Pepe intră în echipa Kanal D, fiind pregătit să cucerească publicul cu energia sa inepuizabilă și pasiunea pentru spectacol. Cu o carieră de peste 20 de ani în showbiz, Ionuț Nicolae Pascu este recunoscut ca unul dintre cei mai complecți și apreciați entertaineri din România, activând cu succes ca om de televiziune, muzician, compozitor și actor.

Citește și: Scandalul dintre Pepe și Raluca Pastramă explodează în justiție. Își aduc acuzații dure de fraudă și falsificare

Pepe: „Îmi place să îi fac pe oameni să se simtă bine”

„Sunt foarte bucuros să vă anunț că, de acum, fac parte din echipa Kanal D, alături de care îmi doresc să construiesc proiecte interesante pentru public. Pentru mine începe un nou capitol profesional.

Îmi place să îi fac pe oameni să se simtă bine, să râdă, să se bucure de viață şi să uite de grijile zilnice, iar asta îmi doresc să aduc și în casele telespectatorilor Kanal D. Și vă promit că urmează surprize frumoase!”, a declarat Pepe.

Pepe a fost gazda unor emisiuni extrem de populare precum „Te cunosc de undeva!” și „Splash! Vedete la apă”, dar a testat și rolul de jurat în competiția talentelor de la „Next Star”.

Legătura sa cu proiectul „Te cunosc de undeva!” a fost una completă. Înainte de a deveni prezentator, Pepe a făcut furori în postura de concurent. În cadrul show-ului transformărilor, el a cucerit publicul prin calitățile sale vocale deosebite, talentul actoricesc și o capacitate rară de a pune în scenă personaje extrem de diverse.

După ce, timp de aproape două luni, ziarul și televiziunea noastră au relatat permanent despre problemele grave de pe drumul județean DJ 703H — în special pe porțiunea dintre Curtea de Argeș și Plaiul Oii —, după adrese transmise de noi și către Poliția Argeș și încercări repetate de a convinge Consiliul Județean că tronsonul a devenit un real pericol și o pată pe imaginea turismului local, demersurile jurnalistice au dat rezultate, in ciuda injuraturilor primite de redactorii nostri de la presa platita de PSD si Consiliul Județean.

Astăzi, echipele Regiei Județene de Drumuri Argeș au intervenit la Valea Danului, in primă fază, pentru a repara gropile apărute pe podul peste pârâu, situat la intrarea în comună, dar și în zona adiacentă acestuia.

De apreciat efortul directoarei Alina Nicolau, directoarea Regiei Județene de Drumuri, care s-a ținut de cuvânt după ce săptămâna trecută ne-a dat asigurări că o echipă va fi trimisă pe teren la începutul acestei săptămâni. Chiar dacă lucrările nu au debutat exact luni, intervenția de astăzi demonstrează că directoarea se numără printre puținii reprezentanți ai structurilor din subordinea CJ Argeș care își respectă promisiunile și arată interes real față de problemele infrastructurii rutiere din județ. În cursul zilei de marți, muncitorii au astupat găurile de pe podul devenit extrem de periculos, precum și o porțiune din carosabilul învecinat.

La insistentele noastre, conducerea Regiei a oferit garanții că intervențiile nu se vor opri aici.

„În maxim 10 zile vom muta acolo echipele care lucrează în prezent la Ciofrângeni, pentru a continua plombările și reparațiile pe segmentul cu cele mai mari probleme: Valea Danului – Vernești – Plaiul Oii”, a declarat directoarea Regiei de Drumuri Argeș, Alina Nicolau.

Având în vedere că angajamentul de joia trecută a fost onorat, există toate premisele ca și noua promisiune să fie respectată, iar în jurul datei de 15 septembrie echipele de intervenție să lucreze la foc continuu pe DJ 703H.

Redactorii PROFIT au fost astăzi la fața locului și au constatat că numeroși șoferi, revoltați pe bună dreptate și nervoși din cauza întârzierilor și a daunelor suferite la mașini în ultimele luni, și-au vărsat supărarea direct pe muncitorii de la drumuri. Facem însă un apel la calm și înțelegere: acești oameni nu trebuie certați sau jigniți, deoarece nu ei decid ce lucrări se execută și cum se repartizează banii județului. Ei sunt simpli executanți care își fac datoria pe teren.

Premierul interimar Ilie Bolojan le-a transmis marți diplomaților români că stabilitatea și predictibilitatea politică sunt esențiale pentru credibilitatea României, avertizând că promisiunile care nu pot fi susținute alimentează neîncrederea românilor în autorități.

Șeful Executivului a participat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, organizată la Palatul Victoria, unde le-a mulțumit reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe pentru activitatea desfășurată în ultimul an și pentru colaborarea cu Guvernul.

„În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru acest an de colaborare pe care l-am avut cu echipa Ministerului de Externe, cu doamna ministru, cu secretarii de stat, cu dumneavoastră, şi să vă asigur de respectul meu, pentru că un element de bază al reprezentării României sunteţi dumneavoastră”, a afirmat premierul Ilie Bolojan în deschiderea reuniunii.

Șeful Guvernului a vorbit apoi despre principalele provocări cu care s-a confruntat România în ultimul an, atât e plan intern, cât și extern. Printre acestea s-au numărat războiul din Ucraina, incidentele cu drone, situația din Marea Neagră, conflictul din Orientul Mijlociu, crizele energetice și seceta.

Citește și : Ilie Bolojan vrea să dea puciștii din PNL afară și din comisiile parlamentare. Ce politicieni din tabăra Hubert Thuma sunt vizați (surse)

„A fost un an dificil din vara anului trecut, în care şi energiile mele personale, dar şi ale membrilor Guvernului s-au canalizat pe problemele majore pe care le aveam, unele din plan intern, puternic presante, altele ca răspuns la crizele pe care le-am avut în acest an”, a afirmat premierul Bolojan.

Un alt subiect abordat de premier a fost legat de situația finanțelor publice și măsurile de reducere a deficitului. Ilie Bolojan a susținut că dezechilibrele acumulate nu pot fi eliminate într-un timp scurt și că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue.

„Cu bune şi cu rele consider că acest guvern a făcut ceea ce trebuie în această perioadă şi, prin măsurile pe care le-am adoptat, am evitat o downgradare a României, am dus scăderea de deficit pe o direcţie care pare constantă, dar care îşi va epuiza scăderea la finalul acestui an.”, a declarat şeful Executivului.

Ilie Bolojan a atras atenția că instabilitatea politică și lipsa unor perspective clare privind evoluția României pot afecta încrederea în țară și în instituțiile statului.

„Instabilitatea politică, lipsa de predictibilitate vizavi de ce se va întâmpla în România este un factor agravant. Iar crearea de aşteptări care nu pot fi acoperite este unul dintre cele mai periculoase lucruri, pentru că, în afară de faptul că ne păcălim cetăţenii, generăm o consolidare a sentimentului de neîncredere în autorităţi”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

În privința relațiilor externe și a atragerii fondurilor europene, premierul a lăudat contribuția diplomaților români, în special a celor de la Bruxelles.

Ilie Bolojan a menționat colaborarea cu instituțiile europene, cât și componenta de securitate și cooperarea în cadrul NATO, făcând referire la OCDE și la necesitatea creșterii competitivității economiei naționale.

„În acest an am avut nişte provocări externe pe două linii de finanţare, care înseamnă finalizarea programului PNRR şi derularea programului SAFE. Pe cele două programe foarte importante pentru finanţările noastre, echipele noastre, în special echipa de la Bruxelles, atât din zona NATO, dar şi de la Comisie, consider că şi-au adus un aport foarte important, în afară de negocierile purtate de specialiştii din fiecare minister”, a arătat şeful Executivului.

În ceea ce privește programul SAFE, Ilie Bolojan a apreciat că redirecționarea unei părți a fondurilor către infrastructura rutieră a permis României să acopere o parte considerabilă dintre nevoile de finanțare din acest domeniu.

„Pe partea de SAFE consider că s-a făcut un lucru bun şi, reuşind să direcţionăm o parte din sume pe infrastructura rutieră, ne-am acoperit deficitele enorme pe acest capitol. Gândiţi-vă că am avut 5,5 miliarde pe PNRR, pe transporturi, şi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, ca să ne înţelegem bine. Dacă nu mutam cele 4,2 miliarde din SAFE pe autostrăzi, aveam încă o poveste ratată cu autostrăzile din nord-estul României, Paşcani–Iaşi–Ungheni sau Paşcani–Suceava–Siret”, a declarat premierul.

Șeful Executivului a vorbit despre diplomația economică, despre care a spus că trebuie susținută de o economie națională competitivă.

„Pentru a putea fi eficienţi ai nevoie de companii care sunt competitive. Altfel, n-am făcut nimic. În acest domeniu, eficienţa muncii dumneavoastră şi modul în care reprezentaţi România depinde şi de politica internă pe care nu o putem evita”, a afirmat premierul Bolojan.

Vorbind despre politica externă, Ilie Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la Uniunea Europeană și NATO, precum și a parteneriatului strategic cu Statele Unite. Premierul a evidențiat, totodată, rolul comunităților de români din străinătate, în special al celor din UE.

La finalul întâlnirii, premierul interimar și-a exprimat speranța că următorul Guvern va asigura un cadru politic stabil și predictibil, care să permită diplomaților români să reprezinte cât mai eficient interesele țării.

Citește și : Ilie Bolojan, despre pierderea banilor din PNRR: ”Guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate”

„Sper să existe politici predictibile care să vă creeze portanţa pentru a reprezenta şi mai bine ţara noastră. Vă mulţumesc încă o dată pentru colaborare. Încă o dată, vă asigur de respectul meu, vă doresc mult succes în activitate şi vă rog să ţineţi steagul României acolo unde îi este locul”, a încheiat premierul Ilie Bolojan.

Gina Bradea locuiește aproape de Vama Isaccea. În cursul nopții de 1 septembrie, Rusia a atacat cu drone de tip Shahed punctul de trecere Orlivka, aflat pe malul ucrainean al Dunării, vizavi de Isaccea.

Bloggerul a povestit pe Facebook că a auzit bubuituri puternice în cursul nopții și că a ieșit din casă, la fel ca vecinii ei. Bubuiturile s-au auzit atât de puternic, încât primul gând al oamenilor a fost că a fost atacată România.

„Cu câteva minute înainte de ora 1 noaptea ne-a trezit o bubuitura foarte puternică! La scurt timp, încă una. Am ieșit afară speriați, nu se vedea nimic spre port. Nu a durat mult și a început să se audă antiaeriana.

Locuiesc la Isaccea, lângă portul Orlovka/Orlivka din Ucraina. Am filmat spre final. Mi-e frică să mai dorm…

Nu e prima dată, așa este. Dar teama ne cuprinde de fiecare dată„, a povestit Gina Bradea, care a postat și un clip care surprinde momentul exploziilor.

Bloggerul culinar a povestit, ulterior, la Digi 24, că a văzut nenumărate urme ale trasoarelor și că acestea au fost mai mutle ca oricând.

„Niciodată nu am văzut atât de multe urme ale trasoarelor pe cer, ne-am gândit că este atacată România. Ne-am trezit pe la 1:00 fără ceva, s-a auzit o bubuitură extrem de puternică. Apoi, la un minut, două distanță, a doua bubuitură foarte puternică. Au fost printre cele mai puternice bubuituri pe care le-am auzit de când a început războiul.

Am ieșit imediat afară, ne-am uitat, auzeam vecinii țipând, vorbind în jur și apoi s-au văzut urmele lăsate de trasoare. Niciodată nu am văzut atât de multe urme ale trasoarelor pe cer, acele puncte roșii. Și adevărul e că mi-a stat inima de frică, ne-am gândit că este atacată România în momentul acela.

Eu locuiesc la Revărsarea, aparține de Isaccea, deci la Isaccea locuiesc și văd Ucraina peste geam, sunt 2-3 kilometri maxim până acolo, peste Dunăre. Tot ce se atacă în zona asta, pe partea Tulcei, se aude tare la noi, iar ceea ce este la punctul de trecere aici cu bacul, de la Isaccea la Orlivka, se se aude ca și cum am fi acolo. Se aude foarte tare și acum, faptul că s-au văzut atât de clar acele trasoare, a fost o acțiune foarte puternică și da, ne-am speriat cu toții”, a povestit Gina Bradea în intervenția la postul TV.

Numărul de bilete de tramvai și autobuz vândute în municipiul Arad s-au dublat în august 2026, față de luna precedentă, în condițiile în care municipalitatea a ieftinit tariful de călătorie la 1 leu.

Administrația locală afirmă acum că această măsură și-a atins scopul și îi determină pe tot mai mulți localnici să folosească transportul public.

Primăria Arad a anunțat, marți, că în luna august, la o lună de la lansarea programului „1 leu pe zi”, prin care se poate cumpăra un bilet cu o valabilitate de 24 de ore, au fost vândute 80.556 de bilete, față de numai 36.072 în luna iulie.

Citește și : Primăria Capitalei vrea să cumpere 100 de troleibuze noi în București. Valoarea estimată a contractului este de aproximativ 500 de milioane de lei: „Noile vehicule vor fi moderne, accesibile şi mai confortabile pentru călători”

Și în cazul abonamentelor a existat o creștere semnificativă, numărul acestora crescând de la 3.207 în iulie la 5.772 în august, o creștere de 2.565 de abonamente.

Primarul municipiului Arad, Călin Bibarț, consideră că rezultatele înregistrate după prima lună reprezintă „un semnal puternic privind impactul măsurii”.

„Cifrele din prima lună sunt foarte importante pentru noi. Faptul că atât numărul biletelor, cât și al abonamentelor vândute a crescut semnificativ arată că tot mai mulți arădeni aleg transportul public. Sunt rezultate care ne bucură și care ne confirmă că am luat o măsură corectă pentru arădeni. Am spus de la început că „1 leu pe zi” trebuie să fie mai mult decât o măsură de sprijin pentru bugetul familiei.

Ne dorim să schimbăm treptat comportamentul de mobilitate în oraș și să îi convingem pe arădeni că transportul public poate fi o alternativă accesibilă și eficientă. Creșterea înregistrată de la o lună la alta ne arată că suntem pe drumul bun”, afirmă primarul, într-un comunicat transmis presei.

Orașul Arad are cel mai ieftin transport cu tramvaie și autobuze din România după ce, de la 1 august, un bilet de călătorie costă 1 leu și este valabil 24 de ore, față de 4,5 lei și valabil 90 de minute înainte de aplicarea reducerilor.

Citește și : Taximetristă din Cluj-Napoca, revoltată de criticile care se aduc breslei în care activează: „Aruncați cu pietre în taximetriști, dar când tariful dinamic de la Bolt este în aer, tot la noi deschideți ușa”

Mai mult, un abonament săptămânal costă acum 5 lei iar unul lunar 20 de lei, față de 120 de lei înainte.

Proiectul prin care 400 de camere video cu radar urmează să fie instalate pe drumurile din România a ajuns în etapa ofertelor. O singură asociere de companii s-a înscris în procedura derulată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR): Altimate, în calitate de lider, alături de Presence SE și ARH Informatikai.

Contractul vizează furnizarea celor 400 de camere, dar și a echipamentelor necesare pentru monitorizarea traficului și integrarea acestora în sistemul e-Sigur. Valoarea estimată a proiectului este de 82,05 milioane de lei, fără TVA, iar perioada prevăzută pentru derularea contractului este de 22 de luni.

Ce vor putea detecta noile camere

Sistemul e-Sigur este conceput pentru monitorizarea automată a traficului și va permite măsurarea vitezei vehiculelor și identificarea automată a numerelor de înmatriculare.

Totodată, sistemul va putea verifica existența rovinietei și va procesa automat informațiile colectate, inclusiv cele referitoare la abaterile de la regulile de circulație.Ulterior, infrastructura ar putea fi extinsă cu noi funcționalități. Printre acestea se numără transmiterea rapidă a alertelor către echipajele de intervenție în cazul unor incidente, analiza traficului și verificarea existenței inspecției tehnice periodice și a poliței RCA.

Unde vor fi amplasate radarele

Cele mai multe dintre cele 400 de camere video cu radar sunt prevăzute pentru drumurile naționale, în special pe sectoare aflate în afara localităților.

Planurile includ și instalarea unor echipamente fixe de detectare a vitezei pe autostrăzi, inclusiv pe sectoarele mai vechi ale A1, A2 și A3. Camerele vor fi integrate în sistemul național e-Sigur.

CNAIR a prezentat încă din vara anului 2025 distribuția punctelor în care urmau să fie amplasate radarele fixe.

Pe drumurile naționale, o parte importantă a punctelor de supraveghere este concentrată pe șapte șosele:

* DN1 – 28 de puncte, dintre care 13 pe aproximativ 120 de kilometri, între km 497 și km 616;

* DN6 – 24 de puncte, dintre care 11 pe aproximativ 200 de kilometri, între km 181 și km 371;

* DN2 – 22 de puncte, dintre care 11 pe aproximativ 100 de kilometri, între km 97 și km 197;

* DN17 – 18 puncte, distribuite pe aproximativ 225 de kilometri;

* DN7 – 17 puncte, dintre care 12 pe aproximativ 100 de kilometri, între km 122 și km 228;

* DN67 – 14 puncte, pe aproximativ 200 de kilometri;

* DN11 – 13 puncte, pe aproximativ 150 de kilometri.

În total, aceste șapte drumuri naționale concentrează 136 de puncte de amplasare, pe sectoare care însumează aproape 1.100 de kilometri. Alte camere vor fi distribuite în zeci de puncte stabilite în cadrul proiectului, amplasarea putând fi adaptată în etapa de implementare, în funcție de situația din teren.