Unitatea 1 CNE Cernavodă va intra în programul de oprire planificată începând din 19 mai, desincronizarea de la Sistemul Energetic Naţional urmând să aibă loc la ora 11:00, a anunţat vineri Societatea Naţională Nuclearelectrica, potrivit Agerpres.

“Opririle planificate reprezintă proiecte complexe, iniţiate cu 24 de luni anterior datei planificate, având o echipă de management de proiect, grafic de realizare, planificare de resurse umane şi bugetare corespunzătoare”, se arată într-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Potrivit sursei citate, în perioada opririi planificate, se vor efectua activităţi din următoarele programe: programul de mentenanţă preventivă; programul de mentenanţă corectivă, deficienţă sau alt tip; programul de inspecţii; programul de testări obligatorii pe perioada opririlor planificate; programul de implementare modificări de proiect.

“Lucrările se vor executa în condiţii de siguranţă pentru personalul centralei, public şi mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă”, se spune în document.

Unitatea 1 a centralei nucleare (CNE) Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat, până în prezent, 133 milioane MWh, reprezentând 9% din consumul naţional, pe o perioadă de 26 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a împiedicat eliberarea în atmosferă a 130 de milioane de tone de CO2.

Nuclearelectrica este compania naţională de energie electrică, termică şi combustibil nuclear din România, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea la bursă a companiei în 2013. Compania contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.

Sucursala CNE Cernavodă (CNE) operează două unităţi nucleare CANDU, fiind două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrică de combustibil nuclear şi a realizat ciclul integrat al combustibilului prin achiziţia unei linii de procesare a concentratului de uraniu pentru a susţine proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat vineri legislaţia care permite mobilizarea deţinuţilor şi a declarat că, pentru prima dată de când a început războiul cu Rusia, toate brigăzile armatei ucrainene au suficientă muniţie pentru artilerie.

Volodimir ZelenskiFoto: American Photo Archive / Alamy / Alamy / Profimedia

„Pentru prima dată în timpul războiului, nicio brigadă nu se mai plânge că nu are suficiente muniţii pentru artilerie”, a indicat Zelenski, precizând că deja de două luni unităţile armatei ucrainene nu mai reclamă acest neajuns, consemnează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

După contraofensiva eşuată din vara anului trecut, armata ucraineană s-a confruntat cu o criză de efective şi muniţii care a permis Rusiei să preia iniţiativa pe front. Dar deblocarea ajutorului militar american şi lansarea unei iniţiative gestionate de Cehia pentru achiziţionarea din state terţe a circa 500.000 de obuze de calibrul 155 mm şi a aproximativ 300.000 de obuze de calibrul 122 mm au oferit noi resurse armatei ucrainene, ce este dependentă de ajutorul militar extern.

Zelenski a spus vineri că aplicarea acestei iniţiative înregistrează progrese, dar încă mai este nevoie de eforturi din partea aliaţilor Kievului să colecteze fondurile necesare achiziţiei obuzelor.

Cea mai serioasă problemă a armatei ucrainene

În ce priveşte criza de efective cu care se confruntă armata ucraineană după mai mult de doi ani de război cu Rusia, Zelenski a promulgat o lege care prevede că deţinuţii ce se alătură armatei pot fi eliberaţi condiţionat, cu excepţia celor condamnaţi pentru crime împotriva umanităţii, violenţe sexuale, asasinate şi delicte împotriva securităţii naţionale.

El a promulgat de asemenea o lege separată care creşte amenzile pentru cetăţenii ucraineni ce se sustrag mobilizării. Anterior, a fost adoptată şi promulgată o lege care scade vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani.

În timp ce pierderile umane suferite în războiul cu Rusia sunt în continuare păstrate secrete de Ucraina, insuficienţa efectivelor de luptă este considerată de unii analişti drept cea mai serioasă problemă a armatei ucrainene, care trebuie să facă faţă în prezent pe mai multe sectoare ale frontului acţiunilor ofensive ale trupelor ruse ce sunt mai numeroase şi mai bine echipate.

Trupele ruse au înaintat mai mulţi kilometri şi au ocupat o serie de sate în ultima săptămână în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde au pornit vinerea trecută o nouă ofensivă.

În plus faţă de distrugerile provocate localităţilor de graniţă şi subminării moralului trupelor ucrainene, ofensiva rusă din Harkov este o durere de cap pentru planificatorii de război ucraineni, care acum trebuie să gestioneze resursele limitate de efective şi echipamente pentru a rezista pe un front ce înaintea noii ofensive din nord-est deja se întindea pe circa o mie de kilometri.

_____