Un proiect de regulament al Băncii Naționale a României introduce o schimbare importantă pentru piața titlurilor de stat: obligațiunile emise de administrațiile centrale și băncile centrale din Uniunea Europeană, dacă sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din UE, vor putea fi folosite drept garanție pentru obținerea unui credit, în anumite condiții.

Pentru investitorii români, prevederea este relevantă în special pentru titlurile de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanțelor și tranzacționate la Bursa de Valori București. BVB a listat și în 2026 toate emisiunile Fidelis lansate în cadrul ofertelor lunare, inclusiv pe cele din august.

Practic, un investitor ar putea ajunge să aibă nu doar un titlu de stat care îi produce dobândă și pe care îl poate vinde la bursă, ci și un activ pe care îl poate folosi pentru a obține lichiditate fără să îl vândă.

Citește și: România a primit prima tranșă de 2,5 miliarde de euro din Programul SAFE. Guvernul anunță cum vor fi folosiți banii

Noul proiect vine în completarea normei actuale. În prezent, creditele de retail sunt condiționate a avea anumite venituri și sunt acceptate anumite tipuri de garanții, ceea ce face imposibilă acordarea de credite către clienții de tip Private Banking sau Affluent Banking, în baza veniturilor lor din investiții financiare și a garanțiilor reprezentate de aceleași titluri.

Valoarea creditului nu va putea depăși 80% din valoarea de piață a titlurilor aduse drept garanție, procesul concret urmând să fie stabilit de fiecare împrumutător prin propriile normel interne, BNR stabilind doar plafonul maxim de 80%.

Dacă titlurile aduse drept garanţie sunt cumpărate din creditul pe care îl garantează, plafonul se reduce cu o valoare suplimentară stabilită prin normele interne ale împrumutătorului, care nu poate fi mai mică de 10 puncte procentuale.

Proiectul stabileşte reguli şi pentru situaţia în care creditul este denominat într-o altă monedă decât titlurile aduse în garanţie. Conform documentului, dacă titlurile sunt denominate în euro sau dolari americani, plafonul se reduce suplimentar cu cel puţin 10 puncte procentuale. Pentru titlurile denominate în alte valute decât euro sau dolari SUA, reducerea suplimentară nu poate fi mai mică de 20 de puncte procentuale.

Citește și: Ce se întâmplă cu banii și creditele tale dacă banca intră în faliment. Ce sumă îți garantează statul

O altă condiţie prevăzută în proiect este ca durata rămasă până la scadenţa titlurilor aduse în garanţie să nu fie mai mică decât maturitatea creditului.

Împrumutătorii vor stabili, prin propriile reglementări, metodologiile de evaluare a titlurilor aduse în garanţie. Proiectul prevede şi reevaluarea zilnică a acestora, pentru identificarea în timp real a variaţiilor de preţ, precum şi stabilirea condiţiilor şi modalităţii de valorificare sau realizare a garanţiei, conform documentului.

O rețea infracțională organizată, specializată în eliminarea ilegală a deșeurilor periculoase și nepericuloase, a fost destructurată în urma unei ample operațiuni desfășurate miercuri de polițiștii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Argeș, alături de comisarii Gărzii Naționale de Mediu. Tone de deșeuri provenite din dezmembrări auto și echipamente electrice erau îngropate clandestin pe terenul unei ferme agricole, chiar în spatele unei hale de depozitare a cerealelor.

Misiune de amploare: 5 percheziții simultane în Argeș și Teleorman

Anchetatorii au descins concomitent la cinci adrese (trei sedii și puncte de lucru ale unor societăți comerciale și două locuințe ale unor persoane fizice) într-un dosar penal complex aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Costești.

La operațiune au participat efective impresionante:

• Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Argeș (coordonator)
• Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Argeș (2 echipe de control)
• Luptătorii Serviciului pentru Acțiuni Speciale (SAS)
• Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE)
• Serviciul Criminalistic
• Polițiștii Secțiilor de Poliție Rurală Buzoiești (Argeș) și Gălățeni (Teleorman)

Filiera ilegală: De la firma de deșeuri la groapa din spatele halei de cereale

Conform probatoriului administrat de anchetatori, schema infracțională s-a derulat pe parcursul lunii august 2026 și a implicat patru persoane cu roluri bine definite:

1. Creierul afacerii (bărbat, 46 de ani, Argeș): Administrator al unei firme autorizate pentru „colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase”, acesta a coordonat eliminarea ilegală a deșeurilor amestecate (piese auto dezmembrate, deșeuri electrice și electronice) în afara spațiilor autorizate, pentru a evita costurile legale de neutralizare.
2. Încărcătorul (bărbat, 55 de ani, Argeș): A pregătit și încărcat deșeurile în mijloacele de transport.
3. Transportatorul (bărbat, 35 de ani, județul Teleorman): A efectuat mai multe curse succesive cu un autocamion, transportând deșeurile din Argeș la punctul de lucru al unei societăți din domeniul agricol.
4. Complicele / Găzduitorul (bărbat, 40 de ani, Argeș): Administrator al firmei de cultivare a cerealelor, care și-a dat acordul ca deșeurile să fie îngropate într-o groapă de mari dimensiuni săpată în spatele halei de depozitare a cerealelor, folosind utilaje grele aparținând firmei sale.

Patru ordonanțe de reținere pentru 24 de ore

În urma perchezițiilor, cele patru persoane au fost aduse la sediul poliției în baza unor mandate de aducere. După audieri și parcurgerea etapelor procesuale, procurorul de caz a dispus reținerea pentru 24 de ore pe bază de ordonanță pentru toți cei patru suspecți:

• Bărbatul de 46 de ani (Argeș) – administrator firmă de colectare deșeuri
• Bărbatul de 40 de ani (Argeș) – administrator firmă de cereale
• Bărbatul de 55 de ani (Argeș) – încărcător
• Bărbatul de 35 de ani (Teleorman) – șofer autocamion

Cei patru urmează să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Costești cu propunerea de luare a unor măsuri preventive (arest preventiv sau control judiciar).

Cercetările continuă pentru stabilirea întregii activități infracționale, identificarea tuturor spațiilor contaminate și evaluarea impactului de mediu provocat prin îngroparea deșeurilor în sol.

Notă: Punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Toți angajații contractuali din administrația publică centrală și locală care se află în „raporturi ierarhice directe” cu soțul sau cu o rudă de gradul I (părinți/copii) nu vor mai putea să fie în relație de tip șef-subaltern începând cu data de 8 octombrie, conform modificărilor publicate în Monitorul Oficial pentru Codul Administrativ și coroborate cu o interpretare a Agenției Naționale de Integritate ajunsă în posesia Știripesurse.ro.

Președintele Asociațiilor Municipiilor din România, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a cerut ANI un punct de vedere cu privire la „modul de interpretare” a Legii 165/2026 care a introdus în Codul Administrativ noi reguli pentru personalul contractual din administrație și instituții.

Legea, structurată pe 11 articole, a fost adoptată de Parlament în sesiune extraordinară ca jalon PNRR, a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 august și a intrat în vigoare pe 9 august.

Actul normativ introduce o serie de noutăți în articolul 550 din Codul Administrativ în sensul că personalului contractual din administrația publică (ministere, primării, prefecturi, agenții, deconcentrate) i se vor aplica următoarele interdicții aplicate funcționarilor publici:

Care sunt angajații vizați de noua lege

Este în conflict de interese personalul contractual care se află în una dintre următoarele situaţii:

• a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
• b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
• c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
• În cazul existenței unui conflict de interese, personalul contractual este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, Iuarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii.
• Încălcarea dispoziţiilor reprezintă abatere disciplinară și se sancţionează în condiţiile prevăzute la art. 248 din Codul Muncii prin:
• a) avertisment scris;
• b) retrogradare din funcție pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
• c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
• d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
• Interdicție la relații ierarhice directe. Nu sunt permise între personalul contractual raporturi ierarhice în cazul în care sunt soţi sau rude de gradul I (părinte-copil).
• Termenul limită este 8 octombrie
• Persoanele aflate în această situație vor trebui să iasă în termen de 60 de zile din raporturile ierarhice directe de tip șef-subaltern.
• Situaţiile se constată de către şeful ierarhic superior care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe. Termenul de 60 de zile va expira pe 8 octombrie.

Prețul la apă caldă și căldură ar putea crește în București din această iarnă. Scumpirea, cerută de Termoenergetica, este justificată de necesitatea de a redresa situația financiară a companiei, care se ocupă de furnizarea agentului termic.

Prețul gigacaloriei nu a mai crescut din 2022, atunci când s-a dublat. Anul acesta au fost modernizați cei mai mulți kilometri de conducte, însă mai este de lucru până când întreaga rețea va fi reînnoită.

Citește și: Se scumpesc chiriile în București. Cum poți obține un preț mai mic la negocierile cu proprietarul

Bucureștenii achită în prezent 330 de lei fără TVA pentru gigacalorie, în timp ce costul real ajunge la aproximativ 1.000 de lei. Diferența este acoperită de Primăria Capitalei, prin subvenția acordată pentru termoficare. Prețul, neschimbat de 4 ani, ar putea crește, potrivit Primarului General, dacă măsura va fi votată de consiliu.

 „Deci nu am nicio garanție în acest moment că prețul nu va mai crește. Nu a mai crescut din 2022. Oricum, dacă va fi o creștere, nu va mai fi o creștere cu 100%, cum a fost în 2022, și a fost 100% atunci, pentru că era foarte mic prețul. Dacă va fi o creștere, va fi o creștere mai mică.”, a spus Ciprian Ciucu.

Termoenergetica, datorii în valoare de aproximativ două miliarde de lei

Creșterea prețului la gigacalorie vine și în contextul în care compania Termoenergetica, cea care se ocupă de distribuirea de apă caldă și căldură, are datorii de aproape 2 miliarde de lei către ELCEN, compania care produce agentul termic în centralele sale și care ține de Ministerul Energiei. Acum Primarul cere unirea celor două companii, sub numele de SACET, pentru o reducere a costurilor, dar și investiții mai mari în sistemul de termoficare.

În total, în ultimii șase ani, au fot modernizați circa 230 de kilometri de conducte din rețeaua primară. Asta, dintr-un total de aproape 1.000, fiind vorba despre țevi de peste 50-60 de ani, care se sparg des iarna, lăsând sute sau chiar mii de blocuri fără apă caldă și căldură.

În prezent, doar jumătate din bucureștenii racordați la sistemul de termoficare au apă caldă, din cauza avariilor.

Citește și: Codul Rutier 2026. Amendă de aproape 700 de lei pentru șoferii care parchează mașina în anumite zone

Relațiile economice dintre România și Monaco intră într-o nouă etapă prin lansarea CCPMR (Camera de Comerț Privată Monaco–România), o inițiativă privată care își propune să transforme legăturile dintre mediile de afaceri din cele două state într-un ecosistem activ de colaborare, investiții și dezvoltare internațională, valorificând prestigiul Principatului Monaco ca unul dintre cele mai influente centre globale de business, investiții și lifestyle exclusivist.

Spre deosebire de organizațiile construite exclusiv în jurul întâlnirilor de networking, CCPMR își asumă un obiectiv mult mai pragmatic: facilitarea unor conexiuni care să genereze proiecte concrete, investiții, parteneriate comerciale și acces real la oportunitățile din Monaco și de pe Riviera Franceză, în ambele sensuri.

Proiectul reunește antreprenori, investitori, executivi și profesioniști interesați să dezvolte afaceri internaționale sau investiții, oferind acces la o comunitate selectă și la un ecosistem economic recunoscut la nivel mondial pentru stabilitate, performanță și deschidere către investiții. În primul său an de activitate, organizația va funcționa sub denumirea Club de Connexions Privées Monaco–Roumanie, în conformitate cu reglementările locale.

Mai mult decât networking

Fondatorii CCPMR spun că obiectivul organizației nu este organizarea unor evenimente ocazionale, ci dezvoltarea unei comunități private active, capabile să genereze colaborări pe termen lung și participări la un calendar generos de evenimente și inițiative.

Printre direcțiile asumate se numără:

• facilitarea accesului companiilor românești către Monaco și Riviera Franceză;
• conectarea investitorilor și antreprenorilor din cele două țări;
• organizarea de misiuni economice și întâlniri private;
• sprijin pentru dezvoltarea de parteneriate comerciale și investiționale;
• promovarea României în cercurile internaționale de business;
• dezvoltarea unei comunități de membri implicați activ în proiecte și inițiative comune.

Potrivit reprezentanților organizației, în spatele inițiativei se află o echipă care, înainte de înființarea CCPMR, a contribuit la facilitarea unor proiecte de business cu o valoare cumulată de peste 100 de milioane de euro pentru antreprenori români pe Riviera Franceză.

Lansarea oficială are loc pe 18 septembrie, la Monte Carlo

Prima apariție publică a CCPMR va avea loc în cadrul CCPMR Official Inauguration Night, organizată pe 18 septembrie 2026, la Cinéma des Beaux-Arts – Théâtre Princesse Grace din Monte Carlo. Evenimentul este programat strategic cu câteva zile înainte de Monaco Yacht Show, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate industriei de lux și yachtingului.

Organizatorii estimează participarea unui public format din antreprenori români, investitori, executivi, lideri de business din Monaco și Riviera Franceză, alături de invitați speciali, parteneri și speakeri internaționali. Evenimentul va combina prezentări economice, perspective asupra piețelor internaționale, networking strategic și momente artistice, într-un format care reflectă specificul Principatului Monaco. De asemenea, organizatorii au pregătit și un yacht party exclusiv pentru primii membri care se alătură CCPMR înainte de eveniment și sponsori. Pe www.ccpmr.org puteți descoperi detalii pentru accesul la CCPMR inclusiv prezența la evenimentul de inaugurare din Monte Carlo – Monaco, în calitate de membru.

România pe harta oportunităților internaționale

Prin această inițiativă, CCPMR își propune să contribuie la schimbarea modului în care companiile românești accesează piețele premium din Europa Occidentală.

„România are antreprenori competitivi, companii inovatoare și un potențial economic important. Ceea ce lipsește, de multe ori, este accesul direct la rețelele potrivite și la decidenții relevanți. CCPMR își propune să reducă această distanță și să transforme conexiunile în oportunități reale de business”, transmite Daniel Epure, președintele CCPMR.

În următorii ani, Camera de Comerț Privată Monaco–România intenționează să dezvolte un calendar permanent de întâlniri de business, delegații economice, programe dedicate membrilor și proiecte care să consolideze relațiile economice dintre România, Monaco și Riviera Franceză.

Cine nu știe mare lucru despre Cristian Rizea are toate șansele să se îngrozească de-a dreptul descoperind palmaresul acestuia în materia de dosare penale deschise pe numele său în Republica Moldova.

Fostul deputat a lăsat ”moștenire” justiției moldovenești cel puțin șapte dosare penale. Unul dintre acestea se află pe rol la Judecătoria Chișinău, iar alte şase se află la etapa urmăririi penale, scrie evz.

Unul dintre dosare, deschis pentru spălare de bani, se află în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCCOCS).

Un alt dosar pe numele lui Rizea a fost întocmit pentru escrocherie de către Inspectoratul de Poliţie al sectorului Centru din Chişinău. Dosarul a pornit de la plângerea liderului partidului NOI, Vladimir Dachi. Politicianul l-a denunţat pe Rizea că l-a indus în eroare şi i-a dat 8.000 de euro sub pretextul unor nevoi familiale urgente și 315.000 de euro destinați cumpărării vilei din strada Cireșilor. Bani pe care ulterior a refuzat să-i restituie.

[embedded content]

Tot la instanţele din Chişinău se mai află zeci de dosare civile. Politicieni, funcţionari publici, oameni de afaceri şi jurnalişti aşteaptă să li se facă dreptate şi să obţină compensaţii morale după ce au fost huiduiţi şi ponegriţi de Rizea în cel mai mârşav mod, mai notează sursa citată.

Dosarul pornit în baza plângerii lui Vladimir Dachi nu este singurul dosar pornit pe numele lui Rize pentru escrocherie. Tot la Inspectoratul de Poliţie din sectorul Centru se mai află pe rol în baza articolului 190/1, escrocherie în proporţii deosebit de mari. Doar că în acest dosar Cristian Rizea nu este singurul învinuit. Acelaşi statut avându-l şi soţia sa, Jozette.

În calitate de parte vătămată figurează omul de afaceri Veaceslav Belescu, pe care Cristian Rizea a reușit să-l păcălească, după ce relația cu Vladimir Dachi s-a stricat.

Veaceslav Belescu a declarat, pentru aceeași sursă, că l-a cunoscut pe fostul deputat la începutul lui 2022, într-un restaurant din Chișinău. La prima vedere, Rizea i s-a părut atunci a fi un om de treabă.

”M-a invitat la o cafea la el acasă, pe strada Cireşilor. Mi-a vorbit şi despre proiectul său de televiziune. A spus că are nevoie de investiţii. Şi dacă accept să mă asociez, îmi oferă o funcţie importantă şi 25 la sută din acţiuni. Părea foarte convingător, oferta era tentantă şi am acceptat”, a spus afaceristul.

Belescu susţine că i-a dat iniţial lui Rizea 33.000 de euro. Pentru că lucrurile nu se mişcau din loc, i-a cerut lui Rizea socoteală şi a primit înapoi doar vreo 5000 de euro și asigurări că în curând își va ameliora situația financiară.

”Odată m-a sunat să vin urgent la mallul Moldova. Cică să mă servească cu un prânz. L-am refuzat, pentru că tocmai luasem prânzul. Dar Rizea a insistat şi m-am dus. Dar nu era în restaurant. Era în magazinul de electronice.

Mi-a arătat că şi-a ales un telefon pentru filmările sale şi că vrea să-l achite în rate. Iar pentru că buletinul de identitate îi era anulat, m-a rugat să perfectez contractul de creditare pe numele meu. Nu a plătit nicio rată. Continuu să achit şi în ziua de azi”, ne-a spus Belescu.

Belescu mai spune că Rizea se angaja să investească și el jumătate de milion de euro. Dar numai după ce-și va vinde ”proprietățile din România”. Mai mult, l-ar fi rugat să-l ajute să vândă un hotel din Eforie Sud. Este vorba de imobilul prin care Rizea a reuşit să deturneze 1.000.000 de euro din fondurile europene, când era director general al Agenției Naționale pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor. Această sumă era destinată pentru renovarea unui centru de odihnă pentru persoanele cu dizabilități.

La 15 decembrie 2022, Veaceslav Belescu i-a împrumutat lui Rizea 100.000 de euro pentru ”procurarea tehnicii pentru televiziune”. Belescu a acceptat să dea banii doar în baza unui contract şi cu o dobândă lunară de 1 la sută.

Contractul de împrumut a fost semnat cu Josette Ane Marie Rizea. Rambursarea datoriei urma să înceapă peste o lună, lucru care nu s-a întâmplat. După ce Rizea a fost extrădat în România, în aprilie 2023, nevasta sa a plecat la București.

Răzbunarea, una dintre armele favorite ale lui Rizea

Veaceslav Belescu a plătit un preţ dur pentru denunţul său şi încercarea de a-şi recupera banii. Rizea a iniţiat o campanie de denigrare şi în privinţa fostului partener. Rizea l-a acuzat public pe fostul partener de pedofilie, trafic de droguri, proxenetism, crimă cu premeditare. L-au învinuit chiar şi de omorul interlopului turc la o terasă din Chişinău. Dar şi a doctoriţei de la Brăila.

Oamenii lui Rizea l-au atacat şi pe fiul lui Belescu. Au insinuat că mama sa se distrează cu bărbaţi străini în faţa copilului de 11 ani. Din care cauză acesta are probleme de comportament şi rezultate proaste la învăţătură.

Culmea a fost însă când un trimis plătit de Rizea a sunat la uşa locuinţei familiei Belescu când copilul era singur acasă. Acesta a deschis uşa. Atunci trimisul a filmat adolescentul , îmbrăcat sumar, ca acasă. Apoi le-a postat pe reţele de socializare.

De atacurile lui Rizea n-au scăpat nici părinţii pensionari ai lui Veaceslav Belescu. Oamenii lui Rizea au distribuit fotografiile cuplului pe reţele de socializare, numindu-i ”o nouă familie de borfaşi”.

Astfel, Rizea s-a ales cu un nou dosar penal, fiind învinuit pe trei capete de acuzare: încălcarea inviolabilităţii vieţii private, ameninţarea cu moartea şi persecuţie sistemică. Dosarul se află în gestiunea Inspectoratului de Poliţie Buiucani.

Pe site-ul Rizea TV au fost făcute publice câteva înregistrări video cu scene de amor. Într-un caz, protagonista, o inspectoare de la Fisc, filmată cu camera ascunsă în timp ce făcea sex cu iubitul ei, a depus plângere la Insepectoratul de Poliţie din sectorul Centru. Pe numele lui Rizea fiind pornită dosar penal pentru încălcarea inviolabilităţii vieţii private.

Pentru o infracţiune similară există încă un dosar penal pe numle lui Rizea la Inspectoratul de Poliţie Buiucani. Plângerea a fost depusă de jurnalista de investigaţie din România Emilia Şercan, după ce câteva situri din Republica Moldova a publicat capturi de ecran de pe telefonul jurnalistei.

Cristian Rizea a venit la Chişinău în 2017, pentru a evita executarea pedepsei pentru corupţie. Iar pentru a evita extrădarea, şi-a făcut cetăţenie moldovenească. Găsindu-şi chipurile rădăcinile în Congaz, un sat populat de găgăuzi, unde chipurile s-ar fi născut şi bunica lui.

Cum a reuşit Rizea să-i convingă pe funcţionarii de la Chişinău cu povestea bunicăi din Congaz rămâne o enigmă. Însă faptul că a făcut declaraţii false la dobândirea cetăţeniei moldoveneşti este un fapt împlinit.

Procurorii moldoveni au constatat că, în cadrul proceduri de obținere a cetățeniei R. Moldova, în formularul completat, Cristian Rizea, a indicat date care nu corespund adevărului. Mai exact, ex-deputatul a declarat oficial că nu i-ar fi incidentă interdicția de acordare a cetățeniei Republicii Moldova.

Totuși, la acel moment, învinuitul cunoștea cu certitudine faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei.

Prin urmare, procurorii PCCOCS au trimis în judecată dosarul de învinuire a acestuia pentru „declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe.”

Lui Rizea i-a fost retrasă cetăţenia moldovenească. Însă dosarul penal s-a împotmolit de mai mulţi ani la Judecătoria Chişinău. La fiecare şedinţă instanţa constată că este imposibilă examinarea în lipsa inculpatului. Şi dispune ca acesta să fie audiat prin teleconferinţă. Doar că Rizea evită să fie audiat prin teleconferinţă. Nici chiar să spună minciuni.

Astfel, soarta acestui dosar rămâne incertă. Termenul de prescripţie a expirat. Şi chiar dacă într-un final Rizea va fi găsit vinovat, nu va fi pedepsit.