Refuzând subordonarea față de Organizația de Management al Destinației (OMD) județeană concepută de Ion Mînzînă și Marius Bughiu — o structură ce mirosea de la o poștă a sinecură dominată de primari PSD —, Municipiul Pitești a făcut un pas decisiv pentru turismul local prin fondarea unei entități proprii: OMD Visit Pitești. Noua organizație schimbă radical paradigma administrativă, punând la aceeași masă primăria și mediul privat, unde firmele dețin majoritatea fondatoare.

O conducere privată în locul algoritmului politic

Spre deosebire de OMD-ul județean, unde doar un sfert dintre membri vin din mediul privat (și aceia adesea finanțatori de partid), OMD Visit Pitești are ca membri fondatori, alături de municipalitate, șase societăți comerciale din mediul de afaceri: Velmar Dreams SRL, Confident Travel SRL, Rom Joker Mediterraneo SRL, Emir Export Import SRL, Ideal Sport Arena SRL și HR EDEN 2007 SRL. Președintele ales al noii structuri este medicul Tiberiu Irimia, iar noua conducere va fi validată într-o ședință de îndată a Consiliului Local.

Planul OMD Visit Pitești: De la oraș de tranzit la destinație de weekend

• Identitate și Brand Local: Extinderea festivalului Simfonia Lalelelor cu amenajări permanente și seră botanică; promovarea turismului tehnic, auto și de inovație prin susținerea echipelor de robotică de elită (de la colegiile „Ion C. Brătianu”, „Zinca Golescu”, „Alexandru Odobescu”); valorificarea educațională a Memorialului Pitești și crearea unui circuit al lăcașurilor de cult istorice (Biserica Domnească „Sf. Gheorghe”, Schitul Trivale, Biserica Mavrodolu, Biserica Catolică „Sf. Petru și Paul”).
• Natură, Agrement și Patrimoniu Sportiv: Promovarea Pădurii Trivale ca zonă de aventură și trasee sportive; transformarea Barajului Pitești într-un hub pentru sporturi nautice și plaje urbane; valorificarea moștenirii echipei FC Argeș și a legendei Nicolae Dobrin; crearea unei artere pietonale extinse cu signalistică inteligentă și coduri QR.
• Evenimente, MICE și Turism Medical: Dezvoltarea turismului de afaceri (MICE) pe sectoarele auto și IT; organizarea de festivaluri de videomapping și instalații luminoase; circuite gastronomice locale Argeș-Muscel; valorificarea turismului medical (stomatologic) și atragerea de competiții la Pitești Arena, Bazinul Olimpic și noul stadion.
• Digitalizare și Parteneriate Regional-Strategice: Lansarea aplicației Pitești CityPass (bilet unic la muzee, Zoo, transport); crearea de pachete combo cu Argeșul de Nord (Transfăgărășan / Curtea de Argeș) și campanii targetate pe piețele de proximitate (București, Craiova, Brașov).

Orașul Curtea de Argeș s-a transformat într-un adevărat pol industrial cu amprentă germană. Se poate spune chiar că economia orasului depinde de Germania. O analiză a datelor financiare realizata de echipa ziarului nostru arată că economia locală depinde direct de performanța celor patru giganți industriali din Germania stabiliți în municipiu: Kärcher (prin CER Cleaning Equipment), Dr. Oetker, Steinel Electronic și Fuchs Condimente. Datele financiare oficiale confirmă un fenomen economic rar întâlnit: un oraș de 25.000 de locuitori a cărui linie financiară este trasată de patru mari concerne nemțești.

Împreună, cele patru mari concerne au depășit pragul istoric de 2,3 miliarde de lei cifră de afaceri anuală, sumă ce reprezintă peste 60% din rulajul financiar total al tuturor firmelor înregistrate în municipiu.

Unul din trei angajați din sectorul privat își ridică salariul de la un investitor german

Peste 2.260 de localnici lucrează direct în fabricile deținute de germani, ceea ce înseamnă că unul din trei angajați din sectorul privat își ridică salariul de la un investitor german.

• CER Cleaning Equipment (Kärcher) conduce detașat topul cifrei de afaceri, înregistrând 1,21 miliarde lei și un efectiv de 884 de angajați, fiind cel mai mare angajator industrial din oraș.
• Dr. Oetker RO ocupă locul secund ca afaceri, cu 483,5 milioane lei, însă este campioana absolută la profitabilitate: 74,2 milioane lei profit net obținut cu un număr de 510 salariați.
• Steinel Electronic contribuie masiv pe zona tehnologică, înregistrând o cifră de afaceri de 389,3 milioane lei și un colectiv de 510 angajați.
• Fuchs Condimente completează plutonul cu 244,9 milioane lei în afaceri și 365 de angajați, continuând investițiile în spațiile de producție și depozitare.

Concluzii cheie care arata clar: Careul de ași german care ține în spate Curtea de Argeș

1. Ponderea în afacerile orașului: Cele 4 companii însumează o cifră de afaceri combinată de 2,32 miliarde lei (aproximativ 468 milioane euro), reprezentând peste 60% din tot rulajul economic din Curtea de Argeș.
2. Impact pe piața muncii: Cu un efectiv cumulativ de 2.269 de angajați, companiile germane plătesc salariile a peste o treime din populația activă angajată în sectorul privat local.
3. Profitabilitate și Taxe: Companiile au înregistrat un profit net cumulat de 108,1 milioane lei. Lider la profitabilitate este Dr. Oetker, cu un profit net de 74,2 milioane lei.

Ponderea masivă a companiilor germane se traduce prin stabilitate socială și venituri constante pentru administrația locală. Cu un profit net cumulat ce depășește 108 milioane de lei, investitorii germani virează anual zeci de milioane de lei sub formă de impozite pe profit, TVA și contribuții salariale.

La nivel local, taxele pe suprafețele industriale vaste și cotele defalcate din impozitul pe venitul celor peste 2.260 de salariați constituie principala sursă din care se finanțează investițiile publice și infrastructura din Curtea de Argeș. Investițiile continue ale celor patru producători garantează că orașul va rămâne, pe termen lung, o adevărată enclavă industrială de succes în Argeș.

Atunci când amenajezi un garaj, fiecare centimetru contează. Pe lângă aspectul estetic și nivelul de siguranță, sistemul de închidere trebuie să se potrivească spațiului disponibil și modului în care folosești garajul. Ușile clasice au nevoie de o zonă liberă pentru deschiderea canatului, în timp ce modelele tip rulou funcționează pe verticală și se strâng într-o casetă. Pentru garajele în care spațiul reprezintă o resursă importantă, această diferență poate transforma complet modul de utilizare a încăperii.

Iată 3 avantaje prin care o ușă de garaj tip rulou poate valorifica mai eficient spațiul disponibil:

1. Câștigi spațiu prin deschiderea verticală

Principalul avantaj al unei uși de garaj tip rulou este chiar modul de funcționare. Lamelele se ridică vertical și se rulează în caseta montată deasupra golului, astfel încât suprafața din fața și din interiorul garajului rămâne disponibilă. TopRoll menționează acest sistem ca unul dintre principalele avantaje ale produsului. Ușile se pot monta aplicat pe zid sau în gol, iar caseta poate fi poziționată la exterior sau la interior, în funcție de configurația proiectului. Această soluție poate fi utilă în special pentru garajele în care ai rafturi, dulapuri, biciclete sau alte obiecte depozitate în apropierea ușii.

2. Alegi între lamele de 55 mm și 77 mm

TopRoll oferă două variante de uși de garaj tip rulou, cu lamele de55 mm și 77 mm, adaptate unor dimensiuni diferite ale garajelor. Modelul cu lamelă de 55 mm este destinat garajelor de dimensiuni medii și altor spații care necesită compartimentare, în timp ce varianta de 77 mm este potrivită inclusiv pentru garaje de dimensiuni medii și mari.

Ambele variante folosesc lamele din aluminiu vopsite în câmp electrostatic și umplute cu spumă poliuretanică, ceea ce contribuie la izolarea termică și fonică. Materialele sunt concepute și pentru rezistență la intemperii, iar structura oferă un plus de siguranță garajului.

3. Obții mai mult confort în utilizarea zilnică

Economia de spațiu reprezintă doar unul dintre motivele pentru care o astfel de ușă este o alegere practică. Modelele TopRoll pot beneficia de acționare manuală sau electrică. În cazul variantei electrice, poți deschide ușa cu ajutorul telecomenzii fără să fie nevoie să te dai jos din mașină. Sistemele electrice includ și o modalitate de acționare manuală de urgență. În plus, lamelele umplute cu spumă poliuretanică contribuie la confortul termic al garajului pe parcursul anului. Aspectul exterior poate fi personalizat prin alegerea culorii, inclusiv variante cu aspect de lemn pentru integrarea mai armonioasă în designul casei.

În concluzie ușa de garaj tip rulou valorifică mai eficient spațiul, datorită deschiderii verticale și rulării lamelelor într-o casetă compactă. Dacă îți dorești o soluție practică, sigură și adaptată configurației garajului, poți descoperi gama de uși de garaj tip rulou oferită de TopRoll la prețuri avantajoase. Alegerea modelului potrivit, a dimensiunii lamelelor și a sistemului de acționare poate transforma accesul în garaj într-o experiență mai simplă și mai confortabilă.

Webris este o agenție din Iași care a pornit acum 12 ani cu servicii de web design și și-a extins treptat activitatea. Schimbarea a venit firesc, odată cu nevoile clienților, care nu mai caută doar un site, ci soluții care să îi ajute să vândă mai bine, să economisească timp și să își organizeze mai ușor afacerea.

În urmă cu 12 ani, discuțiile cu firmele care aveau nevoie de un site erau mult mai simple. De cele mai multe ori, cerința suna cam așa: „Avem nevoie de un site de prezentare. Cât costă și în cât timp poate fi gata?”

Astăzi, rareori conversația se mai oprește la site.

Un IMM care vine la Webris poate avea nevoie si de un magazin online, de SEO pentru a fi găsit în Google, de o identitate vizuală mai bună, de conectarea site-ului cu un CRM sau ERP ori pur și simplu de cineva care să îi spună ce merită făcut in online și ce nu.

Pentru Webris, agenție de web design din Iași, schimbarea aceasta nu a fost rezultatul unui plan făcut într-o ședință și pus apoi într-un PowerPoint. A venit, mai degrabă, din proiectele de zi cu zi și din întrebările clienților.

„Noi am pornit din web design. Făceam site-uri și magazine online și asta era zona noastră principală. Numai că, după ce terminam un proiect, clientul revenea: cine se ocupă de SEO? Ne puteți ajuta și cu partea de grafică? Avem nevoie să conectăm magazinul cu programul de gestiune. Aveți pe cineva care poate veni să vadă cum sunt organizate lucrurile la noi? Și, încet, am început să rezolvăm tot mai multe dintre aceste probleme.” – Robert, Manager Webris

De la „vreau un site” la „vreau un plan pentru online”

Este probabil una dintre cele mai mari schimbări pe care echipa Webris le-a observat în cei peste 12 ani de activitate.

Antreprenorii sunt mai atenți la ceea ce primesc pentru banii investiți. Un website care arată bine nu mai este suficient. Trebuie să aducă solicitări, să genereze vânzări, să fie găsit în Google și, tot mai des, să comunice cu celelalte sisteme folosite de companie.

Așa au apărut, treptat, în jurul serviciilor de web design și creare magazin online, servicii de SEO, branding, grafică, consultanță IT și integrări.

Nu toate au fost introduse pentru că „era o piață acolo”. Unele au apărut dintr-un motiv mult mai practic.

„Ni s-a întâmplat de multe ori să facem site-ul, iar altcineva să facă SEO, altcineva grafica și o altă firmă să se ocupe de o integrare. Când ceva nu funcționa, începea ping-pong-ul: fiecare spunea că problema este în altă parte. Iar clientul, care avea o afacere de condus, ajungea să facă project management între trei sau patru furnizori.”

Pentru un IMM, aceasta este o problemă mai mare decât pare.

O companie mare poate avea un departament de marketing, un manager IT și oameni dedicați fiecărui proiect. Într-o firmă cu 10, 20 sau 50 de angajați, de multe ori proprietarul sau un manager ajunge să vorbească personal cu agenția web, firma de SEO, furnizorul ERP și compania care se ocupă de promovare.

De ce Webris pune astăzi accent pe IMM-uri

După peste 200 de proiecte realizate pentru companii din domenii diferite, Webris a ajuns să își definească mai clar tipul de client pentru care poate aduce cea mai mare valoare.

IMM-urile sunt o parte importantă din această direcție.

Nu pentru că au nevoie de mai puține servicii. Uneori este exact invers. Au nevoie de multe dintre lucrurile pe care le folosește o companie mare, dar nu au sens economic să construiască intern câte un departament pentru fiecare.

„Un antreprenor nu ar trebui să știe ce plugin trebuie actualizat, de ce nu se indexează o pagină în Google sau cum se face integrarea dintre magazin și ERP. El trebuie să ne poată spune ce problemă are în business, iar noi să vedem cum o rezolvăm tehnic.”

Este și motivul pentru care Webris încearcă să păstreze un singur punct de contact pentru cât mai multe dintre nevoile digitale ale unui client.

Uneori soluția este un site nou. Alteori este optimizarea SEO. Alteori descoperi că problema nu este nici site-ul, nici promovarea, ci faptul că angajații introduc manual aceleași comenzi în două sisteme diferite.

Aici intră tot mai mult în discuție automatizările și integrările pentru IMM-uri.

Automatizarea nu trebuie să însemne un proiect de zeci de mii de euro

Când aud „automatizare”, mulți antreprenori se gândesc la proiecte IT complicate și foarte scumpe.

În realitate, unele dintre cele mai utile automatizări sunt surprinzător de simple.

Un magazin online poate trimite automat comenzile către sistemul de facturare. Stocurile pot fi sincronizate cu ERP-ul. Datele introduse într-un formular pot ajunge direct în CRM. Anumite rapoarte care erau făcute manual pot fi generate automat.

Fiecare astfel de intervenție poate însemna câteva minute economisite. Repetate de sute sau mii de ori într-un an, minutele încep să conteze.

„Noi încercăm să pornim de la o întrebare foarte simplă: unde pierdeți timp? Uneori clientul vine convins că are nevoie de o anumită soluție, dar după ce discutăm descoperim că problema reală este în altă parte.”

Este o abordare mai puțin spectaculoasă decât promisiunile despre „transformare digitală”, dar mult mai apropiată de realitatea unui IMM.

Iașiul a rămas acasă

Chiar dacă proiectele au depășit de mult granițele orașului și compania a lucrat cu clienți din România și din alte piețe, Webris a rămas in Iași.

Iar Iașiul contează în poveste.

Aici a început agenția, aici s-a format echipa și tot aici au fost multe dintre companiile alături de care Webris a crescut.

După mai bine de 12 ani, poate cea mai mare schimbare nu este lista mai lungă de servicii, ci felul în care echipa privește un proiect.

Un site nu mai este doar o pagină web. SEO nu poate fi complet separat de modul în care este construit acel site. Un magazin online nu poate ignora gestiunea din spatele lui. Iar automatizarea nu are valoare doar pentru că folosește o tehnologie nouă.

La final, toate trebuie să rezolve ceva concret pentru compania care plătește pentru ele.

„Tehnologia se schimbă permanent. Acum vorbim foarte mult despre AI și automatizare, peste câțiva ani probabil vom vorbi despre alte lucruri. Pentru noi întrebarea rămâne aceeași: îl ajută pe client sau doar îi vindem încă un serviciu?”.

Poate tocmai aici se vede cel mai bine evoluția Webris.

A început în Iași, oferind servicii de realizare site-uri. După 12 ani, construiește în continuare site-uri. Doar că, între timp, întrebarea nu mai este doar cum construiești prezența online a unui IMM, ci cum faci ca toate piesele digitale ale afacerii să lucreze împreună.

Webris – agentie web din Iasi, Romania.

webris.ro – hello[@]webris.ro

Asia Centrală intră într-o nouă etapă de dezvoltare a tehnologiilor financiare. Dacă primul val de digitalizare din regiune a fost predominant bancar — aplicații mobile, plăți online și transferuri —, în perioada 2025–2026 începe să se contureze o industrie mult mai complexă: startupuri fintech, fonduri de investiții, sandboxuri de reglementare, Open Banking, factoring digital, RegTech și soluții B2B de infrastructură.

La aceasta se adaugă acum un alt factor — încercarea de a conecta piețele naționale individuale. La Silk Road Finance & Technology Forum, desfășurat în luna august la Tașkent, participanții din piață și autoritățile de reglementare au discutat nu doar despre dezvoltarea unor produse financiare distincte, ci și despre interoperabilitatea infrastructurii de plăți, a identificării digitale, a API-urilor bancare și a regulilor privind gestionarea datelor între țările din Asia Centrală.

Această evoluție schimbă însăși natura întrebării. Pentru regiune devine important nu doar câte noi companii fintech vor apărea în Almatî sau Tașkent, ci și dacă tehnologiile create de acestea vor putea fi extinse dincolo de granițele unui singur stat.

Fintechul depășește granițele sectorului bancar

Până de curând, inovațiile financiare din Asia Centrală erau asociate în principal cu digitalizarea marilor bănci. Băncile dezvoltau aplicații, introduceau plăți și transferuri și mutau serviciile pentru clienți din sucursale pe smartphone.

Acum, modelul devine mai complex. Apare un segment separat de companii care dezvoltă tehnologii financiare pentru bănci și mediul de afaceri: scoring, identificarea clienților, soluții antifraudă, procesarea datelor, automatizarea conformității, factoring, servicii financiare corporate și API-uri bancare.

Fintechul se transformă treptat dintr-un supliment al activității bancare într-o industrie B2B independentă.

Acest proces este deosebit de vizibil în Uzbekistan. Strategia națională pentru dezvoltarea tehnologiilor financiare în perioada 2026–2030 prevede consolidarea infrastructurii financiare digitale, atragerea investițiilor și dezvoltarea capitalului uman. Strategia include, de asemenea, un sandbox de reglementare și alte instrumente destinate susținerii inovației financiare.

Prin urmare, obiectivul nu se mai limitează la digitalizarea băncilor existente. Este vorba despre crearea unui mediu în care băncile, companiile tehnologice independente, investitorii și dezvoltatorii de soluții de infrastructură să poată funcționa simultan.

Tașkent încearcă să devină o platformă regională pentru fintech

O continuare practică a acestei politici a fost prima ediție a Silk Road Finance & Technology Forum, desfășurată la Tașkent în perioada 24–26 august. Evenimentul a fost organizat de Banca Centrală a Uzbekistanului și Global Finance & Technology Network (GFTN). Partenerul principal al forumului a fost Octobank.

Încă înainte de eveniment, Banca Centrală a poziționat forumul ca parte a eforturilor de consolidare a rolului Uzbekistanului drept unul dintre centrele tehnologiilor financiare din Asia Centrală.

Prima ediție a forumului a avut o amploare semnificativă: potrivit Băncii Centrale, s-au înregistrat peste 6.000 de participanți din 74 de țări, aproximativ 200 de speakeri și peste 25 de investitori. Programul a inclus plăți și infrastructură digitală, inteligență artificială, active digitale, finanțe transfrontaliere și reglementare.

Mai importantă decât numărul participanților a fost însă agenda propriu-zisă. Unul dintre subiectele centrale a fost formarea unei arhitecturi financiare deschise, capabile să conecteze piețele din regiune.

Khusankhodja Abidov, director pentru strategie, transformare și managementul proiectelor în cadrul Băncii Centrale a Uzbekistanului, a menționat într-una dintre sesiuni interoperabilitatea — capacitatea de a conecta infrastructura, piețele și datele din diferite țări — drept una dintre principalele limitări pentru dezvoltarea ulterioară.

În același timp, autoritatea de reglementare propune ca rezultatele Open Finance să fie evaluate nu după numărul de API-uri create, ci după măsura în care consumatorii și companiile obțin produse financiare mai ieftine și de o calitate mai bună.

Astfel, competiția pentru statutul de centru regional fintech depășește treptat simpla numărare a aplicațiilor sau serviciilor de plată. Standardele, infrastructura, capitalul și capacitatea produselor financiare de a funcționa în mai multe jurisdicții devin din ce în ce mai importante.

Regiunea începe să dispună de capital pentru inovații financiare

Pentru ca un grup de startupuri să se transforme într-o industrie, tehnologia singură nu este suficientă. Sunt necesare capital și infrastructură pentru atragerea acestuia.

Kazahstanul rămâne cea mai dezvoltată platformă instituțională din regiune. Potrivit Astana International Financial Centre, în 2025 au fost atrase prin AIFC investiții în valoare de 6 miliarde de dolari — cu 2,9 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent.

Peste 1.400 de companii noi s-au alăturat centrului într-un singur an, iar 33% dintre noii participanți proveneau din sectorul financiar.

Cei 6 miliarde de dolari nu pot fi considerați investiții directe exclusiv în fintech, deoarece indicatorul se referă la întregul ecosistem AIFC. Totuși, el arată amploarea infrastructurii financiare în cadrul căreia se pot dezvolta proiecte tehnologice.

Prin urmare, Kazahstanul și Uzbekistanul intră în noul ciclu de dezvoltare din poziții diferite.

Kazahstanul dispune deja de un centru financiar internațional, un regim juridic special și o infrastructură consolidată.

Uzbekistanul, în schimb, se bazează pe o piață internă mai mare și pe strategia guvernamentală adoptată în 2026 pentru accelerarea dezvoltării fintechului.

Ar fi exagerat să vorbim despre o competiție formală între Astana și Tașkent pentru statutul de „capitală fintech a Asiei Centrale”.

Cu toate acestea, concurența economică dintre jurisdicții pentru antreprenori, investiții și companii tehnologice devine treptat o realitate.

Băncile se transformă în infrastructură pentru fintech

În același timp, se schimbă și rolul băncilor.

Companiile fintech nu trebuie neapărat să își construiască propria infrastructură financiară de la zero, dacă o parte dintre funcțiile bancare poate fi furnizată sub forma unor servicii tehnologice.

Exact această abordare a fost prezentată de Octobank în cadrul Silk Road Finance & Technology Forum.

Roman Tretyakov, vicepreședinte al conducerii băncii, a vorbit despre dezvoltarea unui model Banking as a Service (BaaS) — „banking ca serviciu” — care presupune oferirea accesului partenerilor la servicii bancare și interfețe de programare.

„Dorim să dezvoltăm modelul Banking as a Service — să oferim partenerilor acces la API-urile și serviciile noastre bancare. În același timp, problema datelor rămâne fundamentală: ce informații pot fi transmise partenerilor și cum poate fi asigurată securitatea unui astfel de schimb? În prezent, lucrăm împreună cu Banca Centrală la mecanisme pentru schimbul securizat de date deschise”, a declarat Roman Tretyakov, vicepreședinte al Octobank responsabil de IT și transformare digitală.

Pentru piață, acest lucru ar putea fi mai important decât lansarea unei noi aplicații mobile.

Dacă modelul BaaS se extinde, infrastructura bancară reglementată devine o platformă pe baza căreia alte companii își pot construi propriile produse financiare.

Într-un astfel de sistem, băncile și fintechurile nu trebuie să fie neapărat concurenți. Ele pot deveni niveluri diferite ale aceluiași lanț tehnologic.

Următoarea mare nișă ar putea rămâne invizibilă pentru consumatori

Schimbarea structurii pieței produce încă un efect: cele mai mari oportunități ale noului ciclu fintech nu se vor regăsi neapărat în aplicațiile pentru consumatori.

O parte semnificativă a valorii ar putea fi creată în segmentul B2B.

Băncile și alte instituții financiare au nevoie de sisteme de identificare a clienților, soluții AML și KYC, instrumente antifraudă, scoring de credit, analiză a tranzacțiilor, infrastructură API, procesare, automatizarea raportării, RegTech și instrumente bazate pe inteligență artificială.

Într-un astfel de model, tehnologia nu mai deservește doar plata efectuată de un cumpărător într-un magazin.

Ea devine parte a creditării, gestionării riscurilor, capitalului circulant al companiilor și chiar a infrastructurii pieței financiare.

Prin urmare, următoarea etapă de dezvoltare a industriei ar putea fi mult mai puțin vizibilă pentru utilizatorul obișnuit, dar semnificativ mai importantă pentru economia sectorului bancar.

Principala oportunitate — transformarea a cinci piețe într-una singură

Dimensiunea limitată a piețelor interne rămâne o constrângere pentru aproape toate țările din regiune.

Chiar și piața relativ mare a Uzbekistanului nu se poate compara, ca număr de potențiali clienți, cu Uniunea Europeană, India sau Asia de Sud-Est.

Pentru Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan, problema dimensiunii este și mai pronunțată.

Prin urmare, adevărata valoare economică a fintechului regional se poate manifesta pe deplin doar atunci când un produs creat într-o țară din Asia Centrală poate fi extins relativ ieftin pe piețele vecine.

Aici devine relevantă una dintre cele mai importante concluzii ale unui studiu publicat de Banca Asiatică de Dezvoltare în decembrie 2025.

ADB consideră fintechul un potențial instrument pentru dezvoltarea comerțului electronic, comerțului transfrontalier, incluziunii financiare și piețelor de capital, subliniind în același timp necesitatea unei abordări regionale coordonate.

Asociația Fintech din Asia Centrală a propus mai multe direcții în jurul cărora statele și-ar putea apropia infrastructura financiară:

interoperabilitatea plăților, inclusiv plăți QR și transferuri transfrontaliere, recunoașterea reciprocă a identității digitale, compatibilitatea standardelor Open Banking și principii comune de gestionare a datelor.

Este important de subliniat că nu este vorba despre crearea unui regulator financiar unic pentru Asia Centrală sau despre copierea integrală a legislației statelor vecine.

Logica propusă este diferită: reglementarea națională rămâne în vigoare, însă anumite elemente ale infrastructurii devin compatibile din punct de vedere tehnologic.

Pentru companiile fintech, această diferență este fundamentală.

Un startup care operează exclusiv într-o singură țară este limitat de dimensiunea pieței naționale.

Dacă același produs se poate conecta la infrastructura bancară și de plăți compatibilă a statelor vecine fără reconstruirea completă a modelului tehnologic, economia procesului de scalare se schimbă — la fel și atractivitatea potențială pentru investitori.

Interoperabilitatea devine astfel nu doar o problemă tehnică, ci și una economică.

„Asia Centrală este atractivă pentru fintech nu doar datorită răspândirii rapide a serviciilor financiare digitale. Mult mai important este faptul că în regiune se formează simultan mai multe elemente ale unui ecosistem tehnologic complet: infrastructură bancară, mediu antreprenorial, mecanisme de reglementare și interes pentru investiții în noi soluții financiare.

Următoarea etapă va depinde de capacitatea țărilor din regiune de a depăși limitele piețelor naționale.

Pentru o companie tehnologică, posibilitatea de a crea un produs într-o jurisdicție și de a-l extinde în mai multe țări schimbă fundamental economia proiectului și atractivitatea sa pentru investitori.

Prin urmare, dezvoltarea unor standarde compatibile, API-uri, mecanisme de identificare și reglementare poate deveni la fel de importantă ca însăși creșterea numărului de companii fintech.”

— Bruno S. Sergi, PhD, profesor de economie politică la Universitatea din Messina, lector la Harvard University, Faculty Associate la Harvard Center for International Development și consilier științific al Center for Fintech and Banking.

O piață unică încă nu există, dar apare un model pentru conectarea ei

Cu toate acestea, este încă prematur să vorbim despre apariția unei piețe fintech unice în Asia Centrală.

Regiunea continuă să fie formată din jurisdicții naționale distincte, cu cerințe diferite privind licențierea, identificarea clienților, procesarea datelor, operațiunile valutare și infrastructura de plăți.

O companie care lansează cu succes un produs în Tașkent sau Almatî nu obține automat dreptul de a opera pe piața unei țări vecine.

Pentru investitori, acest lucru înseamnă costuri suplimentare și riscuri de scalare.

Totuși, discuțiile din cadrul Silk Road Finance & Technology Forum au conturat un model intermediar.

Statele nu trebuie neapărat să creeze un regulator unic sau să își armonizeze complet legislația financiară.

O etapă mai realistă ar putea fi compatibilitatea unor elemente individuale ale infrastructurii — plățile, identificarea digitală, API-urile bancare și regulile pentru schimbul de date.

Există semnale că un astfel de dialog începe deja să aibă un caracter practic.

În cadrul forumului, Banca Centrală a Uzbekistanului și Banca Centrală a Azerbaidjanului au discutat despre integrarea ecosistemelor financiare și fintech, strategiile naționale, infrastructura pentru inovații financiare și mecanismele de finanțare de tip venture capital.

Într-un alt dialog internațional desfășurat în cadrul forumului, Banca Centrală a Uzbekistanului și Banca Națională a Cambodgiei au discutat despre dezvoltarea infrastructurii moderne de plăți, plățile QR și consolidarea interoperabilității sistemelor de plată.

Cu toate acestea, limitările rămân.

Compatibilitatea reglementărilor necesită o coordonare pe termen lung.

Open Finance crește cerințele privind protecția datelor cu caracter personal și securitatea cibernetică.

În același timp, simpla creare a unor forumuri, acceleratoare și sandboxuri de reglementare nu garantează apariția unor companii capabile să atragă capital privat și să concureze în afara pieței lor de origine.

Următoarea competiție nu va fi pentru plăți

Primul val fintech din Asia Centrală a rezolvat cea mai evidentă problemă — a făcut operațiunile financiare mai rapide și mai convenabile.

Noul val va fi mai complex.

Pe piață apar tehnologii pe care utilizatorul final s-ar putea să nu le observe deloc: API-uri între bănci, sisteme de identificare, algoritmi de evaluare a riscului, finanțarea digitală a comerțului, RegTech, soluții antifraudă și infrastructură pentru schimbul de date.

În același timp, se schimbă și geografia industriei.

Kazahstanul dispune deja de un centru financiar de anvergură internațională.

Uzbekistanul a consacrat fintechul drept o direcție distinctă a politicii economice.

Banca Asiatică de Dezvoltare analizează deja problema nu doar la nivel național, ci și regional.

Silk Road Finance & Technology Forum desfășurat la Tașkent a adăugat un nou element acestei imagini:

participanții din piață au început să discute despre o arhitectură concretă a interoperabilității regionale — de la plăți și identificare digitală până la Open Banking și regulile privind schimbul de date.

Prin urmare, principalul indicator al succesului Asiei Centrale în următorii ani nu va fi numărul aplicațiilor bancare și nici măcar numărul startupurilor fintech.

Mult mai important va fi dacă țările din regiune vor reuși să creeze condiții în care tehnologiile financiare să poată fi extinse dincolo de granițele naționale.

Dacă acest lucru se va întâmpla, Asia Centrală va putea trece treptat de la mai multe piețe cu creștere rapidă, dar fragmentate, la un ecosistem fintech regional.

Dacă nu, creșterea tehnologică va continua, însă amploarea sa economică va rămâne predominant națională.

Tocmai între aceste două scenarii se află astăzi una dintre principalele răscruci ale dezvoltării tehnologiilor financiare în Asia Centrală.

Proiectul prin care 400 de camere video cu radar urmează să fie instalate pe drumurile din România a ajuns în etapa ofertelor. O singură asociere de companii s-a înscris în procedura derulată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR): Altimate, în calitate de lider, alături de Presence SE și ARH Informatikai.

Contractul vizează furnizarea celor 400 de camere, dar și a echipamentelor necesare pentru monitorizarea traficului și integrarea acestora în sistemul e-Sigur. Valoarea estimată a proiectului este de 82,05 milioane de lei, fără TVA, iar perioada prevăzută pentru derularea contractului este de 22 de luni.

Ce vor putea detecta noile camere

Sistemul e-Sigur este conceput pentru monitorizarea automată a traficului și va permite măsurarea vitezei vehiculelor și identificarea automată a numerelor de înmatriculare.

Totodată, sistemul va putea verifica existența rovinietei și va procesa automat informațiile colectate, inclusiv cele referitoare la abaterile de la regulile de circulație.Ulterior, infrastructura ar putea fi extinsă cu noi funcționalități. Printre acestea se numără transmiterea rapidă a alertelor către echipajele de intervenție în cazul unor incidente, analiza traficului și verificarea existenței inspecției tehnice periodice și a poliței RCA.

Unde vor fi amplasate radarele

Cele mai multe dintre cele 400 de camere video cu radar sunt prevăzute pentru drumurile naționale, în special pe sectoare aflate în afara localităților.

Planurile includ și instalarea unor echipamente fixe de detectare a vitezei pe autostrăzi, inclusiv pe sectoarele mai vechi ale A1, A2 și A3. Camerele vor fi integrate în sistemul național e-Sigur.

CNAIR a prezentat încă din vara anului 2025 distribuția punctelor în care urmau să fie amplasate radarele fixe.

Pe drumurile naționale, o parte importantă a punctelor de supraveghere este concentrată pe șapte șosele:

* DN1 – 28 de puncte, dintre care 13 pe aproximativ 120 de kilometri, între km 497 și km 616;

* DN6 – 24 de puncte, dintre care 11 pe aproximativ 200 de kilometri, între km 181 și km 371;

* DN2 – 22 de puncte, dintre care 11 pe aproximativ 100 de kilometri, între km 97 și km 197;

* DN17 – 18 puncte, distribuite pe aproximativ 225 de kilometri;

* DN7 – 17 puncte, dintre care 12 pe aproximativ 100 de kilometri, între km 122 și km 228;

* DN67 – 14 puncte, pe aproximativ 200 de kilometri;

* DN11 – 13 puncte, pe aproximativ 150 de kilometri.

În total, aceste șapte drumuri naționale concentrează 136 de puncte de amplasare, pe sectoare care însumează aproape 1.100 de kilometri. Alte camere vor fi distribuite în zeci de puncte stabilite în cadrul proiectului, amplasarea putând fi adaptată în etapa de implementare, în funcție de situația din teren.