut invincibil împotriva deciziilor ANI. Te declarau incompatibil? Nicio problemă: angajai avocați, deschideai procese, trăgeai de timp și îți duceai mandatul până la capăt liniștit pe banii și voturile cetățenilor.

Decizia de a pune în aplicare, fără menajamente, sancțiunile pentru lipsa de integritate este o palmă necesară peste obrazul administrației locale! Ion Banzea și ceilalți edili de pe listă primesc un bilet de ieșire direct din primării. Rămâne de văzut câți alți edili din județ vor mai tremor în fotolii când controalele vor intra la foc automat în dosarele de achiziții și angajări din neam în neam!

Israelul l-a acuzat luni pe prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez de „minciună neruşinată”, după ce liderul spaniol a spus că în spatele afluxului de imigranţi din Maroc către enclava Ceuta se află acţiuni de dezinformare legate de Rusia şi Israel, relatează Reuters, conform news.ro.

În interviul acordat postului de radio Cadena Ser, „a minţit din nou, acuzând în mod uluitor Israelul că difuzează informaţii înşelătoare cu privire la evenimentele din Ceuta. Este vorba de o minciună neruşinată”, a scris ministrul afacerilor externe, Gideon Saar, pe X.

Saar l-a acuzat pe Sanchez că doreşte să distragă atenţia de la eşecurile politicii sale interne.

Kremlinul a respins, de asemenea, acuzaţiile şefului guvernului spaniol, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Madridul acuză Rusia și Israelul de dezinformare

Atât Rusia, cât şi Israelul au difuzat şi amplificat informaţii false privind afluxul masiv de migranţi în enclava spaniolă Ceuta luna trecută, a declarat luni şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez. Acesta din urmă, care a afirmat că se bazează pe rezultatele unei anchete efectuate de serviciul diplomatic al Uniunii Europene, a adăugat că este „evident” că Moscova şi Tel Aviv au profitat de criză pentru a pune în dificultate guvernul spaniol, din cauza poziţiei Madridului faţă de războaiele din Ucraina şi din Orientul Mijlociu. Prim-ministrul spaniol a precizat, de asemenea, că nu există dovezi care să demonstreze implicarea Marocului.

Peste 72.000 de migranţi au încercat să intre în enclava spaniolă Ceuta din Maroc, în luna iulie, într-o traversare masivă şi bruscă ce a costat viaţa a cel puţin 100 de persoane, potrivit autorităţilor locale.

Anumite partide de opoziţie din Spania şi asociaţii pentru apărarea drepturilor omului au acuzat Marocul că ar fi autorizat în mod deliberat trecerea migranţilor, lucru pe care Rabatul îl neagă.

„Când oamenii vorbesc şi speculează cu privire la implicarea autorităţilor marocane, neg categoric acest lucru”, a declarat Pedro Sanchez la postul de radio Cadena SER.

Videoclipurile de pe rețelele sociale, în centrul anchetei

Autorităţile de la Madrid spun că unele videoclipuri difuzate pe Instagram şi TikTok susţineau în mod eronat că migranţii care au ajuns în enclava spaniolă vor fi obligaţi să rămână în Spania, încurajând astfel mii de persoane să încerce traversarea.

Studii realizate de Serviciul Diplomatic al Uniunii Europene, EEAS, au indicat că reţelele ruseşti şi israeliene aflate în contact cu reţelele de extremă dreaptă ar fi în spatele răspândirii acestor informaţii false, a declarat Pedro Sanchez.

Liderul spaniol susţine că atât Rusia, cât şi Israelul au folosit acest eveniment pentru a lovi Madridul, care s-a pronunţat împotriva războaielor din Fâşia Gaza şi din Ucraina. Pedro Sanchez nu a furnizat însă dovezi privind implicarea acestora.

Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea agenţiei Reuters.

Situația în Ceuta rămâne tensionată

Aproape 5.000 de migranţi, dintre care unii au depus cereri de azil, rămân blocaţi în Ceuta, provocând proteste aproape zilnice din partea populaţiei locale, care critică modul în care Madridul gestionează criza.

Poliţia locală a semnalat atacuri sporadice asupra unei tabere improvizate de imigranţi instalate pe plaja El Trampolin.

Poliţia a arestat duminică trei cetăţeni marocani pentru că au aruncat sticle umplute cu un lichid coroziv asupra poliţiştilor din Ceuta, a relatat agenţia de presă EFE, citând surse poliţieneşti. Nu s-au înregistrat victime.

Pedro Sanchez a adăugat că guvernul spaniol va aloca un fond de urgenţă suplimentar de 168 de milioane de euro pentru relansarea economiei locale, adică echivalentul a 8% din PIB-ul enclavei, pe lângă cele 180 de milioane de euro anunţate săptămâna trecută.

Italia a anunţat, pe de altă parte, că va prelungi cu 15 zile controalele la frontieră impuse călătorilor proveniţi din Spania. Guvernul italian a instituit aceste restricţii la 1 august, declarând că doreşte să se asigure că niciun migrant care intră în Ceuta nu poate ajunge în Italia. Aceste restricţii urmau să expire luni.

Decizia de a prelungi suspendarea „a fost luată (…) din cauza persistenţei factorilor care au condus la reintroducerea acestor măsuri”, a explicat Ministerul de Interne italian.

Ca represalii, Spania a anunţat menţinerea controalelor asupra călătorilor care sosesc din Italia pe cale aeriană şi maritimă pentru încă 15 zile.

Măsura guvernului condus de Giorgia Meloni, luată pe 31 iulie, a contribuit la tensionarea relaţiilor diplomatice dintre Roma şi Madrid. Potrivit criticilor săi, această măsură este în primul rând simbolică şi menită să satisfacă opinia publică italiană.

Coaliţia de dreapta a Giorgiei Meloni, care a ajuns la putere în 2022 cu promisiunea de a reduce imigraţia ilegală, se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale (FN), condus de fostul general Roberto Vannacci, al cărui discurs anti-imigraţie găseşte un anumit ecou în rândul unei părţi a electoratului conservator.

Chiar dacă prima reacție este să încerci să scoți cardul din bancomat, aceasta nu este o soluție. Mecanismul ATM-ului nu trebuie forțat, iar în fanta pentru carda nu trebuie introduse obiecte. Cel mai important este să securizezi cardul și să anunți banca în cel mai scurt timp.

Dacă bancomatul ți-a reținut cardul, așteaptă câteva secunde pentru a vedea dacă operațiunea se finalizează sau dacă pe ecran apare un mesaj cu instrucțiuni. Uneori, cardul poate fi eliberat cu o mică întârziere.

Dacă ATM-ul nu eliberează cardul, notează sau fotografiază informațiile de identificare ale aparatului. Sunt importabnte banca proprietară, adresa sau locul exact în care se află bancomatul, precum și ora la care s-a produs incidentul.

Citește și: Cine îți moștenește averea, de fapt, dacă nu ai copii. Regula din Codul civil pe care puțini o cunosc

Ce trebuie să faci dacă ATM-ul nu îți returnează cardul

În cazul în care ATM-ul se află lângă o sucursală a băncii și aceasta este deschisă, poți solicita sprijinul unui angajat. Cu toate acestea, nu înseamnă că personalul poate deschide imediat bancomatul pentru a-ți înapoia cardul. Recuperarea depinde de procedurile băncii și de modul în care este gestionat ATM-ul. Cel mai sigur pas este să contactezi banca emitentă a cardului.

Când este recomandat să blochezi cardul

Dacă nu poți recupera rapid cardul în condiții sigure, cel mai bine ar fi să îl blochezi. Multe bănci oferă posibilitatea blocării temporare direc din aplicația mobilă, astfel încât cardul să nu poată fi folosit până când situația este clarificată.

Dacă ai suspiciuni cu privire la bancomat, ai observat elemente neobișnuite la aparat sau ai plecat deja de la locul incidentului fără să poți securiza cardul, blocarea acestuia trebuie tratată ca o prioritate.

Citește și: Speranțe pentru seniori. Cu cât ar putea crește pensiile de la 1 ianuarie 2027

Este recomandat să verifici și istoricul tranzacțiilor din aplicația bancară. Dacă apar retrageri de numerar, plăți sau alte operațiuni pe care nu le recunoști, banca trebuie contactată imediat pentru raportarea tranzacțiilor suspecte.

O idee destul de răspândită în România este că întreaga avere ajunge automat la soț sau soție. În realitate, legea stabilește o ordine precisă a moștenitorilor, iar soțul supraviețuitor poate fi nevoit să împartă moștenirea cu părinții, frații sau chiar cu alte rude ale persoanei decedate.

Regulile sunt stabiloite de Codul civil și devin importante atunci când nu există un testament care să stabilească o altă împărțire, în limitele permise de lege.

Codul civil împarte rudele care pot moșteni în patru clase de moștenitori legali. Prima clasă este reprezentată de descendenți: copii, nepoți și ceilalți urmași în linie dreaptă.

Citește și: Speranțe pentru seniori. Cu cât ar putea crește pensiile de la 1 ianuarie 2027

Dacă persoana decedată nu are copii și nici alți descendenți care să poată primi moștenirea, se trece la clasa a doua, formată din părinții defunctului și frații și surorile acestuia, precum și descendenții fraților și surorilor, în condițiile prevăzute de lege.

Soțul supraviețuitor poate primi doar o treime din avere

Unul dintre cele mai surprinzătoare scenarii apare atunci când persoana decedată era căsătorită, nu avea copii, dar avea în viață atât părinți, cât și frați.

În astfel de situații, soțul supraviețuitor primește o treime din moștenire, iar persoanele din clasa a doua împart cele două treimi rămase.

Dacă soții au avut bunuri comune, înainte de împărțirea moștenirii trebuie stabilit ce parte îi aparținea deja soțului supraviețuitor și ce parte aparținea defunctului. Numai partea defunctului intră efectiv în succesiune.

Ce se întâmplă dacă există doar părinți sau doar frați

Cota soțului se modifică atunci când nu există ambele categorii de rude. Dacă persoana decedată nu are copii, iar soțul supraviețuitor vine la moștenire numai împreună cu părinții defunctului sau numai împreună cu frații acestuia și descendenții loc care au vocație succesorală, soțului îi revine jumătate din moștenire.

Dacă nu există copii, părinți, frați, surori sau descendenți ai acestora care să poată moșteni, legea trece la următoarea clasă. Clasa a treia este reprezentată de ascendenții ordinari, adică bunicii, străbunicii și ceilalți ascendeți ai persoanei decedate.

Citește și: Zile libere 2027. Câte libere legale sunt anul viitor și când pică

Dacă există și un soț supraviețuitor, acesta primește în concurs cu ascendenții ordinari trei sferturi din moștenire, iar rudele respective împart restul de un sfert.

În interiorul unei clase funcționează, ca regulă, principiul gradului de rudenie: rudele mai apropiate le înlătură pe cele mai îndepărtate, dacă legea nu prevede o excepție.

Un incident naval s-a produs pe Dunăre, în zona falezei din Tulcea, unde nava S Line, care navighează sub pavilion Panama, a lovit mai multe pontoane și ambarcațiuni. Nava ar fi ajuns foarte aproape și de vasele de pasageri acostate la pontonul Navrom.

Potrivit informațiilor publicate de Mediafax, S Line a lovit succesiv mai multe pontoane amplasate de-a lungul falezei, în timpul incidentului fiind afectate și mai multe ambarcațiuni.

După primele impacturi, nava și-ar fi continuat deplasarea în zona falezei și ar fi ajuns în apropierea pontonului Navrom, unde se aflau acostate inclusiv vase destinate transportului de pasageri.

Conform imaginilor publicate de Ziarul de Tulcea pe Facebook, S Line ar fi fost la un pas să intre în coliziune și cu acestea.

Din informațiile disponibile până în acest moment nu rezultă amploarea exactă a pagubelor produse pontoanelor și ambarcațiunilor lovite.

Cauzele incidentului nu sunt cunoscute

Deocamdată, nu există date certe privind cauza pentru care nava a ajuns să lovească succesiv infrastructura de acostare și ambarcațiunile aflate în zona falezei din Tulcea.

De asemenea, nu sunt disponibile informații oficiale privind eventuale persoane rănite sau existența unor probleme tehnice la bordul navei.

Circumstanțele exacte în care s-a produs incidentul urmează să fie stabilite de autoritățile competente, în cazul declanșării unei anchete.

Nava a ajuns în apropierea vaselor de pasageri

Faleza din Tulcea reprezintă una dintre principalele zone de trafic naval pentru transportul de pasageri către și dinspre Delta Dunării. În zonă sunt concentrate pontoane și nave care asigură legăturile pe apă cu localitățile din deltă.

Incidentul ar fi putut avea consecințe mai grave dacă S Line ar fi intrat în coliziune și cu vasele de pasageri acostate în zonă.

INFORMAŢIE DE PRESĂ

privind actele normative adoptate în cadrul ședinței extraordinare a

Guvernului României din 31 august 2026 (format online)

     I.          HOTĂRÂRI DE GUVERN

       1.       HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Metodologiei de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță, a criteriilor privind acordarea recompenselor financiare anuale, precum și a mecanismului de acordare a recompenselor financiare anuale pentru personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală

Guvernul a aprobat metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță la nivelul structurilor organizatorice ale ANAF, inclusiv cadrul prin care îndeplinirea acestora va fi corelată cu acordarea recompenselor financiare anuale pentru personalul Agenției.

Mecanismul pune în aplicare angajamentele asumate de România prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul Reformei R1 – Reforma ANAF prin digitalizare, Jalonul 197, care prevede introducerea unui mecanism de stimulare de tip bonus-malus pentru funcționarii ANAF, corelat cu gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță.

Astfel, recompensele vor fi acordate în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță și de contribuția individuală la rezultatele instituției.

Printre principalele criterii se numără contribuția la realizarea veniturilor bugetului general consolidat, activitățile de sechestrare și valorificare a bunurilor pentru recuperarea creanțelor, nivelul de risc și complexitatea activității, competența profesională și implicarea în îndeplinirea sarcinilor suplimentare, precum și rezultatele activității de control.

Recompensele financiare vor fi diferențiate pe trei niveluri, în funcție de activitatea desfășurată și de gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță.

Noul mecanism de recompensare a performanței pentru personalul ANAF se va aplica începând cu anul 2027.

       2.       HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea procedurii de recepție a lucrărilor, inclusiv a celor executate pe uscat, pentru centralele electrice eoliene offshore

Prin actul normativ, Guvernul a aprobat procedura care stabilește modul de organizare, de alocare a responsabilităților și de realizare a activităților de recepție a lucrărilor efectuate într-un perimetru offshore determinat, precum și pentru cele efectuate pe uscat, până la punctul de racordare cu rețeaua de transport al energiei electrice.

Procedura a fost instituită în baza art. 24 din legea nr.12/2024 privind energia eoliană offshore și nu reprezintă o politică publică nouă.

Adoptarea procedurii este necesară pentru operaționalizarea cadrului juridic deja instituit în domeniul energiei eoliene offshore și pentru asigurarea continuității activităților autorităților și instituțiilor competente.

Hotărârea adoptată de Guvern este strâns legată de îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Jalonul 116 – Componenta Energie, care stimulează tranziția către surse regenerabile și consolidează securitatea energetică regională.

       3.       HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea normelor specifice privind procedurile de concesionare a perimetrelor eoliene offshore, precum și a cuantumului redevenţelor şi taxelor

Executivul a aprobat normele specifice privind procedurile de concesionare a perimetrelor eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre, precum și cuantumul redevențelor și taxelor aplicabile concesiunilor.

Actul normativ stabilește cadrul general pentru organizarea procedurilor competitive de concesionare, regulile privind documentația de atribuire, condițiile de participare, evaluarea și atribuirea concesiunii, precum și garanțiile și obligațiile aferente concesionării.

Prin stabilirea acestui cadru, pot fi lansate procedurile competitive de concesionare a perimetrelor eoliene offshore aprobate în condițiile Legii nr. 121/2024, o etapă esențială pentru pregătirea dezvoltării primelor proiecte de energie eoliană offshore în România. Măsura contribuie, de asemenea, la îndeplinirea Jalonului 116 din Componenta 6 – Energie a PNRR.

       4.       HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şifuncţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

Prin actul normativ aprobat a fost reglementată posibilitatea redistribuirii între instituțiile publice din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a mijloacelor de transport reprezentând autospeciale și autoutilitare, în limita numărului total aprobat pentru fiecare categorie, potrivit anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2017.

Măsura are ca scop evitarea unor blocaje administrative și eficientizarea utilizării mijloacelor de transport, fără a afecta categoria autoturismelor, pentru care normativele de dotare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001.