Inspectorii ANAF Antifraudă au destructurat un mecanism complex de evaziune fiscală orchestrat de o companie din domeniul serviciilor de pază și protecție. În urma unor acțiuni de control desfășurate la nivel național, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au scos la iveală o schemă financiară care nu doar că a văduvit bugetul de stat cu peste 15,43 milioane de lei, dar a afectat direct și drepturile sociale ale angajaților firmei.

Sute de mii de ore de muncă „uitate” în actele oficiale

Ancheta fiscală a relevat că societatea verifica se folosea de Declarația 112 pentru a raporta în mod fals un număr mult mai mic de ore lucrate de către angajați, comparativ cu activitatea lor reală din teren și cu prevederile din contractele individuale de muncă.

În urma analizării bazelor de date, inspectorii au descoperit că aproximativ 350.000 de ore de muncă au fost complet ascunse, iar taxele și contribuțiile sociale aferente acestora nu au fost achitate niciodată.

Frauda este cu atât mai flagrantă cu cât firma a cunoscut o expansiune rapidă în ultima perioadă. Deși numărul de salariați a crescut accelerat, ajungând la aproximativ 250 de oameni, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas blocate la un nivel ridicol de mic, total disproporționat față de activitatea reală a companiei.

Facturi fictive și retrageri masive de bani de la bancomate

Pentru a-și reduce artificial taxele, patronii puseseră pe picioare o rețea de firme-fantomă controlate de aceleași persoane. Prin intermediul acestora, erau emise constant facturi pentru servicii fictive, fără un conținut economic real. Obiectivul era simplu: diminuarea ilegală a TVA-ului de plată și a impozitului pe profit datorat statului.

Mai mult, inspectorii Antifraudă au stabilit că banii încasați din contractele comerciale erau scoși rapid din firmă prin retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri ajungea în buzunarele proprii pentru scopuri personale, în timp ce restul banilor era folosit pentru plata salariilor „la plic”, în afara evidențelor legale.

RO e-Factura a învins tacticile de amânare ale patronilor

Pe parcursul verificărilor, reprezentanții firmei de pază au încercat prin toate mijloacele să blocheze ancheta. Aceștia au refuzat sistematic să pună la dispoziție documentele contabile, au ignorat solicitările repetate ale inspectorilor și au invocat diverse motive nejustificate pentru a trage de timp.

Tacticile de tergiversare au fost însă inutile. Inspectorii DGAF au reușit să商品 reconstituie întreaga activitate economică reală a societății folosind exclusiv bazele de date interne ale ANAF, un rol crucial în această investigație avându-l sistemul RO e-Factura.

Cazul ajunge pe masa procurorilor: Angajații, îndemnați să își verifice contribuțiile

Toate probele strânse în acest caz vor fi înaintate de ANAF către organele de urmărire penală. Procurorii vor continua demersurile pentru recuperarea integrală a prejudiciului de 15,43 milioane de lei și pentru tragerea la răspundere penală a celor vinovați.

În finalul comunicatului, ANAF trage un semnal de alarmă și subliniază că neplata contribuțiilor sociale are un impact devastator direct asupra angajaților, lăsându-i pe aceștia fără vechime pentru pensie, asigurări de sănătate sau alte beneficii sociale. Din acest motiv, instituția fiscală îi încurajează pe toți salariații din România să își verifice periodic situația contribuțiilor în spațiul privat virtual pentru a se asigura că angajatorii le respectă drepturile legale.

”Astăzi 17 iunie 2026, poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Grupuri Infracţionale Violente, cu sprijinul Seviciului pentru Acţiuni Speciale, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ilfov şi al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, au pus în executare 21 de mandate de percheziţie domiciliară şi 22 de mandate de aducere/citaţii, în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, într-un dosar penal ce vizează săvârşirea infracţiunilor de şantaj, tulburarea ordinii şi liniştii publice, lovirea sau alte violenţe, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă fără drept”, anunţă, miercuri, Poliţia Capitalei.

Poliţiştii au precizat că, de la începutul anului, mai mulţi bărbaţi, membri ai unui grup, ar fi exercitat, în repetate rânduri, acte de violenţă fizică şi psihică împotriva persoanelor vătămate, cu scopul de a le constrânge să nu se mai deplaseze pe raza a două cartiere din Capitală, considerând că acestea sunt aflate sub influenţa şi controlul grupului respectiv.

”De asemenea, în contextul unei stări conflictuale preexistente, între membrii celor două familii, ar fi fost întreprinse agresiuni fizice şi tratamente degradante şi ar fi fost utilizate arme albe şi neletale, prin acţiunile acestora fiind tulburată grav ordinea şi liniştea publică. Totodată, în cursul anchetei s-a mai stabilit faptul că unul dintre bănuiţi ar fi constrâns, prin ameninţări cu acte de violenţă, alte două persoane, în vederea obţinerii de foloase patrimoniale”, a mai transmis Poliţia Capitalei.

Potrivit unor surse citate de Realitatea PLUS, percheziţiile vizează grupările Ştoacă şi Toboşarii, al căror conflict este generat de lupta pentru teritoriu. Sunt vizate cartierele Ferentari (zona Ştoacă) şi Giurgiului (zona Toboşarii).

Angajații susțin că activitatea nu va fi reluată până când nu vor primi drepturile salariale restante, afirmând că pentru mulți dintre ei acesta este singurul venit al familiei.

STP Alba Iulia pune situația pe seama unei datorii de peste 14 milioane de lei pe care o atribuie Primăriei Alba Iulia, reprezentând compensații pentru servicii de transport prestate și neîncasate. Operatorul avertizează că blocajul financiar afectează plata salariilor celor peste 200 de angajați și poate pune în pericol implementarea unui proiect finanțat prin PNRR, în valoare de peste 154 de milioane de euro.

De cealaltă parte, Primăria Alba Iulia respinge acuzațiile și susține că și-a respectat obligațiile asumate prin bugetul local, precizând că nu are restanțe la plata sumelor aprobate pentru serviciul public de transport. Reprezentanții administrației locale consideră că plata salariilor este responsabilitatea exclusivă a operatorului și nu poate fi transferată asupra municipalității.

În lipsa unei soluții rapide, transportul public din Alba Iulia riscă să rămână afectat, cu impact direct asupra locuitorilor și navetiștilor din cele 13 localități deservite.

Piața românească joacă un rol strategic fundamental în rețeaua de afaceri a celor mai influenți oameni din Ungaria. Conform topului celor mai bogați 100 de maghiari publicat în 2026, legăturile economice dintre cele două țări sunt mai strânse ca niciodată. O statistică izbitoare arată că nouă dintre primii zece miliardari ai țării vecine au derulat sau controlează în prezent afaceri de anvergură în România. Interesele lor acoperă un spectru larg de domenii, de la agricultură și imobiliare, până la infrastructură, industria auto și servicii financiare.

Podiumul bogaților din acest an este condus de Lőrinc Mészáros, cu o avere colosală de 5,9 miliarde de euro. Acesta este urmat de Sándor Csányi (2,67 miliarde de euro) și de Zsolt Felcsuti (1,7 miliarde de euro). Din elita de top 10 mai fac parte Tibor Veres, György Gattyán, László Szíjj, Dániel Jellinek, Gellért Jászai, Gábor Széles și Tibor Pavelka. Dintre toți aceștia, Pavelka — patronul grupului Semilab din industria semiconductorilor — este singurul care nu a trecut granița cu investiții în România.

De la lactate celebre la mii de hectare de teren agricol

Sándor Csányi, ocupantul locului secund, este un nume extrem de familiar publicului român. Prin intermediul grupului său, Bonafarm, el controlează Napolact, unul dintre cele mai iubite și consumate branduri de lactate din România. În plus, Csányi a fost timp de ani de zile figura centrală a OTP Bank, instituție bancară care a fost achiziționată recent de Banca Transilvania.

La rândul său, liderul topului, Lőrinc Mészáros, a mizat masiv pe potențialul agricol al României. El deține mii de hectare de teren arabil în județele Arad și Bihor, unde controlează mari exploatații agricole care îi consolidează poziția de cel mai bogat om din Ungaria.

Giganții imobiliari și marii constructori de infrastructură

Dániel Jellinek, creierul din spatele grupului imobiliar Indotek, s-a poziționat ca unul dintre cei mai agresivi investitori de pe piața imobiliară autohtonă. Portofoliul său include clădiri de birouri emblematice din Capitală, precum Băneasa Business Center și One Victoriei Center, dar și centrul comercial Promenada Mall din Târgu Mureș, Jellinek vizând deja extinderea pe zona de logistică.

În sectorul construcțiilor și al infrastructurii mari se remarcă László Szíjj. Compania sa, Duna Aszfalt, a preluat recent firma brașoveană Euro Strada, ambele entități fiind implicate de-a lungul timpului în proiecte publice majore de infrastructură în România. Pe lângă afaceri, Szíjj este cunoscut și ca un susținător cheie al clubului de fotbal Sepsi OSK Sfântu Gheorghe.

Tranzacții istorice, mașini și industria de divertisment

Numele lui Gellért Jászai este legat de holdingul 4iG, protagonistul uneia dintre cele mai mari mutări financiare din regiune. În anul 2022, grupul său a cumpărat operațiunile din Ungaria ale gigantului românesc Digi, într-o tranzacție-record de 625 de milioane de euro, considerată cel mai mare exit din istoria unei companii din România.

Pe alte nișe de piață, Tibor Veres controlează grupul Wallis, importatorul oficial în România al mărcilor auto Nissan și KGM (fosta SsangYong), în timp ce Zsolt Felcsuti alimentează marile lanțuri de bricolaj din țară prin grupul industrial MPF.

Pe segmentul tehnologiei și al divertismentului, veteranul Gábor Széles este amintit pentru legendarele autobuze Ikarus care au circulat decenii la rând în orașele românești. În paralel, György Gattyán și-a clădit imperiul financiar din platforme destinate adulților, precum LiveJasmin, având operațiuni de suport tehnic și dezvoltare bine ancorate în România.

Numitorul comun: Influența politică de la Budapesta

Dincolo de cifrele de afaceri spectaculoase și de apetitul pentru piața românească, majoritatea acestor magnați împart o trăsătură comună decisivă: legăturile extrem de strânse cu premierul ungar Viktor Orbán. Această proximitate politică a contribuit masiv la ascensiunea lor economică, transformându-i în adevărați ambasadori de business ai Ungariei, pentru care România rămâne, an de an, o destinație prioritară de investiții.