Radu Miruță a declarat că „România începe să vadă consecințe indirecte ale acestui război, din ce în ce mai dese”. În contextul războiului din Ucraina, „la câteva sute de metri distanță de granițele României, miroase a praf de pușcă și se moare”.

Într-o intervenție la Digi24, ministrul Apărării a vorbit despre dronele doborâte pe teritoriul României în 48 de ore.

Analize pentru stabilirea provenienței dronei

Referitor la drona doborâtă duminică, ministrul a declarat că „informațiile pe care le așteptăm sunt rezultatul analizei fragmentelor care sunt preluate de la fața locului, pentru a identifica științific proveniența acestei drone”.

„Azi-dimineață, piloții militari au reușit să încadreze pe radarul avionului de vânătoare drona, să tragă în ea și să o doboare într-o zonă sigură, în cinci minute de când a intrat în spațiul aerian al României. Avionul de vânătoare are o viteză minimă de vreo două ori și jumătate mai mare decât viteza dronei. Este un context care demonstrează măiestria acestor piloți”, a transmis el.

Miruță: România și-a făcut temele înainte de a cere sprijinul NATO

De asemenea, ministrul a precizat că România a solicitat sprijin punctual din partea NATO, pentru anumite capabilități militare.

„Am mers la NATO, am solicitat sprijin punctual cu niște capabilități pentru care am justificat de ce este nevoie, iar justificarea pe care noi am făcut-o a fost validată. Am reușit la Ministerul Apărării contractarea în trei luni și jumătate a acestor capabilități pe care noi le-am cerut. Practic, ne-am făcut temele în România, după care am mers înapoi la NATO, unde, cu voce apăsată, România a demonstrat că și-a făcut temele și a solicitat sprijin temporar”, a mai spus el.

Proveniența celorlalte două drone este încă verificată

„Domnul președinte a anunțat că drona de vineri este o dronă de proveniență rusească. Pentru drona de ieri și pentru cea de astăzi este în curs aceeași analiză. Este o situație care durează puțin, pentru că împrejurările sunt diferite”, a explicat ministrul Apărării.

„În momentul în care racheta de pe avionul de vânătoare lovește drona, practic o pulverizează, iar rămășițele sunt componente foarte mici, care sunt mai complicat de analizat”, a explicat Miruță.

Întrebat dacă au fost găsite resturi ale dronei, Radu Miruță a răspuns: „Da, cu siguranță. S-au găsit și în cazul primei drone, în conformitate cu anunțul făcut de Administrația Prezidențială”.

„La câteva sute de metri de România miroase a praf de pușcă și se moare”

„La granițele României cu Ucraina există un război real. La câteva sute de metri, pe celălalt mal al Dunării, miroase a praf de pușcă și se moare”, a declarat Radu Miruță.

„România începe să vadă consecințe indirecte ale acestui război, din ce în ce mai dese. Armata Română răspunde cu fermitate, răspunde letal. Vedeți că în prima zi a durat mai mult, iar în a doua zi, mai puțin”, a precizat el.

Avertisment pentru Europa după succesele Ucrainei: dronele nu sunt o „armă-minune”. Iluzia care i-ar putea servi Rusiei! Entuziasmul provocat de succesele obținute de Ucraina cu ajutorul dronelor riscă să ducă statele europene din NATO la o concluzie periculoasă: că aceste arme relativ ieftine pot înlocui navele militare, aviația, artileria și forțele terestre. Dronele au devenit indispensabile pe câmpul de luptă, dar nu pot câștiga singure un război, avertizează o analiză publicată de POLITICO, informează MEDIAFAX.

Argumentele aduse

Autoarea analizei, Elisabeth Braw, cercetătoare în cadrul Atlantic Council, susține că dronele sunt prezentate în unele cercuri drept o adevărată „Wunderwaffe” – o armă-minune capabilă să transforme de una singură apărarea unui stat.

„Nu sunt. Dar nici nu sunt simple arme secundare”, se precizează în analiză.

Entuziasmul este alimentat de operațiunile spectaculoase desfășurate de Ucraina împotriva unor ținte aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului.

Forțele ucrainene au lovit recent 14 nave rusești în Marea Azov, printre care 12 petroliere despre care Kievul susține că făceau parte din „flota din umbră” utilizată de Moscova pentru transportul petrolului și eludarea sancțiunilor.

Comandamentul ucrainean al sistemelor fără pilot susținea atunci că 35 de petroliere, cargouri și nave auxiliare fuseseră lovite în numai 96 de ore.

Dronele ucrainene au atacat, de asemenea, rafinării, terminale petroliere, obiective militare din Crimeea ocupată și nave rusești din Marea Neagră. În iulie, unitățile ucrainene raportau că au lovit în medie aproximativ șase ținte navale pe zi, într-o campanie menită să izoleze Crimeea și să slăbească logistica militară a Moscovei.

Explicație video: Imagini postate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu atacurile cu drone din regiunile Krasnodar și Stavropol ale Rusiei.

Aceste rezultate au întărit ideea că armatele europene ar trebui să investească masiv în drone mici, ieftine și produse rapid, în locul unor platforme militare tradiționale, mult mai costisitoare.

Analiza avertizează însă că această concluzie simplifică excesiv lecțiile războiului.

Hans Granlund, fost ofițer naval suedez și fost atașat militar în Ucraina, arată că operațiunile Kievului au obligat Flota rusă din Marea Neagră să se retragă din vestul bazinului. Astfel, Ucraina a reușit să mențină deschise rutele comerciale civile.

Totuși, Kievul nu a obținut controlul asupra Mării Negre, deoarece nu dispune de o flotă proprie suficientă.

Dronele pot lovi, supraveghea, perturba logistica și provoca pierderi disproporționate unui adversar. Nu pot însă transporta singure trupe și echipamente, apăra permanent rutele maritime sau ocupa și menține un teritoriu.

În regiunea Mării Baltice, spre exemplu, statele NATO trebuie nu doar să poată lovi navele rusești, ci și să transporte militari, muniții și provizii către Finlanda și țările baltice. Pentru aceste misiuni sunt în continuare necesare nave, avioane, vehicule blindate și personal militar.

„Sigur, poți provoca daune dureroase agresorului, dar dronele singure nu vor aduce victoria”, avertizează analiza.

NATO și dronele

Alianța Nord-Atlantică recunoaște rolul decisiv al noilor tehnologii. La summitul NATO de la Ankara, secretarul general Mark Rutte a anunțat lansarea inițiativei „NATO Drone Edge”.

Statele aliate urmează să investească peste 40 de miliarde de dolari, în următorii cinci ani, în capacități de combatere a dronelor și să pregătească de cinci ori mai mulți operatori până la sfârșitul anului 2027.

Planul arată însă tocmai limitele acestor arme: fiecare nouă tehnologie determină apariția unor contramăsuri.

Sistemele de bruiaj, armele cu laser și cele cu microunde de mare putere ar putea neutraliza, în viitor, roiuri întregi de drone la costuri mult mai mici.

Pentru alimentarea unor asemenea arme energetice sunt necesare însă platforme mari și stabile, inclusiv fregate și alte nave militare.

O analiză academică publicată de revista „International Affairs” ajunge la o concluzie similară: simpla achiziționare în masă a dronelor nu reprezintă o strategie.

Acestea trebuie integrate într-o rețea comună cu forțele terestre, navale și aeriene, cu sisteme de comunicații, inteligență artificială și structuri de comandă adaptate.

Viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șefa operațiunilor militare comune ale Suediei, susține că dronele trebuie să devină o componentă firească a întregului sistem militar: senzori, purtătoare de armament și mijloace logistice.

Ea avertizează însă că armatele nu pot produce milioane de drone pentru a le depozita pe termen lung. Ritmul evoluției tehnologice este atât de rapid, încât echipamentele riscă să fie deja depășite în momentul în care ar trebui folosite.

Ideea că dronele ieftine fac inutile fregatele, avioanele de luptă, sistemele antiaeriene sau forțele terestre reprezintă „o narațiune periculoasă”, avertizează analiza.

Dronele sunt o parte esențială a războiului modern, dar trebuie integrate într-un ansamblu care include arme tradiționale, sisteme digitale și metode eficiente de combatere a tehnologiilor adversarului.

O iluzie?

În cazul în care încrederea exagerată în drone îi va determina pe liderii europeni să renunțe la investiții militare legitime, concluzionează autoarea, „va exista un singur câștigător: Rusia”.

Disputa dintre războiul bazat pe tehnologie și abordarea militară tradițională a devenit vizibilă inclusiv în conducerea Ucrainei.

Fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, a promovat extinderea producției de drone, digitalizarea armatei și utilizarea datelor pentru identificarea și lovirea țintelor. El a intrat însă în conflict cu fostul comandant-șef Oleksandr Sîrski, criticat pentru o abordare mai rigidă și pentru tacticile considerate tradiționale.

Fedorov a fost îndepărtat în cadrul remanierii guvernamentale din iulie, iar demiterea sa a declanșat proteste în mai multe orașe ucrainene. Câteva zile mai târziu, la 22 iulie, Volodimir Zelenski l-a demis și pe Sîrski, numindu-l în locul său pe generalul Mykhailo Drapatîi.

Episodul ilustrează dificultatea găsirii unui echilibru între inovația rapidă și capacitățile militare clasice.

Doi fraţi în vârstă de 12 şi 15 ani au murit, duminică, după ce au fost scoşi din râul Moldova, în amonte de podul de la Horia, iar o fetiţă de 6 ani a fost salvată şi transportată la spital, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ, Irina Popa, scrie Agerpres.

Potrivit ISU, incidentul a fost semnalat printr-un apel la 112, în jurul orei 16:35, fiind anunţat că trei copii s-ar fi înecat în apele râului.

Până la sosirea echipajelor de intervenţie, fetiţa de 6 ani a fost scoasă din apă de o persoană aflată în zonă. Copila a primit îngrijiri medicale de la echipajul SMURD de Terapie Intensivă Mobilă, fiind ulterior preluată de o ambulanţă SAJ şi transportată la spital.

Scafandrii i-au localizat şi i-au adus la mal pe cei doi băieţi dispăruţi în apă. Echipajele SMURD şi SAJ au început imediat manevrele de resuscitare, însă copiii nu au răspuns acestora, medicul fiind nevoit să declare decesul.

O femeie care a suferit un atac de panică a fost asistată la faţa locului de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean.

La intervenţie au participat pompieri din Roman şi Piatra-Neamţ, echipa de scafandri, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă din Roman şi Horia, echipaje SAJ şi poliţişti.

Pragul de alertă pentru poluarea cu particule fine a aerului a fost depășit în mai multe departamende din Franța, ca urmare a incendiilor de vegetație, relatează Mediafax.

În urma incendiilor care au devastat Franța, patru departamente (Gironde, Landes, Dordogne și Lot-et-Garonne) depășesc deja pragurile de alertă pentru particulele fine, potrivit AFP.

Episodul de poluare cu particule fine afectează departamentele Gironde și Landes. Acestea se confruntă cu „o deteriorare semnificativă a calității aerului, cu concentrații mari de particule PM10 ( …), incendiile în curs de desfășurare și condițiile meteorologice care favorizează acumularea și transportul fumului ”, explică Observatorul Calității Aerului din Nouvelle-Aquitaine.

Vânturile puternice împing în principal norii de fum spre coastă. Cu toate acestea, prognoza meteo indică o posibilă schimbare a vântului în cursul serii. Dacă această tendință continuă, fumul s-ar putea deplasa treptat spre interior. De asemenea, ar avea un impact potențial asupra zonei metropolitane Bordeaux și a altor părți din Gironde.

„Sănătatea Publică a Franței menține o monitorizare atentă a sănătății, în colaborare cu Atmo Nouvelle-Aquitaine, atâta timp cât episodul legat de incendiu rămâne activ”, precizează Agenția Regională de Sănătate. „Impactul fumurilor este comparabil cu cel al unui vârf sever de poluare”, mai arată sursa.

Fumul ajunge uneori foarte departe. În Brives, Poitiers și Lyon, locuitorii spun că pot mirosi focul și văd cerul acoperit de nori. În Lyon, agenția de monitorizare a calității aerului a înregistrat deja o calitate slabă a aerului și a plasat întreaga parte vestică a regiunii în alertă de poluare, deoarece „pragul de informare de 50µg/m3 poate fi depășit pentru particulele fine”. Ele sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni, potrivit aceleiași surse.

Anchetatorii consideră că atacul cu maşină asupra mulţimii adunate pentru Gay Pride la Berlin este un „atentat terorist islamist”, a declarat duminică ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, menţionând că toate dovezile indică către această concluzie, relatează dpa şi AFP, relatează Agerpres.

Ce se știe despre atacator

Se crede că suspectul născut în Germania a fost radicalizat şi că a făcut parte dintr-un mediu islamist, conform constatărilor iniţiale, a declarat Dobrindt, ajuns la locul incidentului, afirmând că numele complet al suspectului căutat de poliţie este Abdul Ballout.

Dobrindt a afirmat totodată că suspectul a folosit o macetă după atacul cu maşină, soldat cu moartea unei femei şi rănirea altor 29 de persoane, unele dintre ele grav.

Bărbatul căutat de poliţia germană era cunoscut autorităţilor, fiind implicat în activităţi criminale, a mai spus Dobrindt într-o conferinţă de presă.

Suspectul primise anterior o pedeapsă de un an şi zece luni de închisoare cu suspendare.

Ministrul a precizat că parchetul a depus un apel împotriva acestei hotărâri.

Suspectul este un cetăţean german, de origine libaneză, născut în Germania în 2005, cu o mamă naturalizată în Germania în 2002.

Dobrindt a declarat că a fost ordonată o „desfăşurare importantă de forţe”, poliţişti suplimentari fiind trimişi nu doar la Berlin, ci şi în gările şi aeroporturile de pe întreg teritoriul Germaniei, precum şi la frontiere.

Atacul cu mașină

Atacul cu maşină a avut loc sâmbătă seara, în jurul orei locale 22:00 (20:00 GMT), în Parcul Tiergarten din centrul Berlinului, la câteva sute de metri de Poarta Brandenburg, principalul loc de adunare pentru Gay Pride, cunoscut sub numele de Christopher Street Day (CSD) în Germania, unul dintre cele mai mari marşuri gay din Europa.

Purtătorul de cuvânt al poliţiei, Florian Nath, a declarat că în atac a fost ucisă o femeie, care a suferit răni fatale la locul incidentului.

Vehiculul s-a izbit de un copac, iar suspectul a fugit, a declarat poliţia. Ofiţerii cred că acesta nu mai este în zonă şi se află probabil în altă parte a Berlinului.

Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, îi ironizează pe politicienii suveraniști pentru lipsa de reacție după încălcările repetate ale spațiului aerian al României.

Eugen Tomac: „Apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit”

„Pentru că nu există cuvântul dronă în limba bătrână, apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit”, a transmis Eugen Tomac într-o postare publicată după ce Armata Română a doborât, în trei zile consecutive, trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național.

Tomac este europarlamentar și consilier onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni. În iunie 2026, el a fost desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, însă și-a depus mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate parlamentară.

Militarii români, felicitați pentru intervenții

Politicianul a felicitat militarii români pentru modul în care au gestionat incidentele și a susținut că reprezentanții curentului suveranist nu reacționează în fața amenințărilor reale la adresa securității României.

„În timp ce Armata Română merită felicitată pentru că a gestionat profesionist această violare repetată a spațiului aerian, falșii suveraniști au dispărut fără urmă”, a scris Eugen Tomac.

„Păstrează o tăcere complice în fața provocărilor reale și își recapătă vocea doar când primesc undă verde să atace partenerii noștri și instituțiile europene”, a adăugat europarlamentarul, fără să nominalizeze politicienii sau partidele la care face referire.

Trei drone doborâte în trei zile consecutive

Reacția lui Eugen Tomac vine după o succesiune fără precedent de intervenții ale Forțelor Aeriene Române.

Vineri, 24 iulie, sistemele radar au detectat o țintă aeriană la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Drona a pătruns în spațiul aerian românesc și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Un avion F-16 a doborât-o la ora 11:02, deasupra unei zone nelocuite din apropierea comunei Padina, județul Buzău. Pentru supravegherea țintei fuseseră ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două avioane F-16 românești.

Sâmbătă, 25 iulie, radarele MApN au detectat o nouă dronă în apropierea frontierei cu Ucraina. Două aeronave F-16 au interceptat ținta, care a fost doborâtă într-o zonă nelocuită din apropierea graniței.

Duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un alt avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă care intrase neautorizat în spațiul aerian național. Aparatul a fost neutralizat la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României.

Incidentele, la două luni după explozia provocată de o dronă în Galați

Incidentele au loc la mai puțin de două luni după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a provocat o explozie în județul Galați, soldată cu două persoane rănite și pagube materiale. După acel incident, România a solicitat aliaților capabilități antidrone suplimentare și a anunțat demersuri la nivelul NATO, ONU și OSCE.