David Popovici se întoarce în România după dubla de aur cucerită la Campionatele Europene de la Paris și se pregătește pentru o vacanță în care vrea să descopere locuri mai puțin aglomerate din țară, potrivit Mediafax.

Campionul român a vorbit pentru TVR Sport și despre importanța psihologului în viața sa și despre „liniștea” pe care o consideră una dintre superputerile sale.

David Popovici, după dubla de aur de la Paris: „Îmi revin la setările de om normal”

După emoțiile puternice de la Paris, David Popovici spune că începe treptat să se relaxeze și să revină la starea obișnuită.

El consideră că, la nivelul performanței de top, pregătirea fizică nu este suficientă: diferența se face în plan mental, iar capacitatea de a-ți păstra liniștea și echilibrul poate deveni un adevărat avantaj.

David Popovici, despre psiholog și presiunea performanței: „E foarte important să vorbești cu cineva”

„Liniștea pe care o am acum și faptul că sunt împăcat eu cu mine e una dintre superputerIle mele”

Pentru el, faptul că este împăcat cu sine și reușește să-și păstreze calmul reprezintă una dintre principalele sale „superputeri”.

„Acum, dacă a trecut o noapte, m-am liniștit un pic, sunt mai calm și parcă îmi dau voie din ce în ce să mă relaxez un pic, să mă detensionez. Îmi revin un pic la setările de om normal. (…) Într-o anumită măsură, oricine poate să vină la bazin în cazul nostru, să înoate câte 15 km pe zi, să meargă la sală în aceeași zi și să o facă timp de luni sau ani de zile, în timp ce diferența asta de sutimi se face undeva în tărâmul ăsta al mentalului. I-aș zice o liniște pe care dacă o ai, o poți folosi, te poate avantaja extraordinar de mult. Deci, liniștea pe care o am acum și faptul că sunt împăcat eu cu mine e una dintre, aș zice, superputerele mele acum”.

Popovici a dezvăluit că merge la psiholog

Popovici spune că nu face mental coaching, dar merge la psiholog.

După Jocurile Olimpice și-a dat seama că are nevoie de un alt tip de discuție, mai apropiat de ceea ce numește el „psiholog de oameni”, pentru a putea vorbi deschis despre lucrurile care îl apasă. Înotătorul consideră că este important să ai alături o persoană care te înțelege și care, prin întrebările potrivite, te ajută să găsești singur răspunsurile și concluziile de care ai nevoie.

Unde va merge în vacanță

Acum, Popovici își dorește o vacanță în România, în care să descopere mai mult din țara sa. Își propune să parcurgă o parte din Via Transilvanica și să străbată cu mașina drumuri montane precum Transalpina și Transfăgărășanul.

Sportivul spune că, deși a călătorit mult prin Europa încă din copilărie, datorită înotului, a văzut prea puțin din România și vrea acum să descopere locuri noi și liniștite, unde ritmul vieții este mai lent decât cel cu care este obișnuit.

Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a vizitat sâmbătă sanctuarul Yasukuni din Tokyo, cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la capitularea Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial, provocând reacţii dure din partea Chinei şi Coreei de Sud, potrivit Reuters.

Sanctuarul comemorează aproximativ 2,5 milioane de japonezi morţi în războaie

Sanctuarul comemorează aproximativ 2,5 milioane de japonezi morţi în războaie, dar este extrem de controversat deoarece printre aceştia se numără 14 lideri condamnaţi pentru cele mai grave crime de război, precum şi peste 1.000 de persoane condamnate de tribunalele aliate după înfrângerea Japoniei în 1945, conform news.ro.

Alături de Koizumi, la Yasukuni s-a deplasat şi ministrul pentru securitate economică, Kimi Onoda. Premierul Sanae Takaichi, care vizitase sanctuarul în repetate rânduri înainte de a deveni şef al guvernului, în octombrie anul trecut, a trimis de această dată o ofrandă rituală.

China şi Coreea de Sud condamnă gestul

Beijingul a anunţat că ”condamnă ferm” acţiunile oficialilor japonezi şi că a transmis Japoniei un protest oficial.

Ministerul sud-coreean de Externe şi-a exprimat, la rândul său, ”regretul profund” faţă de acţiunile considerate ”anacronice” ale liderilor japonezi şi le-a cerut acestora să-şi asume istoria şi să demonstreze prin fapte ”reflecţie umilă şi remuşcare sinceră” pentru trecut.

China şi Coreea de Sud consideră că vizitele oficialilor japonezi la Yasukuni minimalizează agresiunile comise de Japonia în timpul războiului şi afectează relaţiile diplomatice.

Oficialii japonezi care au vizitat sanctuarul în trecut au susţinut însă că au făcut acest lucru în nume personal, pentru a-i onora pe cei care au murit în războaiele ţării.

Ultimul premier japonez în funcţie care a vizitat Yasukuni a fost Shinzo Abe, în decembrie 2013. Koizumi a mai vizitat sanctuarul şi anul trecut, când era ministru al Agriculturii, iar tatăl său, fostul premier Junichiro Koizumi, a fost ultimul şef de guvern care a mers la Yasukuni chiar în ziua comemorării capitulării Japoniei, în 2006.

Președinta Curții Constituționale, Elena Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan ar fi avut vineri o întâlnire care nu a fost anunțată public.

Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și s-a încheiat în jurul orei 14.30. Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul președintelui Senatului, potrivit stiripesurse.ro.

Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, a comentat informațiile și a spus că o asemenea întâlnire nu ar fi normală, dacă aceasta a avut loc.

„Nu este normală deoarece, constituțional, aceste două persoane au atribuții prevăzute în Constituție. Nu au ce discuta în birouri pe nu știu unde, pentru că nu este niciun raport de subordonare între Curtea Constituțională și Guvern. În al doilea rând, domnul Bolojan este un prim-ministru demisionar. Despre ce să vorbească?

Are de condus problemele curente ale țării, nu alte povești. Nu știu dacă chiar s-au întâlnit sau nu, dar dacă au făcut-o, nu este în regulă, pentru că nu e treaba lor să se întâlnească și să discute. Ei discută instituțional“, a spus Augustin Zegrean.

Cum proceda Augustin Zegrean în perioada în care conducea CCR

Fostul președinte al Curții Constituționale a explicat că, în perioada în care se afla la conducerea instituției, a evitat întâlnirile informale cu reprezentanții Guvernului sau ai Administrației Prezidențiale.

„Cred că toată țara o știe. Eu aveam întâlniri cu presa la scări, acolo, în fiecare dimineață. Mă așteptau la scări la sosire și la plecare de la Curte. Asta era toată relația mea cu lumea din afara Curții.

Cu prim-ministrul sau cu președintele m-am întâlnit numai instituțional. Au fost câteva conferințe organizate de Curtea Constituțională, unde eram obligat să-i invit și pe ei. Uneori au venit, alteori nu. În rest, nu am avut niciun fel de discuții prin birouri”, a spus Augustin Zegrean.

Citește și: Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit în secret, vineri, cu președinta CCR, cu trei zile înaintea deciziei Curții asupra unor legi cu miză de aproape 2 miliarde de euro din PNRR

Acesta a dat și exemple de întâlniri pe care le-a avut, în calitate de șef al CCR, cu foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

„Domnul Băsescu a fost o dată invitat la Curtea Constituțională, dar nu în biroul meu, ci în Camera de Consiliu, unde erau toți judecătorii prezenți. Domnul Iohannis, la fel, a fost și el invitat o dată la noi. Chiar la început a cerut dumnealui să ne întâlnim.

Pe urmă, am cerut noi să ne întâlnim cu dumnealui la Cotroceni, dar acolo întâlnirea a eșuat pentru că se înregistra totul și judecătorii nu au vrut să vorbească dacă se înregistrează. Și asta a fost tot”, a relatat fostul președinte al CCR.

„Mai am o singură mențiune. Să nu uităm totuși că președinta Curții are un singur vot la ședințele Curții, așa că nu știu ce mare lucru ar putea rezolva împreună”, a spus Augustin Zegrean.

CCR se reunește luni, 17 august

Curtea Constituțională urmează să se reunească luni, 17 august, de la ora 11.00, pentru a se pronunța asupra mai multor sesizări.

Printre actele normative aflate în atenția judecătorilor constituționali se numără noua Lege a integrității și legea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității. Cele două acte normative sunt legate de jaloane importante din PNRR.

În acest context, faptul că întâlnirea dintre șefa CCR și premierul interimar nu a fost anunțată public, precum și locul în care aceasta ar fi avut loc, ridică întrebări privind oportunitatea unei asemenea discuții și aparența de independență și imparțialitate a Curții Constituționale.

Avocatul Toni Neacșu cere transparență în cazul întâlnirilor judecătorilor CCR

Avocatul Toni Neacșu susține că agenda întâlnirilor președintelui și judecătorilor Curții Constituționale este publică și poate fi solicitată oficial de presă sau de organizațiile neguvernamentale. El invocă o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului și afirmă că, atunci când există un interes public privind eventuale contacte între judecători constituționali și actori politici, transparența este esențială.

Toni Neacșu pornește de la caracterul public al agendelor judecătorilor CCR și îi îndeamnă pe cei interesați să solicite oficial aceste informații.

„Agenda întâlnirilor pe care le au președintele CCR sau judecătorii CCR este una publică, pe care oricine o poate solicita și verifica. Ca atare, oricine (presa sau ong-urile, mai ales) poate cere oficial agenda întâlnirilor pe care președintele CCR le-a avut ieri, formale sau informale”, afirmă Toni Neacșu.

Avocatul face trimitere la cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska împotriva Poloniei, soluționată de CEDO în 2024, despre care susține că este relevantă pentru situația actuală.

„CEDO a stabilit, în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska împotriva Poloniei (2024) exact faptul că întâlnirile judecătorilor unei curți constituționale sunt chestiuni de interes public atunci când sunt legate de aparența de imparțialitate a instituției și de încrederea societății în actul de justiție constituțională”, scrie avocatul.

Potrivit acestuia, interesul public nu se limitează la hotărârile propriu-zise ale unei curți constituționale, ci poate viza și elementele care pot influența percepția publică asupra independenței judecătorilor.

„Într-o democrație, publicul are dreptul să cunoască nu doar deciziile unei asemenea instituții, ci și elementele care pot influența percepția asupra independenței și neutralității sale”, adaugă Neacșu.

Avocatul consideră că, atunci când există un interes public legitim privind eventuale contacte între judecătorii CCR și oameni politici, accesul la aceste informații nu ar trebui blocat.

„Prin urmare, Curtea Constituțională nu poate refuza accesul la agenda întâlnirilor judecătorilor săi, atunci când există un interes public legitim privind posibile contacte cu actori politici, fără ca asta să constituie o atingere adusă dreptului societății de a primi și comunica informații, garantat de art. 10 CEDO”, afirmă Toni Neacșu.

Citește și: Sorin Grindeanu șterge pe jos cu Ilie Bolojan după datele catastrofale prezentate de INS : „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie! Mai crești niște taxe?! Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă”

Întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, analizată prin prisma transparenței

În ceea ce privește întâlnirea dintre președinta CCR și premierul Ilie Bolojan, Neacșu precizează că hotărârea CEDO nu trebuie interpretată ca o interdicție privind contactele dintre judecătorii constituționali și politicieni.

„În contextul întâlnirii dintre președintele CCR și Ilie Bolojan, susținută în presă și încă necontestată, hotărârea CEDO nu înseamnă că orice întâlnire între un judecător constituțional și un politician este interzisă sau automat suspectă”, subliniază avocatul.

În opinia sa, însă, importanța unei cauze din punct de vedere constituțional și politic trebuie să fie însoțită de un nivel corespunzător de transparență.

„Ea transmite însă principiul că, cu cât miza constituțională și politică a unei cauze este mai mare, cu atât obligația de transparență și protejarea aparenței de imparțialitate devin mai importante”, mai spune Neacșu.

Toni Neacșu susține că situația trebuie analizată nu doar prin prisma conținutului efectiv al unei eventuale întâlniri, ci și din perspectiva aparenței de imparțialitate a Curții Constituționale.

„Transparența nu este un privilegiu al instituțiilor, ci o garanție a încrederii în justiția constituțională. Atunci când un judecător constituțional se întâlnește cu un actor politic într-un moment în care Curtea urmează să tranșeze chestiuni cu impact politic major, problema nu este doar întâlnirea în sine, ci și aparența de imparțialitate pe care instituția trebuie să o protejeze”, conchide Toni Neacșu.

The Romanian Navy is not just an institution that trains people and builds character, but also a promise that, in these times, however turbulent the waters around us may be, the country will defend its borders, interim Prime Minister Ilie Bolojan said in Constanta on Saturday, Agerpres reports.

Attending the events dedicated to Navy Day, the head of the Executive emphasised that, in this security context, the equipment available to the naval forces, as well as their courage and professionalism, „matter more than ever”.

„In a time when security along the eastern border can no longer be taken for granted, when safe navigation in the Black Sea is a daily concern rather than a certainty, the equipment available to our naval forces, as well as their courage and professionalism, matter more than ever. Our Navy is not just an institution that trains people and builds character. Our Navy is also a promise that, in these times, however turbulent the waters around us may be, Romania will defend its borders, not only those we see on maps, but also those we feel when the waves of the sea break upon the shore; a promise that we will defend our people and investments in the Black Sea, and a promise that we will defend our right to navigate freely in the Black Sea and on the world’s seas.

„I am here to thank all those who, keeping watch at sea, allow us to sleep peacefully on land; to thank those who support them, their families, shipbuilders and port workers; and to thank all our partners with whom we work to ensure the security of our eastern border and the Black Sea. I am here to thank the people of Constanta as well, because this great city will remain the heart of the Romanian Navy. Happy Navy Day to all our sailors! Happy Navy Day to the Romanian Navy! May God watch over Romania!” Ilie Bolojan said.

Internaţionalul spaniol Ferran Torres, autorul golului care a adus Spaniei titlul mondial la turneul găzduit de Statele Unite, Mexic şi Canada, în finala cu Argentina (1-0), a semnat, sâmbătă, un contract pe cinci ani cu Paris Saint-Germain, venind de la FC Barcelona, a anunţat clubul parizian, citat de EFE.

Atacantul polivalent, în vârstă de 26 de ani, format la Valencia, cu o experienţă la Manchester City şi jucător al Barcelonei din 2021, se alătură echipei care deţine trofeul Ligii Campionilor în ultimele două sezoane, în schimbul unei sume estimate la 50 de milioane de euro de presa spaniolă şi franceză.

Într-un comunicat, clubul catalan şi-a exprimat „recunoştinţa” faşă de Ferran Torres „pentru dedicarea sa” în cele cinci sezoane în care a purtat tricoul „azulgrana” şi i-a urat „mult succes în această nouă etapă a carierei sale profesionale”.

România a transmis oficial cea de-a cincea cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, un pachet în valoare totală de 2,84 miliarde de euro. Anunțul a fost făcut sâmbătă de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care precizează că țara noastră mai are de depus o singură cerere în cadrul PNRR.

„Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde Euro”, a scris Pîslaru sâmbătă, pe Facebook.

75 de ținte și jaloane sunt incluse în cererea de plată

Noua solicitare transmisă de România cuprinde zeci de obiective asumate prin PNRR, atât în zona reformelor, cât și în cea a investițiilor. Din suma aferentă acestora, o parte importantă reprezintă fonduri europene nerambursabile.

„CP5 include 75 de ținte și jaloane (21 de reforme, 54 de investiții), cumulând în valoare netă 1,65 miliarde Euro bani europeni nerambursabili (granturi) și 433 milioane Euro pe componenta de împrumut. Este penultima cerere de plată din PNRR”, a precizat Pîslaru.

Ministrul afirmă că, prin depunerea acestei cereri, nivelul absorbției din componenta de granturi urcă la 78%, față de 47% în momentul în care și-a început mandatul, anul trecut.

„Cu această depunere, ajungem la 78% absorbție pe partea de granturi. Când am preluat mandatul, anul trecut, eram la 47% — acumulat în 4 ani și jumătate”, a afirmat Pîslaru.

Pîslaru: „Am adăugat 31 puncte procentuale”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene pune avansul absorbției pe seama evoluției înregistrate în puțin peste un an de guvernare și susține că România a reușit, în același timp, să păstreze întreaga sumă alocată prin granturile PNRR.

„În puțin peste un an, sub guvernul Bolojan, am adăugat 31 puncte procentuale și am păstrat integral alocarea de 13,57 miliarde Euro pe granturi”, a scris ministrul.

Cu o zi înainte, Pîslaru anunțase că România este pregătită să înainteze solicitarea și estima că aceasta va fi una „curată”, după modelul cererii de plată numărul 4, cea mai mare aprobată până acum pentru țara noastră.

România mai are o singură cerere de plată

Odată cu transmiterea cererii numărul 5, România intră în ultima etapă a solicitărilor de plată prevăzute prin PNRR. Mai rămâne cererea numărul 6, care, conform datelor prezentate vineri de ministru, va cuprinde 2,58 miliarde de euro din granturi și alte 1,76 miliarde de euro din împrumuturi.

După cererea numărul 5, valoarea granturilor PNRR atrase de România ar urma să ajungă la aproximativ 10,6 miliarde de euro, raportat la o alocare totală de 13,57 miliarde de euro.

În mesajul publicat sâmbătă, Pîslaru a răspuns și criticilor legate de modul și ritmul în care România a pus în aplicare Planul Național de Redresare și Reziliență.

„În politica noastră, e ușor să dărâmi, să critici, să arunci cu injurii. E greu însă să construiești și să muncești onest pentru binele țării tale”, a transmis ministrul.