Rapița de toamnă are o capacitate ridicată de ramificare și un ciclu de viață de aproximativ 10 luni, din septembrie până în iulie. Ritmul de creștere din toamnă trebuie urmărit atent, deoarece dezvoltarea prea intensă a plantei înainte de intrarea în iarnă poate determina o scădere a rezistenței la iernare și pierderi de producție. O cultură pregătită pentru sezonul rece are nevoie de o rădăcină dezvoltată corespunzător, de rezerve suficiente de carbohidrați și cu vârful  de creștere nealungit cât mai aproape de suprafața solului. Află cum poate fi limitată alungirea excesivă a plantelor înainte de iernare și care sunt factorii ce contribuie la formarea unei culturi uniforme.

Cum se pregătește rapița pentru temperaturile scăzute?

Pregătirea rapiței pentru sezonul rece începe prin formarea unei rădăcini pivotante capabile să exploreze un volum mare de sol. Rădăcina poate coborî până la 1,5 m, însă masa principală se concentrează în stratul de 20-30 cm. În țesuturile rădăcinii se acumulează carbohidrați, folosiți ca rezerve în perioada cu temperaturi negative și la reluarea vegetației din primăvară. Dezvoltarea rădăcinii și stocarea rezervelor susțin trecerea plantei prin lunile reci.

Utilizarea unui regulator de creștere contribuie la menținerea unei forme compacte a plantei și la limitarea alungirii vârfului de creștere înainte de intrarea în iarnă. Architect® – regulator de creștere și fungicid pentru rapiță – aplicat în toamnă este conceput pentru a îmbunătăți arhitectura tulpinii, creșterea rezistenței la iernare și reducerea pierderilor de plante pe timpul iernii. Produsul are acțiune sistemică și este absorbit rapid, cu distribuție în plantă. Pe lângă efectele de regulator de creștere și fungicid, produsul are și efectele fiziologice care includ îmbunătățirea fotosintezei, folosirea mai eficientă a îngrășămintelor și creșterea toleranței la stres, arsuri solare și secetă. Componenta fungicidă are rol preventiv și ajută la combaterea unor boli importante ale rapiței, precum putregaiul negru (Plenodomus lingam), cilindrosporioza (Pyrenopeziza brassicae), alternarioza (Alternaria spp.) și mana rapiței (Hyaloperonospora parasitica), prin blocarea dezvoltării agenților patogeni.

Călirea completează pregătirea culturii. Scăderea treptată a temperaturilor determină concentrarea sucului celular și creșterea cantității de carbohidrați din țesuturi. În funcție de hibrid și de condițiile la intrarea în iarnă plantele dezvoltate corespunzător pot rezista la temperaturi  până la -18 și -20°C. Solul aprovizionat cu fosfor și potasiu în toamnă susține toleranța la ger. Între răsărire și intrarea în iarnă, plantele trebuie să acumuleze 800-1000°C active, calculate la temperaturi de peste +6°C.

Cum contribuie reglarea creșterii la arhitectura plantei?

Rapița are o capacitate ridicată de ramificare, iar fiecare ramificație pornește din axila frunzelor situate în partea superioară a tulpinii. Ramificațiile apar succesiv și se încheie cu câte o inflorescență. Reglarea ritmului vegetativ favorizează păstrarea unui raport echilibrat între dezvoltarea tulpinii principale și formarea ramificațiilor.

Prin reglarea creșterii, planta își poate păstra o conformație mai uniformă pe întreaga perioadă de vegetație. Coletul rămâne poziționat mai aproape de suprafața solului, iar tulpina poate dezvolta un diametru mai mare și o rezistență mecanică superioară. Uniformitatea plantelor din cultură favorizează reluarea vegetației într-un ritm apropiat în primăvară și contribuie la formarea unei structuri echilibrate, capabile să susțină dezvoltarea ramificațiilor și a inflorescențelor până la maturitate.

Ce factori de mediu pot modifica dezvoltarea rapiței?

Temperatura controlează direct ritmul vegetativ. La valori cuprinse între +4 și +6°C, plantele își încetează creșterea. O răcire treptată favorizează călirea, în timp ce schimbările bruște pot surprinde plantele cu țesuturi insuficient pregătite. După reluarea vegetației, rapița poate tolera valori de -1 până la -3°C. În perioada înfloritului, temperaturile negative pot afecta florile, iar valorile de peste +30°C pot reduce numărul lor și pot perturba polenizarea.

Apa din sol influențează atât dezvoltarea rădăcinii, cât și reacția culturii la ger. Un sol saturat cu apă în momentul înghețului poate amplifica pierderile chiar la temperaturi negative mai puțin severe. La polul opus, deficitul de apă limitează absorbția elementelor nutritive și poate încetini acumularea de biomasă. Echilibrul hidric trebuie menținut înainte de intrarea în sezonul rece, fără băltire și fără uscarea excesivă a stratului explorat de rădăcini.

Stratul de zăpadă funcționează ca protecție termică. Lipsa zăpezii lasă coletul și frunzele expuse variațiilor de temperatură și vântului rece. Totodată, solurile aprovizionate cu fosfor și potasiu favorizează toleranța plantelor la temperaturi scăzute, deoarece susțin procesele implicate în acumularea rezervelor și maturizarea țesuturilor.

Ce indică o dezvoltare echilibrată înainte de iarnă?

O cultură echilibrată înainte de intrarea în iarnă prezintă plante compacte, cu vârful de creștere apropiat de sol și deci cu o tulpină care nu s-a alungit excesiv. Frunzele (optim 8-10 frunze dezvoltate) formează o rozetă conturată, iar diferențele de talie dintre plante sunt reduse. Rădăcina pivotantă este dezvoltată, pătrunde în profunzime și dispune de o masă activă în primii 20-30 cm ai solului. O asemenea structură indică o repartizare favorabilă a biomasei între partea aeriană și sistemul radicular.

Un alt indicator îl reprezintă acumularea rezervelor de carbohidrați în rădăcină. Plantele intră în repaus cu țesuturi capabile să suporte temperaturile negative și să alimenteze reluarea vegetației. Uniformitatea culturii contează la fel de mult ca dezvoltarea individuală. O parcelă cu plante aflate în stadii apropiate reacționează mai previzibil la rezistența la iernare  și pornește mai uniform în primăvară.

Utilizarea unui regulator de creștere, împreună cu susținerea dezvoltării rădăcinii, și aprovizionarea optimă  a solului cu fosfor și potasiu, contribuie la formarea unor plante compacte și stabile. Prin limitarea alungirii în toamnă, cultura intră în iarnă cu o arhitectură favorabilă, rezerve suficiente, o rezistență îmbunătățită la iernare și o capacitate mai ridicată de reluare uniformă a vegetației în primăvară.

Opt persoane au murit după ce un avion charter s-a prăbușit în apropierea unei stații radar militare izolate din vestul statului Alaska. Aeronava, un Cessna 441 operat de compania Security Aviation, a căzut la vest de aeroportul Cape Newenham LRRS. Nicio persoană aflată la bord nu a supraviețuit accidentului.

Aeronava, închiriată de către un furnizor civil, s-a prăbușit pe aerodromul unei instalații radar cu rază lungă de acțiune al Forțelor Aeriene Americane, la peste 700 de kilometri Anchorage.

Citește și: Un nou atac masiv asupra Ucrainei. Rusia a aruncat peste 100 de drone asupra Ucrainei. A fost avariat şi un punct de frontiera la graniţa cu Moldova

Salvatorii ajunși la fața locului au confirmat că nu există niciun supraviețuitor, potrivit Alaska Command (ALCOM), Comandamentul pentru Alaska al Apărării Aerospaţiale a Americii de Nord (NORAD).

O anchetă a fost deschisă în vederea stabilirii cauzelor accidentului, iar identitățile victimelor urmează să fie făcute publice după informarea familiilor lor, a anunțat un purtător de cuvânt.

Niciun detaliu nu a fost făcut public despre motivul prezenţei lor la această instalaţie radar care urmăreşte avioane care operează în spaţiul aerian al Alaskăi.

„Aceste persoane erau profesionişti devotaţi care îndeplineau o misiune vitală într-un mediu exigent”, a declarat comandantul Alaska Command, generalul Robert Davis.

El a deplâns „o pierdere devastatoare pentru familia noastră militară şi a comunităţilor pe care le servim”.

Citește și: Incendiu devastator într-un resturant din Elveţia. Cinci persoane sunt de negăsit, cel puţin trei au ajuns la spital cu arsuri grave

Chefii Florin Dumitrescu, Cătălin Scărlătescu și Sorin Bontea revin pe micile ecrane cu un nou sezon Masterchef în această toamnă. Noul format promite numeroase surprize, dar și tensiuni neașteptate.

Citește și: Cătălin Scărlătescu, apariție la brațul iubitei cu ocazia organizării evenimentului pentru noul sezon Masterchef: „Nu voi rămâne burlac!”

Sorin Bontea, unul dintre cei mai îndrăgiți bucătari din țara noastră, a oferit detalii legate de noul sezon Masterchef, care urmează să înceapă pe data de 7 septembrie.

Cu toate că participanții îl consideră pe Bontea cel mai blând jurat, el spune că răbdarea are limite: „Sunt bun, dar dacă m-ai supărat pa, la revedere, s-a terminat! Nu vrei să stai pe lângă mine în acele momente! S-a mai întâmplat în trecut în emisiune să mai am niște ieșiri în ce privește mâncarea sau un concurent mai impertinent așa.”

Sorin Bontea a vorbit și despre tensiunile dintre el și Cătălin Scărlătescu, mărturisind că s-au certat urât în emisiune: „Competiția e foarte mare, avem și preoți, avem de toate pentru toți! Este și competiție între noi acum, ne certăm de pe la început! Acum, ce pot să zic eu despre Scărlătescu, pe care nu-l mai suport! M-am săturat de el precum câinele de lanț! M-am certat cu el tare la emisiune! Știți de ce mă închei eu la sacou?! Pentru că pot!”, a spus Bontea pentru Click.

Întrebat dacă îl deranjează mai mult o greșeală tehnică în farfurie sau atitudinea unui participant, Sorin Bontea a vorbit despre importanța educației și a respectului reciproc.

„Mă deranjează cei impertinenți pentru că eu cred că respectul trebuie să ți-l câștigi în primul rând. Dacă eu îți ofer respect, ar trebui să faci tu același lucru, așa mi se pare normal! Nu pot să zic că mă deranjează foarte tare, însă cred că e vorba de creștere, de cu totul altceva”, a mai spus juratul Masterchef.

Cât despre preparatele din emisiune, Bontea a spus că gustul bate mereu aspectul vizual.

„Gustul este cel mai important! Mă deranjează mai puțin să am o farfurie care nu arată foarte bine dar este gustoasă, decât o farfurie care arată bine și zici, „mamă, ai niște așteptări mari”, și când bagi în gură nu poți să mănânci sau nu e comestibil! Prefer o farfurie care arată mai puțin bine, dar să fie gustoasă.”

Citește și:  Din 7 septembrie, MasterChef revine la PRO TV. Primele imagini cu noii concurenți: „Anul acesta, totul este dus la un alt nivel”

Armata Română a distrus joi, cu tunul de bord al unui F-16, o dronă ajunsă în apropiere de platforma Neptun Deep din Marea Neagră. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a anunţat inițial, pe rețelele de socializare, că drona era încărcată cu explozibil. Informaţia a fost ulterior eliminată din postarea sa.

În contextul incidentului de joi, fostul președinte Traian Băsescu îl critică dur pe Radu Miruță, despre care spune că ”nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”.

”Primul lucru ar trebui ca ministrul Apărării să nu se mai bage în lucrurile pe care nu le știe, pentru că apărarea este o chestiune complicată, complexă și care are extrem de multă diplomație în interiorul ei. Cine crede că armata de azi, armata căreia îi pui pușca în spate și îi spui ‘pleacă la război’, nu înțelege cât de complex este acest domeniu. Este multă diplomație, multe relații între șefii armatelor din diverse state, nu numai din NATO și așa mai departe. Deci o condiție ar fi ca Miruță, care nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate, să nu se mai bage”, este de părere fostul șef al statului.

Tot în legătură cu incidentul din apropierea platformei Neptun Deep, Traian Băsescu ține să sublinieze responsabilitatea țării noastre în zona economică exclusivă, dat fiind faptul că acolo nu se aplică articolul 5 al NATO. Respectivul articol prevede că un atac armat împotriva unui membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, aceștia venind în sprijinul celui agresat cu măsuri imediate.

”În ceea ce privește protejarea platformei Neptun Deep, trebuie să știm foarte clar un lucru: articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică în acest caz, pentru că zona economică exclusivă nu este teritoriul suveran. Deci suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale. Dacă discutăm despre Marea Neagră, asta înseamnă că România trebuie să-și asigure resurse militare de apărare și, la nevoie, de atac, care să-i permită să protejeze interesele noastre în zona economică exclusivă și în mod direct. Pentru moment, platforma Neptun Deep și mai avem câteva platforme de prospecțiune în zona economică exclusivă. Deci România este primul responsabil”, a declarat, la digi24, fostul președinte.

Citește și Ursula von der Leyen reacționează după distrugerea dronei lângă Neptun Deep. ”Se desfăşoară o campanie de ameninţări din ce în ce mai intensă”

Băsescu a criticat gestionarea problemei de securitate de joi, precizând și că informațiile inițiale au fost transmise greșit.

”Trebuie să fim foarte atenți când ne plângem. Ministerul de Externe informează imediat toți aliații. O dronă cu exploziv n-a fost cu exploziv, n-a fost doborâtă de avioanele F-16 și nici nu ne-a arătat nimeni ce s-a întâmplat. Cert este că drona era o dronă în derivă, evident, nu era dirijată către platformă, ci ea a ajuns necontrolată într-o zonă apropiată. (…)

Zona a fost sesizată și semnalată autorităților române de o navă comercială care era în trecere prin zonă și s-a intervenit, cum vedem, cu o bâlbâială magistrală care ne arată cât suntem de nepregătiți. Și convingerea mea este că, dacă Miruță nu se repezea să dea toate informațiile false din primul comunicat, Italia ar fi dat un comunicat echilibrat și ar fi informat corect aliații, pentru că intervenția o facem noi. NATO nu poate interveni în zona economică exclusivă, dar NATO ne furnizează logistică, ne furnizează informații, ne furnizează coordonate, ne ajută să lovim eventuale ținte reale”, a precizat fostul președinte.

Citește și Nicușor Dan reacționează după distrugerea dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep de un F-16 românesc: „Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”

Ministerul Apărării Naționale a fost solicitat să intervină, vineri, 21 august, după ce un obiect plutitor, posibil fragment al unei drone aeriene, a fost semnalat în Marea Neagră, în apropierea Portului Midia, județul Constanța. O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române a fost trimisă pentru identificarea și evaluarea obiectului.

Un posibil fragment de dronă aeriană a fost observat vineri în Marea Neagră, la aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia, potrivit unei informări transmise de Ministerul Apărării Naționale.

Prezența obiectului plutitor a fost semnalată printr-un apel la numărul unic de urgență 112, iar MApN a fost solicitat să intervină pentru verificarea acestuia.

Scafandrii de luptă EOD, trimiși să verifice obiectul

Forțele Navale Române au trimis în zona indicată o echipă specializată de scafandri de luptă EOD. „O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române intervine în zona indicată pentru identificarea și evaluarea obiectului”, a transmis Ministerul Apărării.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat că obiectul este într-adevăr un fragment de dronă, aceasta fiind una dintre ipotezele verificate de militari.

„Vom reveni cu informații, în funcție de evoluția situației”, a precizat MApN. Incidentul survine în contextul în care autoritățile române au intervenit cu o zi înainte în Marea Neagră, în apropierea platformei Neptun Deep, unde o dronă marină a fost lovită de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române.

Întâlnirea de la Insula Iubirii dintre Cristina Petre și Andrei Rotaru nu a fost una deloc simplă. Atunci când Radu Vâlcan a început să recapituleze parcursul lor din emisiune, Cristina nu s-a mai putut stăpâni și a izbucnit în lacrimi.

Citește și:

Cu toate că au avut o relație de peste 9 ani și au încercat să își mai dea o șansă după finalizarea show-ului, ruptura s-a produs și a rămas un subiect dureros.

„Ceea ce a urmat a fost Cristina care și-a dat voie să mă iubească, și-a dat voie să fie prezentă în relație, că a văzut că m-a pierdut… Pentru un timp”, a spus Andrei Rotaru.

Însă, marele punct de cotitură din relația celor doi a fost mutarea în casa mamei Cristinei Petre. Andrei a explicat că, deși fosta soacră a spus că l-a iertat pentru cele întâmplate în Thailanda, în realitate a fost permanent criticat și marginalizat.

„Deci, ea s-a despărțit de mine, dar eu nu am vrut să mă despart de ea. Mama ei a spus că ne iartă, dar nu a fost deloc așa! Am fost judecat ca persoana care a înșelat și atât. Eu nu am mai fost altcineva decât cel care a înșelat în curtea aia. Vreau să înțeleagă și Cristina, să se uite bine acum la noi, în curte unde mâncam eu în spatele casei și ea mânca cu mama ei în casă, separat. Eu iarna mâncam singur acolo, nu aveam voie în casă”, a spus fostul concurent.

În același timp, Andrei Rotaru consideră că presiunea venită din partea mamei Cristinei, dar și răceala apărută în timpul vacanței din Bali au distrus complet căsnicia lor.

„În primul și în primul rând, faptul că ne-am întors acasă la mama ei (n.r. motivul despărțirii). În al doilea rând, două luni de zile cât am stat în Bali, am început și eu să mă uit la soare, la lună, la stele și am început să mă conectez cu mine, că și eu eram cu durere. Și i-am zis: „Cristina, dacă noi nu ne punem puțin la punct, noi o să fim terminați de viață”. Faptul că eu i-am spus lucrurile astea și nu i-am mai acordat atenție au dus la ruptura care urma să fie”, a spus acesta.

Andrei Rotaru, internat la Spitalul Obregia

Cea mai surprinzătoare dezvăluire de Andrei Rotaru a vizat un episod controversat petrecut imediat după ce s-au întors din vacanța din Bali, când a ajuns să fie internat la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Acesta susține că a fost încuiat în curte, iar autoritățile au fost alertate de familie.

„M-au încuiat înăuntru în curte și au luat cheia! Am început să trag… Ea m-a dat și la televizor și a anunțat și pe internet că am dispărut. Acum mă duc în casă să scot cheia, nu găseam cheia, am început să scot sertarele de acolo, să mă enervez. Între timp, oamenii au chemat din nou poliția… M-au luat și m-au aruncat în salvare”, a relatat Andrei Rotaru în fața lui Radu Vâlcan.

Andrei a vorbit și despre momentele petrecute la spitl și despre felul în care medicii i-au stabilit diagnosticul.

„Am ajuns într-o sală la Obregia. Băieții mi-au pus verdictul acolo. Mi-au pus tot felul de diagnostice, în baza celor spuse de Cristina. Și pe baza mărturiilor lor, doctorii mi-au pus mie diagnostice. Veneau încontinuu și îmi spuneau: Iei medicamente sau nu iei?”, a mai adăugat acesta.

Citește și: