Șeful Apelor Române a fost demis de ministrul Mediului după scandalul balastierelor ilegale. Decizia vine în urma unor controale desfășurate în județul Olt, unde au fost descoperite două balastiere considerate ilegale, una de aproximativ 25 de hectare și cealaltă de circa 75 de hectare. Potrivit ministrului Mediului, prejudiciul estimat pentru statul român se ridică la minimum 10 milioane de lei, reprezentând în principal pietriș nedeclarat.

„Nu întoarcem ochii de la ilegalități. Oamenii care nu au văzut cea mai mare balastieră ilegală nu pot fi răsplătiți cu funcții noi”, a declarat Diana Buzoianu, citată de Adevarul.

Citește și: Programul Rabla ar putea începe din iunie. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: „O să avem efectiv calendarul care a fost și anul trecut”

Diana Buzoianu afirmat că directorul general Doru Cazan a promis audituri interne, proceduri de selecție bazate pe merit și sancționarea celor care ar fi ignorat neregulile, însă aceste angajamente nu au fost urmate, în viziunea ministrului, de măsuri suficiente.

„Acum câteva zile, domnul Doru Cazan a renumit pe funcție, pentru un nou mandat, directoarea de la Olt care nici ilegalități nu a văzut, nici controale nu a cerut. Pentru mine, indiferent cine e directorul general al Apele Române, recompensarea, în spatele unor proceduri birocratice fără fond, a unor oameni care au întors ochii ani de zile la ilegalități e o linie roșie”, a mai spus Buzoianu.

Citește și: Programul Rabla ar putea începe din iunie. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: „O să avem efectiv calendarul care a fost și anul trecut”

Diana Buzoianu a adăugat că a avut discuții cu directorul general al instituției și că i-a transmis că principiile de integritate nu sunt negociabile.

„Îi mulțumesc domnului Doru Cazan pentru mandat, dar am promis românilor că noi vom fi diferiți. Că atunci când găsim ilegalități vor exista consecințe, nu cadouri. Am avut deja această discuție ieri cu domnul Cazan și am transmis că pentru noi valorile și principiile nu sunt negociabile. Așadar, voi veni cu o decizie de schimbare din funcție a directorului general Doru Cazan de la Apele Române”, a spus Diana Buzoianu.

Sesizarea lui Nicușor Dan vizează o lege care schimbă regulile după care pot fi suspendate în instanță anumite ordine emise de ministrul Mediului în baza Legii vânătorii și a reglementărilor privind intervențiile asupra exemplarelor de urs brun.

Mai exact, noul text spune că, dacă o instanță suspendă în primă instanță un astfel de ordin, hotărârea nu produce efecte imediat, ci doar după ce rămâne definitivă.

Citește și : Nicușor Dan a promulgat legea care instituie Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 DOCUMENT

Nicușor Dan susține că aici apare problema de fond. În prezent, în contencios administrativ, o hotărâre de suspendare dată de prima instanță este executorie de drept, tocmai pentru a preveni efecte rapide sau greu de reparat.

Potrivit sesizării, dacă efectul suspendării este amânat până la o decizie definitivă, ordinul ministrului poate continua să fie aplicat între timp, iar în unele situații efectele pot deveni ireversibile.

Președintele argumentează că legea este neclară și imprevizibilă, pentru că face trimitere generică la articole întregi din Legea contenciosului administrativ, fără să delimiteze exact ce se modifică.

În opinia sa, textul nu spune limpede dacă derogarea afectează doar momentul de la care suspendarea produce efecte sau și alte garanții procedurale importante, ceea ce poate duce la interpretări diferite în instanțe.

Un alt punct important din sesizare este legat de faptul că legea se poate aplica și unor ordine emise pentru „orice alte măsuri necesare”, formulare pe care președintele o consideră prea vagă.

Nicușor Dan spune că, în lipsa unor criterii clare, nici cetățenii, nici autoritățile, nici instanțele nu vor ști dinainte în ce situații o hotărâre de suspendare mai produce efecte imediat și în ce situații nu.

Președintele mai susține că legea afectează accesul efectiv la justiție, pentru că păstrează doar formal dreptul de a ataca ordinul în instanță, dar golește de conținut măsura suspendării.

Argumentul său este că, dacă un ordin permite recoltarea sau uciderea unor exemplare înainte ca hotărârea de suspendare să rămână definitivă, atunci controlul judiciar ajunge prea târziu și devine pur teoretic.

Citește și : Nicușor Dan a semnat decretul! Amenzi de până la 12.000 de lei pentru tulburarea liniștii publice DOCUMENT

În sesizare sunt invocate și obligațiile României din dreptul european și din convențiile internaționale de mediu, inclusiv Directiva Habitate și Convenția de la Aarhus.

Administrația prezidențială arată că, în domeniul protecției mediului, remediile judiciare trebuie să fie nu doar disponibile pe hârtie, ci și suficient de rapide pentru a preveni prejudicii ireversibile.

În timp ce băncile centrale din toată lumea încearcă să facă față crizelor economice și să tempereze prețurile, România se confruntă cu un paradox major. La noi, deși Banca Națională (BNR) își asumă public pe site-ul oficial rolul de garant al stabilității prețurilor, realitatea din piață o contrazice: dobânda-cheie este blocată la 6,5% încă din august 2024, deși inflația anuală a explodat la aproape 11%.

Statele Unite, unde evoluția dobânzilor este un subiect intens dezbătut, Rezerva Federală (Fed) a setat o rată de referință între 3,50% și 3,75% pentru a combate o inflație care a atins în mai 2026 vârful ultimilor trei ani (4,2%), din cauza scumpirii energiei. De cealaltă parte, Franța (membră a zonei euro din 1999) beneficiază de o situație mult mai stabilă, raportându-se la deciziile Băncii Centrale Europene (BCE); acolo, rata de refinanțare de 2,15% reușește să țină inflația anuală la un nivel de doar 2,4%.

Petrișor Peiu: „Episoadele cu inflație foarte mare au fost tolerate de BNR”

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că BNR dispune și de alte mijloace pentru a-și îndeplini misiunea, însă nu le utilizează la potențial maxim.

„Eu cred că obiectivul principal al BNR a fost stabilitatea cursului de schimb, nu al prețurilor. Prețurile nu prea au fost stabile. Ne amintim episoadele cu inflație foarte mare în 2022, apoi după august 2025. Eu nu spun că au fost generate de BNR, dar au fost tolerate, pentru că BNR are mijloace să tempereze inflația. Însă, nu le-a folosit. Să ne uităm la dobânda-cheie, pe care poți o crești în momentele necesare”, a declarat Peiu, pentru Ziare.com.

În același timp, senatorul afirmă că BNR ar avantaja importatorii, ceea ce contribuie la menținerea unui curs valutar relativ stabil. În acest context, populația are percepția că prețurile rămân accesibile, însă, în realitate, această stabilitate ar alimenta inflația, tocmai prin efectele generate de cursul menținut artificial.

„Se tolerează această situație. În opinia mea, Banca Națională lucrează în favoarea importatorilor. Asta favorizează importatorii, mai puțin exportatorii sau restul populației. Populația e păcălită să creadă că, în eventualitatea în care rămâne un curs cât de cât stabil, viața de zi cu zi rămâne acceptabilă din punctul de vedere al costurilor. În realitate, se generează inflație, deci cresc prețurile. Costul unui curs stabil este inflația foarte mare”, a punctat analistul economic.

Florin Cîțu: „Ne-am obișnuit cu politica BNR de a tolera mai multă inflație în economie. Încă nu e o bancă foarte independentă”

Fostul premier al României, Florin Cîțu, acuză conducerea BNR că „nu e foarte independentă” și că a eșuat să-și îndeplinească misiunea.

„E clar că în fiecare an inflația a fost subestimată. BNR, în fiecare an, mai găsește un motiv, ne-am obișnuit cu politica BNR de a tolera mai multă inflație în economie. E foarte interesant să vedem totuși că acum, când inflația e la 10,7%, duce lichiditate în sistem. Se pare că BNR nu crede că există o transmisie permanentă a inflației din șocul creșterii de taxe, prețul petrolului și alte șocuri. Estimarea BNR ne arată clar că a împins undeva în viitor reducerea inflației către țintă, ceea ce permite statului să se finanțeze. BNR nu pune presiune pe stat, e o bancă centrală mai tânără, care încă nu e foarte independentă”, a declarat Cîțu, pentru Ziare.com.

Acesta susține că BNR ar fi evitat adoptarea unor măsuri mai dure împotriva inflației, pentru a nu pune presiune pe Guvern și a nu afecta mesajele pozitive privind deficitul bugetar și veniturile la bugetul de stat.

„Cel mai mult au pierdut oamenii care au investit în obligațiuni de stat. Singurul an cu randamente reale a fost 2024, foarte puțin. În rest, pe negativ. La începutul anului, statul le spunea că inflația va scădea, apoi surpriză! S-a întâmplat de mai multe ori la rând, iar acum tot multă lume este sceptică față de astfel de investiții. Asta fac statele, folosesc politica monetară pentru a face inflație mare. Indicatorii arată mai bine. Ca procent din PIB, datoria pare că scade. Pare că deficitul scade mai mult decât scade, de fapt, ca procent din PIB. Încasezi mai mult la buget, dar pe hârtie. De asta în România cifra de afaceri pare mai mare, dar profitabilitatea și puterea de cumpărare scad. Cifra de afaceri se calculează în mod nominal.

Este o iluzie care se creează prin inflație și care e tolerată de ani de zile. Pare o politică agreată, de a avea inflație mai mare și de a surprinde cetățenii cu inflație mai mare. Așa reduci din costul real al datoriei publice și bineînțeles, populația este surprinsă”, a mai transmis economistul, fost oficial la Palatul Victoria.

Victor Ponta: „În perioada în care am fost prim-ministru, am colaborat foarte bine cu BNR”

Relația Guvern-BNR a fost comentată și de către Victor Ponta, fost prim-ministru al României, în prezent parlamentar.

„În perioada în care am fost prim-ministru, am colaborat foarte bine (n.r. – cu BNR) și am realizat împreună și ‘stabilitatea prețurilor’ și ceilalți indicatori macroeconomici legați de deficit bugetar, deficit de cont curent, inflație și deficit comercial.

Nu cunosc detaliat în ultima perioadă în ce măsură această relație dintre Guvern și BNR a funcționat și cine este mai vinovat de gravele dezechilibre macroeconomice ale României de azi”, a declarat Victor Ponta, pentru Ziare.com.

Adrian Negrescu: „BNR nu a mai reușit de ani de zile să țină de stabilitatea prețurilor, motivațiile fiind de natură macroeconomică”

Analistul economic Adrian Negrescu spune că BNR „nu a mai reușit de ani de zile să țină de stabilitatea prețurilor”, iar vina pentru inflația care a tot crescut aparține, într-o bună măsură, și guvernului.

„Banca Națională nu a mai reușit de ani de zile să țină de stabilitatea prețurilor, care e principalul său obiectiv, motivațiile fiind de natură macroeconomică, asociată deciziilor administrative. Altfel spus, Banca Națională a fost legată cu mâinile la spate de politicieni, care au urmărit rezolvarea problemelor bugetare prin creșteri de taxe și de impozite, care mai departe au dus la inflație, la creșteri depe care BNR nu avea cum să le rezolve.

Unde e vina BNR la toată această situație… Finanțarea, prin masa monetară, a expansiunii inflaționiste, care da, diluează datoria publică, dar care generează multiple efecte negative într-o economie slab capitalizată, puternic dependentă de finanțările de zi cu zi, de încasările pe care le realizează de la o lună la alta”, a declarat Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.

Orice decizie ar lua BNR, fie de creștere, fie de scădere a dobânzii-cheie, ar avea efecte negative, crede analistul economic.

„Banca Națională e cu spatele la zid în momentul de față, nu are nicio metodă prin care să reducă dobânda sau să impulsioneze creditarea. Dacă s-ar mișca într-un fel sau altul, ambele efecte ar fi negative. Dacă crești dobânda-cheie înseamnă că faci finanțarea și mai scumpă, într-o țară în care reziliența financiară e una minimă, la nivel european. Dacă reduci dobânda-cheie, practic pui gaz pe focul inflației.

Din această perspectivă, cred că această atitudine de expectativă a Băncii Naționale, focusată mai mult pe menținerea stabilității cursului de schimb, reprezintă singura ei șansă de a încerca să păstreze măcar un reper de macrostabilitate economică, într-o perioadă în care, din păcate, prețurile cresc și continuă să crească cu un nivel de patru ori mai mare decât media europeană”, a transmis analistul.

De data aceasta, Cornelia Rednic vine în fața urmăritorilor săi cu un desert delicios și mai puțin cunoscut, tort cu iaurt sau smântână. Este un desert cu o textură fină și un gust delicat, care se prepară rapid.

Ingrediente necesare tortului cu iaurt

• 700 g iaurt gras sau smântână
• 7 ouă
• 70 g amidon
• Coaja rasă de la o lămâie
• Vanilie (după gust)
• 150-160 g zahăr
• Un praf de sare

Cum se prepară deliciosul tort cu iaurt

Desertul se prepară rapid, putând fi făcut chiar și de persoanele netalentate în bucătărie. Toate ingredientele se amestecă până la obținerea unei compoziții omogene. Amestecul se toarnă într-o tavă de copt și se introduce în cuptorul preîncălzit la 160 de grade Celsius, timp de aproximativ 50 de minute sau până când compoziția devine aurie.

Citeste si Tort de zahăr ars cu blat de pandișpan. Rețeta pe care Cornelia Rednic o gătește pentru Lupu Rednic

„Tort de iaurt! Deosebit de fin și delicios! 700 g iaurt gras sau smântână, 7 ouă, 70 g amidon, coajă de lămâie, vanilie, 150-160 g zahăr și puțină sare. Se amestecă toate ingredientele, se toarnă în tavă și se dă la cuptor la 160 de grade pentru 50 de minute sau până când este puțin rumenit deasupra. Se lasă la răcit și abia apoi se taie. Poftă bună!”, a transmis Cornelia Rednic pe rețelele de socializare.

Cum reușește Cornelia Rednic să își mențină silueta, deși recunoaște că este pofticioasă

Cornelia Rednic cu greu reușește să se abțină să nu guste sin preparatele culinare, iar în urmă cu ceva timp, dezvăluia cum reușește să își mențină silueta.

„Nu e simplu să te menții în formă, mai ales atunci când deja ai 50 de ani, dar se poate cu efort. Pentru mine a fost întotdeauna o problemă să slăbesc, și asta pentru că sunt pofticioasă și în neamul nostru toate femeile sunt gospodine și ne place să gătim mult și bine și din cauza asta este mai greu să mă abțin”, declara artista într-un interviu mai vechi.

Citeste si Negresa Dubai, desertul de post care îți lasă gura apă! Rețeta dezvăluită de Cornelia Rednic

O listă completă a chiriilor RA-APPS făcută publică de statul român dezvăluie cum Gabriel Liiceanu plătește chirii de 3 ori sub prețul pieței. Este vorba de trei contracte pentru trei spații din Casa Presei pentru societatea Humanitas, deținută de Gabriel Liiceanu. Potrivit listei este vorba de următoarele societăți cu contractele aferente: Humanitas, pe un spațiu de 685.52 metri, cu o chirie de 3.916 de euro lunar (fără TVA); Librăriile Humanitas, cu un spațiu de 222 de mp la o chirie de 1.321 de euro lunar și Humanitas Fiction, cu un spațiu de 184 de metri pătrați, unde chiria este de 1.118 euro pe lună.

Din lista publicată de Guvern reiese că Gabriel Liiceanu plătește aproximativ 6 euro pe lună pentru un metru pătrat, deși pentru zona respectivă chiria poate ajunge și la 18 euro pe metru pătrat.

Pe lângă aceste spații închiriate, cele trei societăți ale lui Liiceanu plătesc chirie și pentru 7 locuri de parcare pentru suma totală de 500 de euro pe lună.

Transparenta-Persoane-juridice_10.06.2026

Deținerea unei locuințe a devenit mai costisitoare în 2026 pentru majoritatea românilor. Modificările fiscale aplicate de la 1 ianuarie 2026 au dus la majorarea impozitelor și taxelor pe clădiri și terenuri, eliminarea unor facilități pentru locuințele vechi. În aceste condiții, românii s-au văzut nevoiță să scoată mai mulți bani din buzunare pentru a le achita.

Romanii nu își mai permit case. 60% din familii abia dacă se mai încadrează să cumpere un apartament, iar cei cu venituri medii au fost cei mai afectati în ultimul an. De la 1 ianuarie, Codul Fiscal a adus schimbări importante în privința modului de calcul al impozitului pe clădiri.

Citește și: Nicușor Dan a semnat decretul! Amenzi de până la 12.000 de lei pentru tulburarea liniștii publice DOCUMENT

De asemenea, au fost eliminate reducerile aplicate până acum anumitor locuințe construite înainte de anul 1990. Și în aceste condiții, proprietarii apartamentelor din blocurile ridicate în anii ’70 și ’80 plătesc acum impozite mai mari decât în anii precedenți.

Din 2026 se aplică în continuare și impozitul pe lux. Pentru locuințele cu o valoare impozabilă ce depășește 2,5 milioane de lei, proprietarii trebuie să plătească o taxă de 0,9% aplicată exclusiv asupra sumei care depășește acest prag. De exemplu, dacă o vilă are o valoare impozabilă de 3 milioane de lei, proprietarul plătește și taxa pe lux. Astfel, suma care depășește pragul de 2,5 milioane de lei este de 500.000 lei, iar taxa suplimentară este de aproximativ 4.500 lei pe an, peste impozitul obișnuit pe clădire.

Citește și: ANALIZĂ Facturile la energie îi sărăcesc pe români. Procent mare al celor care dau peste 10 la sută din bugetul familiei pe curent și gaze

Și tot anul acesta au fost majorate și valorile utilizate la calculul impozitelor pentru terenuri, în special pentru terenurile intravilane. Vizați sunt atât proprietarii de case, cât și cei care dețin terenuri construibile în interiorul localităților.