Invitată la podcastul lui Cătălin Măruță, Denise Rifai a vorbit despre relația de prietenie pe care o avea cu Florin Cîțu înainte ca acesta să ajungă premier.

Denise Rifai: ”Îl cunosc pe Florin de dinainte să devină prim-ministru. M-a dezamăgit, nu mi-a mai răspuns la telefon”

Prezentatoarea de la ”Furnicuțele” a mărturisit în cadrul podcastului lui Cătălin Măruță că relația de prietenie pe care a avut-o cu Florin Cîțu s-a rupt în momentul în care acesta a ajuns prim-ministru.

”Îl cunosc pe Florin de dinainte să devină prim-ministru. M-a dezamăgit din secunda în care a devenit prim-ministru. Eram și îl consider prietenul meu. S-a schimbat foarte tare. Florin este cel mai bun specialist pe care România îl are în materie de finanțe publice, dar să fii om politic este cu totul diferit de a fi un bun tehnician în domeniul tău.

Citește și Denise Rifai rupe tăcerea despre relația cu Dan Alexa. „Eu sunt necăsătorită, iar el nu era într-o situație care să impună discreție”

El putea să facă chestii extraordinare și n-a făcut. Astfel de șanse nu le primești des în viață. Nu îmi mai răspunde la telefon. Prietenul meu bun. Nu l-am văzut în perioada cât a fost prim-ministru. Se întâmplă. Florin cred că a învățat mult din această experiență.

El știe că eu nu l-am iertat. În viață, ca să vezi cine este un om, trebuie să-i dai bani și putere și îi vezi! Nu a putut să ducă puterea”, a povestit Denise Rifai la Măruță.

Reamintim că Florin Cîțu a fost premierul României în perioada 23 decembrie 2020-25 noiembrie 2021. Guvernul său a fost demis în  octombrie 2021 prin moțiune de cenzură.

Citește și Cine sunt Scamă și Blană, Furnicuțele din emisiunea lui Denise Rifai de la Antena 1

Miniștrii demiși sunt încă în fruntea Guvernului, chiar dacă interimatul a expirat. Situația din Executiv este criticată de jurnalistul România TV, Victor Ciutacu, din cauză că mai mulți miniștri demiși prin moțiune de cenzură continuă să își exercite atribuțiile, deși perioadele de interimat stabilite inițial au expirat. Potrivit prezentatorului TV, România traversează o situație fără precedent, în care logica administrativă și bunul-simț sunt puse sub semnul întrebării.

Victor Ciutacu susține că actualul context politic a creat o anomalie instituțională, miniștrii demiși de Parlament ocupând în continuare funcții executive și chiar gestionează simultan mai multe portofolii.

Vezi și EXCLUSIV Victor Ciutacu, reacție după începerea audierilor în dosarul digitalizării: „Audierea și eventuala inculpare a Oanei Gheorghiu ar constitui o breșă semnificativă în scutul care a protejat până acum de acuzațiile penale tabăra #rezist”

„Nici interimatul nu mai e ce-a fost odată. Și nici ce scrie în DEX. Azi trăim prima zi în care niște miniștri demiși de Parlament, care au fost desemnați interimari în locul unor alți miniștri care și-au dat demisia înainte să cadă guvernul, exercită în continuare, fără nici o logică sau pic de bun-simț, atribuții de miniștri plini. Ba chiar duble atribuții, că-s pe post și la ministerele unde erau titulari înainte să fie demiși prin moțiune de cenzură.

Apogeul îl atinge însă unul dintre neinterimari, cel de la Cultură, care, demis de Parlament, și-a mai dat și el o dată demisia. Și care, la ora asta, e tot ministru al Culturii.

Dacă întrebi niște specialiști în drept cât e de legală postura asta de interimari la interimari cu interimatele expirate, primești fix atâtea răspunsuri diferite câți interlocutori ai. Ceea ce, pe undeva, e firesc într-o țară în care cartea cu adăugirile la Constituție făcute de-a lungul timpului de Curtea Constituțională e mai groasă, la propriu, decât însăși Constituția.

Nu e, doamnelor și domnilor, nici un conflict de natură constituțională între puterile statului. E un conflict cu rațiunea, cu logica și cu bunul-simț. Oriunde în lume, când ești demis, ori îți dai demisia, ori pleci. O faci în condițiile legii, ale contractului tău de muncă sau de management, ale celui colectiv. Dar, repet, pleci. Fără condiționări, fără tertipuri, fără vrăjeală. Nu te ascunzi, nu cauți scăpări, nu te baricadezi în sediu, nu încui ușa pe dinăuntru și înghiți cheia. Și, extrem de important, în perioada de preaviz, nu angajezi prin semnătura ta de demis pe termen lung organizația pe care ai condus-o ori pentru care ai lucrat.

La noi este un adevărat festival. Fac demișii ce vor. Angajează, dau afară, numesc pe funcții, restructurează, lansează achiziții publice, semnează, cheltuie. De ce o fac? Simplu, pentru că pot. Și fiindcă normalitatea a devenit excepție, nu regulă. Mă aștept să o și scoată în afara legii. Iar oamenii normali să înfunde pușcăriile”, a declarat Victor Ciutacu la Romania TV.

Citește și EXCLUSIV Ciutacu dezvăluie planul B al lui Nicușor Dan dacă Tomac pică. Mutarea pregătită de președinte: „Olimpicul s-a pus pe treabă. Are pornirea grea, pare pe motorină, dar, odată pornit, nu-l mai oprești. Ăla va fi începutul resetării clasei politice”

Partidul Social Democrat (PSD) a câștigat definitiv și irevocabil procesul deschis de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu (USR), pentru postările în care era acuzat, alături de fostul premier Florin Cîțu și fosta ministră Ioana Mihăilă în contextul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID-19.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins miercuri, 10 iunie 2026, recursul declarat de Vlad Voiculescu împotriva deciziei Curții de Apel București, ce anulase condamnarea civilă obținută inițial de acesta la Tribunalul București.

Vlad Voiculescu a dat în judecată PSD în martie 2024, solicitând constatarea încălcării dreptului său la imagine, demnitate și reputație, obligarea partidului la plata unor daune morale, retragerea materialelor de pe site-ul PSD și de pe conturile de Facebook și Telegram, publicarea hotărârii în publicații de circulație națională și încetarea răspândirii unor afirmații pe care le considera defăimătoare. În cererea inițială a fost indicată suma de 50.000 de lei, dar ulterior reclamantul a precizat că solicită 50.000 de euro.

Citește și : Dezvăluiri la Punctul Culminant: Scandalul ADR, dosarul care aruncă în aer scena politică îi are în vizor pe Oana Gheorghiu şi Irinel Ambrozie Darău

Materialele contestate se refereau la postări și articole pe care PSD le-a publicat în noiembrie 2023, după comunicările DNA privind dosarul achiziției de vaccinuri.

Printre formulele folosite de PSD se numără: „în timp ce românii mureau, Voiculescu, Cîțu și Mihăilă furau”, „1 miliard de euro furați de recidivistul Cîțu și «Magicianul» Voiculescu”, „penalii care au furat 1 miliard de euro”, „infractori”, „grup infracțional organizat” și „i-au închis pe români în case ca să poată fura”.

Una dintre postările menționate în dosar suna în felul următor:

„În timp ce românii mureau, Voiculescu, Cîțu și Mihăilă FURAU! 1 miliard de euro a fost costul plătit de români în plină pandemie pentru milioanele de doze de vaccinuri inutile cumpărate de acești infractori. Astăzi, DNA a început urmărirea penală împotriva acestui GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT. Recidivistul Cîțu și «Magicianul» Voiculescu i-au închis pe români în case ca să poată FURA! A venit timpul să plătească pentru faptele lor. Fără penali în funcții publice”.

Pe website-ul PSD a fost publicat și un articol împotriva USR:

„RUȘINE U.S.R.”, în care partidul acuza USR de dublu standard, susținând că liderii formațiunii deveniseră „penali cu acte în regulă”, potrivit propriei terminologii. Un alt material, intitulat „TUNUL DE 1 MILIARD DE EURO DAT DE USR ȘI PNL ÎN PANDEMIE”, relua acuzațiile privind achiziția de vaccinuri, folosind expresii precum „1 miliard de euro furați” și „acești infractori”.

Vlad Voiculescu a susținut în fața instanței că social-democrații au lansat acuzații de natură penală prezentate ca adevăruri stabilite. El a invocat și reacțiile publicului la postările PSD, afirmând că acestea au fost pline de ură.

Apărarea sa a fost că expresii precum „a furat un miliard de euro”, „grup infracțional organizat” sau „infractori” nu sunt simple opinii politice, ci afirmații factuale grave, care ar trebui probate și care pot fi stabilite doar de o instanță penală.

PSD a susținut că afirmațiile sale trebuie analizate în logica libertății de exprimare politică. Partidul a arătat că postările vizau achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19, cheltuirea banilor publici și responsabilitatea foștilor demnitari, toate subiecte de interes public.

PSD a invocat comunicatele DNA și că Vlad Voiculescu, în calitate de fost ministru, trebuie să suporte un nivel mai ridicat de critică decât o persoană privată.

PSD a criticat și soluția Tribunalului București, invocând încălcarea dreptului la apărare, motivarea contradictorie a hotărârii, precum și disproporția despăgubirilor de 25.000 de euro stabilite în primă instanță.

Citește și : Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția. Ce spune de prescripţia dosarelor

După ce pe 9 iulie 2024, Tribunalul București a admis în parte cererea lui Vlad Voiculescu, iar PSD a fost obligat să îi plătească acestuia 25.000 de euro daune morale, ÎCCJ a respins miercuri, 10 iunie 2026, recursul ca fiind nefondat.

Întoarsă dintr-o excursie în Londra, în care fusese împreună cu prietenul ei, tânăra studentă la Drept a început să acuze dureri abdominale puternice și vărsături. Simptomele nu au dispărut timp de mai multe zile, așa că mama ei a dus-o la spital, unde i s-a pus diagnosticul de gastroenterită.

3 prezentări la camera de gardă în decursul a 24 de ore

În cadrul anchetei, mama lui Libby, Susan Instone, a declarat că, deoarece simptomele nu se ameliorau, a sunat la ambulanță. A fost transportată la centrul de îngrijiri urgente al spitalului North Tees Hospital, unde i-au fost prescrise medicamente împotriva greței, însă nu a fost examinată, scrie BBC

Fiica ei, pe care a descris-o ca fiind în mod normal sănătoasă, energică și activă, a fost trimisă acasă. Fata a început să se simtă din ce în ce mai rău, asftel că, seara, mama ei a dus-o din nou la spital. Un alt medic i-a pus același diagnostic, gastroenterită, și i-a administrat o perfuzie cu soluție salină.

În jurul orei 01:30, fata a fost din nou trimisă acasă. În parcarea spitalului, însă, Libby a vomitat „un lichid negru”. A plecat, totuși, acasă, dar în următoarea zi, la orele prânzului, părinții s-au întors cu ea la spital deoarece era „complet epuizată și foarte slăbită”.

Citeste si Tânăra moartă după provocarea periculoasă văzută pe internet e nepoata unui primar din Călărași. Noi detalii halucinante despre gestul extrem

A treia oară nu doar că nu a fost cu noroc, ci a fost cu infinit mai mult ghinion decât până atunci. Libby a trebuit să aștepte nu mai puțin de 9 ore până a fost preluată de un medic. O asistentă i-a montat o perfuzie și i s-au administrat calmante și, din nou, medicamente împotriva greței.

Libby a fost internată într-un salon, iar părinții ei au vizitat-o a doua zi. Aceștia au susținut însă că personalul era preocupat să urmărească la televizor loviturile de departajare din cadrul FIFA Women’s World Cup.

Adevărata boală care i-a adus moartea, identificată la autopsie

Mai târziu, Libby a fost lăsată să plece acasă, asta deși starea ei nu se ameliorase deloc.

„A spus că îi era frică și m-a întrebat dacă va muri. Am râs și i-am spus să nu mai spună prostii”, a povestit mama tinerei.

Citeste si Cântăreaţă de muzică populară moartă la doar 17 ani. Andreea Micu a suferit un AVC înainte de a urca pe scenă

Câteva minute mai târziu, Libby s-a prăbușit în brațele mamei ei, care a chemat iarăși ambulanța. A fost transportată la spital, însă medicii nu au mai putut să-i salveze viața.

În urma necropsiei, s-a stabilit că studenta a murit în urma unui infarct al intestinului subțire, cunoscut sub denumirea de infarct mezenteric. Infarctul mezenteric se produce atunci când alimentarea cu sânge a anumitor părți ale sistemului digestiv este întreruptă. Această problemă apare, de obicei, din cauza producerii unui blocaj în vasele de sânge care alimentează acele zone.

Spitalul le-a oferit părinților „scuze sincere și necondiționate”.

Tribunalul Militar București ar putea să pronunțe joi, 11 iunie, o sentință în primă instanță în cazul dosarului „10 August” în care mai mulți foști șefi ai Jandarmeriei sunt judecați pentru intervenția violentă asupra protestatarilor în timpul protestelor din 2018.

Dosarul „10 August” vizează reprimarea manifestației din Piața Victoriei la care au luat parte în jur de 30.000 de persoane, procurorii afirmând că intervenția jandarmilor a fost nejustificată și ilegală.

Citește și : Procurorii Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan rămân în arest. Decizie definitivă la Înalta Curte

La ultimul termen de judecată, la finalul lunii mai, doi dintre inculpați, alături de avocații lor, nu s-au prezentat în sala de judecată, în încercarea de a obține o amânare. Singurul fost oficial prezent a fost Laurențiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei, care a susținut că acțiunile sale din 2018 au fost corecte.

Procurorii au cerut condamnări cu executare în cazul foștilor șefi Gheorghe Cucoș și Cătălin Sindile, în timp ce pentru Laurențiu Cazan a fost cerută o pedeapsă cu suspendare și muncă în folosul comunității, având în vedere colaborarea sa în timpul procesului și că unele fapte s-au prescris.

În același dosar au fost trimiși în judecată alți 13 jandarmi, acuzați de purtare abuzivă sau complicitate. În cazul altor șapte cadre, acuzațiile au fost însă închise ca urmare a prescripției faptelor. Procurorii susțin că persoanele responsabile ar trebui să plătească despăgubiri morale protestatarilor afectați.

Anchetatorii acuză că, pe 10 august 2018, conducerea Jandarmeriei ar fi ordonat și coordonat intervenția în forță asupra mulțimii din Piața Victoriei, folosind bastoane, gaze lacrimogene sau grenade cu efect acustic.

Citește și : CCR a amânat, pentru 18 iunie, decizia referitoare la sesizarea depusă de Sorin Grindeanu privind Programul SAFE. Motivul amânării

Procurorii susțin că acțiunile au fost disproporționate și că pot fi încadrate drept tratament „inuman” și „degradant”.

Preț carburanți 11 iunie 2026. La Rompetrol, benzina și motorina costă sub 9 lei pe litru. Benzina a fost ieftinită cu 20 de bani față de ziua anterioară, iar motorina cu 10 bani, scrie economica.net. Astfel, azi, 11 iunie, litrul de benzină standard la Rompetrol se poate cumpăra cu 8,88 lei litrul, în timp ce litrul de motorină standard costă 8,99 lei.

În ziua anterioară, Rompetrol a dat tonul scăderii tarifelor, iar după-amiază și celelalte benzinării au coborât prețurile. Se așteaptă ca și astăzi să se întâmple același lucru și toate stațiile de alimentare să coboare prețurile, pe parcursul zilei, sub cele de ieri.

Preț carburanți 11 iunie 2026. Cât costă litrul de benzină

Petrom: 9,12 lei

OMV: 9,18 lei

Rompetrol: 8,88 lei

MOL: 9,18 lei

Lukoil: 9,28ei

SOCAR: 9,28 lei

Citeste si Un tânăr de 21 de ani transformă plasticul în benzină și motorină chiar în propria casă

Preț carburanți 11 iunie 2026. Cât costă litrul de motorină

Petrom: 9,18 lei

OMV: 9,24 lei

Rompetrol: 8,99 lei

MOL: 9,24 lei

Lukoil: 9,29 lei

SOCAR: 9,29 lei

Reamintim că, până la finalul lunii iunie, se aplică o reglementare de criză impusă de Guvern potrivit căreia adaosurile comerciale sunt limitate la cele de anul trecut, iar prețurile pot crește doar o dată pe zi.

Citeste si Au furat, dar au și șofat! Peste 20 de angajați ai STB, suspectați că au sustras o tonă de motorină și piese auto