După ce o dronă a intrat în spațiul aerian al României, fiind ulterior doborâtă de un avion F-16 românesc, într-o zonă nelocuită din județul Buzău, NATO a venit cu o primă reacție.

NATO a anunțat vineri că două avioane F-16 românești de la Baza Aeriană Fetești și două aeronave Eurofighter italiene de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu au decolat de urgență, sub comanda și controlul Alianței, pentru identificarea dronei care a pătruns în spațiul aerian românesc.

„În dimineața zilei de 24 iulie 2026, două avioane F-16 românești de la Baza Aeriană Fetești și două avioane Eurofighter italiene de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu au decolat de urgență sub comanda și controlul NATO pentru a identifica o aeronavă fără pilot (UAV) necunoscută care zbura în apropierea spațiului aerian românesc.

Citește și : Cine sunt piloţii de pe F-16 care au doborât drona intrată în spațiul aerian al României. Șeful Armatei: „Mi-aș dori să am în toată flota aeriană oameni ca ei”

Drona a fost identificată rapid și, după ce a pătruns în spațiul aerian românesc, forțele NATO au primit autorizația de a interveni. La scurt timp după aceea, amenințarea a fost doborâtă în spațiul aerian românesc.

Acest efort combinat multinațional subliniază faptul că NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apăra teritoriul nostru și a ne proteja populația.

Doborârea dronei are loc într-un moment în care NATO, România și alte țări achiziționează în mod activ sisteme de interceptare terestre pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Alianței și ale fiecărei țări.

România, de exemplu, a achiziționat sistemul anti-drone MEROPS, conceput pentru a intercepta sisteme aeriene fără pilot de mici dimensiuni.

O anchetă este în curs de desfășurare, iar NATO se află în strânsă legătură cu autoritățile române”, a transmis Alianța Nord-Atlantică.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că drona a fost doborâtă în jurul orei 11:00 de un pilot român aflat la bordul unui F-16, într-o zonă nelocuită.

„Am avut o dronă în spațiu aerian. Ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11:00, de către un pilot român de pe un F-16.

Important de subliniat că zona era nelocuită, ăsta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos, și acum sunt echipele instituțiilor care cercetează, pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, a declarat vineri președintele Nicușor Dan.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că piloții au identificat vizual aparatul ca fiind o amenințare de tip Shahed/Geran-2. El a precizat că nu poate fi stabilit, înainte de finalizarea verificărilor, dacă drona avea o încărcătură sau care era ținta sa.

„Piloții ne-au raportat, în urma identificării vizuale, că este vorba despre o amenințare de tip Shahed/Geran-2. Repet, în momentul în care vom avea toate detaliile tehnice, vom oferi răspunsurile necesare.

Ar fi foarte greu să speculăm acum dacă drona avea sau nu încărcătură. Din experiența militară, pot spune că, nefiind o dronă de cercetare, în marea majoritate a cazurilor acest tip de dronă este echipat cu încărcătură”, a spus generalul.

Reprezentanții MApN au explicat că autorizarea angajării țintei a fost dată imediat după pătrunderea acesteia în spațiul aerian național. Decizia de lansare a unei rachete a presupus însă identificarea vizuală, urmărirea pe radarul de bord și alegerea unei zone în care să nu existe riscuri pentru populație.

„Decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după pătrunderea acesteia în spațiul aerian românesc. Procedura de angajare a unei ținte aeriene ostile presupune însă mai multe etape.

Citește și : Spațiul aerian din sud-estul României, închis temporar după incidentul cu drona doborâtă la Buzău

Este absolut necesară identificarea vizuală a țintei, încadrarea acesteia pe radarul de bord și angajarea ei într-o zonă în care să nu existe niciun pericol pentru populație. Pentru noi, siguranța cetățenilor și protejarea elementelor de infrastructură sunt mai importante decât momentul în care este doborâtă ținta”, au transmis reprezentanții ministerului.

Potrivit MApN, aeronavele italiene Eurofighter au angajat la rândul lor ținta, însă racheta lansată de unul dintre aparate nu și-a atins obiectivul. Drona a fost doborâtă în cele din urmă cu o rachetă lansată de avionul F-16 românesc.

Ucraina testează „Maricika”, o rețea neuronală artificială destinată să optimizeze activitatea punctelor de comandă și să sprijine planificarea operațiunilor militare. Șeful Institutului Central de Cercetare al Forțelor Armate ale Ucrainei, Iuri Kliat, a explicat că, în prezent, un comandant de regiment sau de brigadă are nevoie de șase până la 12 ore și de analiza a aproximativ 20 de documente pentru a lua o decizie operațională. Potrivit acestuia, noul sistem bazat pe inteligență artificială poate reduce întregul proces la doar câteva minute.

„Sistemul, construit pe un principiu similar cu ChatGPT, permite colectarea centralizată a informațiilor, calcularea raportului dintre potențialele de luptă și simularea mai multor scenarii de acțiune. Decizia finală va rămâne, însă, la comandant”, a explicat Iuri Kliat.

Citeşte şi: Anamaria Prodan dezvăluie cel mai important sfat primit de la Ionela Prodan. „Asta am făcut toată viața!”

Conform reprezentanților institutului, platforma va putea să colecteze, să proceseze să verifice date, să calculeze automat raportul dintre forțe și mijloace, să estimeze acțiunile, resursele necesare și pierderile, să simuleze situația tactică pe o hartă interactivă, să informeze în timp real despre schimbările de pe câmpul de luptă.

De unde provine denumirea „Maricika”

Potrivit dezvoltatorilor, numele „Maricika” a fost ales în onoarea unui prenume feminin tradițional ucrainean. Reprezentanții institutului susțin că, în timpul testelor desfășurate până în prezent, sistemul și-a îndeplinit cu succes toate sarcinile pentru care a fost proiectat.

Echipa de dezvoltare va continua testarea și antrenarea rețelei neuronale, va consolida securitatea comunicațiilor și va introduce în platformă documente clasificate cu nivelurile DSK („pentru uz oficial”) și „Secret”. Etapa următoare va presupune integrarea unor documente cu niveluri și mai ridicate de clasificare. Din motive de securitate, autoritățile ucrainene nu au făcut publice caracteristicile tehnice ale sistemului.

„Maricika va contribui la îmbunătățirea și creșterea eficienței activității comandantului și, în ansamblu, a punctelor de comandă de la nivelul brigăzii, corpului de armată și grupărilor de trupe” – a subliniat Iuri Kliat.

Citeşte şi: Bianca Drăgușanu dezvăluie de ce evită să mai apară în presă. „Oamenii cu adevărat șmecheri nu au ce căuta în ziare”

La rândul său, adjunctul comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Andri Lebedenko, a declarat că elemente de inteligență artificială sunt deja integrate în drone și în sistemele de comandă ale unor categorii de armament. Potrivit acestuia, noua platformă va accelera procesarea informațiilor și coordonarea operațiunilor militare: „Dronele folosesc deja inteligență artificială. Și sistemele care controlează armamentul sau radarele includ elemente de inteligență artificială. O platformă care colectează și planifică informațiile va permite accelerarea semnificativă a procesării datelor, a conducerii trupelor și a utilizării armamentului pe câmpul de luptă”.

Cîțu continuă să trimită ”săgeți” în direcția lui Bolojan. Cel mai recent pretext al atacului, modul în care cabinetul interimar condus de șeful PNL gestionează ”spațiul fiscal”.

Într-o postare de vineri, Florin Cîțu susține că guvernul condus de șeful liberalilor și-ar permite să reducă taxele, însă a ales să dea bani ”clientelei bugetare”.

În opinia fostului șef de la Palatul Victoria, cabinetul Bolojan ar fi trebuit să folosească opt din cele 12 miliarde lei ale spațiului fiscal pentru scăderea TVA de la 21 la 19 la sută. A ales însă altă variantă, după ce ”a găsit și bunăvoință la ‘specialiștii’ în fiscalitate de la Bruxelles”.

”Guvernul are spațiul fiscal pentru reducerea taxelor, dar preferă să crească unele salarii în sectorul bugetar (din seria ‘Țară, țară, vrem liberali!’).
Guvernul României, așa demis cum este, a găsit, se pare, un spațiu fiscal de 12 miliarde de lei pentru 2027. A găsit și bunăvoință la ‘specialiștii’ în fiscalitate de la Bruxelles.
Și ce face cu banii? Ca orice guvern care a condus exclusiv prin măsuri socialiste, îi alocă integral salariilor din sectorul bugetar.
Un guvern liberal ar fi procedat altfel: ar fi alocat 4 miliarde de lei legii salarizării, iar restul de 8 miliarde i-ar fi folosit pentru reducerea TVA de la 21% la 19%, eliminarea supraimpozitării contractelor cu timp parțial și eliminarea supraimpozitării concediilor medicale”, a scris Cîțu, pe Facebook.

Citește și Ministrul Finanțelor reacționează după ce deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în ultimele șase luni: „Este cel mai important mesaj pe care îl transmitem agențiilor de rating și investitorilor internaționali”

Cîțu subliniază, în același context, că premierul interimar acționează precum un șef de guvern socialist, și nicidecum liberal:

”Sper că vedeți diferența. Un guvern socialist are spațiul fiscal și îl distribuie clientelei bugetare. Un guvern liberal reduce taxele și lasă banii tuturor românilor.
Un guvern liberal nu împarte niciodată România între cei care trăiesc din buget și cei care îl finanțează. Dacă există spațiu fiscal, acesta trebuie folosit pentru a face viața mai bună pentru toți românii”.

Citește și Câți bani trebuie să strângi pentru a putea să te pensionezi. Cum poți obține independența financiară prin metoda FIRE

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a comentat situația juridică a președintelui USR, Dominic Fritz, în contextul deciziei definitive prin care a fost menținut raportul Agenției Naționale de Integritate privind conflictul de interese administrativ.

Radu Marinescu susține că noua lege a integrității nu poate modifica efectele unei hotărâri deja definitive, pentru că actele normative se aplică pentru viitor.

„În principiu, nu (n.r. este impactat domnul Fritz), legea se aplică pentru viitor. Este ok din perspectiva noastră și a societății ca o persoană care se află într-un conflict de interese să nu fie deloc pedepsită? (…)

Citește și : EXCLUSIV Radu Marinescu îl contrazice pe Ilie Bolojan: „ANI era titular de jalon pe Legile Integrităţii”

Eu mi-aduc aminte că atunci când, să zicem, membri ai Partidului Social Democrat erau puși sub acuzare sau chiar la începutul unor proceduri, li se striga imediat, fără penali, fără dați-vă demisia, plecați, gest de onoare. Acum avem o condamnare definitivă, o hotărâre definitivă. Este un conflict de interese stabilit definitiv. Hotărârea judecătorească e hotărârea judecătorească. Ăsta este unicul adevăr. (…)”, a declarat Radu Marinescu.

Radu Marinescu a afirmat că o hotărâre definitivă trebuie respectată, iar instituțiile trebuie să aplice consecințele prevăzute de legislația în vigoare.

„La final, sigur, când este un adevăr definitiv stabilit, atunci asta este adevărul. Ți-l asumi sau nu, este o chestiune personală, dar spune ceva și chestiunea asta.

Mai departe, dacă legea impune niște efecte obligatorii, asta este legea. Nu văd ce mai e de discutat. (…) Orice conduită care e contrar unei obligații legale are niște consecințe. Efectele legii sunt clare. (…) A fost o perioadă în care existau mii de dosare deschise și cu privire la magistrați”, a afirmat Marinescu.

Sancțiunea administrativă include diminuarea indemnizației cu 10% timp de șase luni și interdicția de a ocupa o funcție aleasă timp de trei ani după încheierea mandatului actual.

În cadrul emisiunii, Radu Marinescu a spus că deciziile instanțelor nu ar trebui evaluate diferit în funcție de persoana sau partidul implicat.

„Eu nu văd lucrurile într-o cheie personalizată. Nu văd nicio justiție ieșită din minți, nu văd nici persoana Fritz, Bolojan sau X-ulescu. Dar indiferent cine ai fi, nu poți să promovezi un discurs de maniera justiția e rea numai când mă incomodează pe mine și e bună când îi ia pe alții. Ori asta constat eu că se întâmplă în momentul de față într-o anumită zonă politică.”, a declarat fostul ministru.

„Pe de altă parte, nu poți niciodată să spui că Justiția nu e în regulă, să ai un război cu justiție. Așa ceva nu poate să existe într-o societate sănătoasă și într-o societate normală. În momentul în care vii și spui că justiția are un interes, că justiția face nu știu ce fel de jocuri, e foarte grav. (…)”, a mai arătat Marinescu.

Fostul ministru al Justiției a mai susținut că politicienii pot fi criticați și a vorbit despre lipsa de consecvență a celor care l-au criticat, dar nu au spus nimic în cazul Dominic Fritz.

„Cine m-a abordat pe mine atunci, punându-mă sub semnul întrebării – doar pentru că aruncase niște acuzații, recunoscând că nici măcar nu are cunoștință pe domeniu pe care făcea acuzațiile respective, le-a făcut, dar n-a avut aceeași reacție și când ați amintit că e o hotărâre definitivă în cazul domnului Fritz pentru conflict de interese. Și atunci despre ce măsură vorbim de fapt? Da, este foarte legitim să critici un om politic”, a mărturisit Marinescu.

Citește și : Augustin Zegrean: „Atitudinea lui Nicușor Dan este în afara Constituţiei. Președintele trebuie să forțeze formarea guvernului”

Dosarul primarului Timișoarei a pornit de la raportul ANI din 2024, care a reținut că Dominic Fritz ar fi semnat, în 2020, un act administrativ legat de un proiect urbanistic al cărui beneficiar era reprezentat de o persoană care îl împrumutase anterior în campania electorală.

Pe șoselele din Germania poate fi întâlnit, în anumite zone, un indicator rutier care scrie ”OD”. Acesta, deși unii șoferi îl ignoră, are o semnificație importantă.

”OD” este prescurtarea pentru ”Ortsdurchfahrt”, care înseamnă traversarea localității în limba germană. Acest marcaj, care poate fi găsit pe plăcuțe dreptunghiulare sau pe pietre amplasate la intrarea în localități, semnalizează o schimbare de responsabilitate financiară privind întreținerea drumurilor.

Indicatorul rutier ”OD” nu impune limite de viteză sau reguli de prioritate pentru șoferi, ci marchează punctul de tranziție unde statul preia responsabilitatea pentru întreținerea carosabilului, inclusiv reparațiile, renovările și instalarea indicatoarelor rutiere. Municipalitățile locale rămân responsabile în schimb pentru trotuare, locuri de parcare și iluminatul stradal adiacent drumului.

Finanțarea lucrărilor de întreținere depinde de dimensiunea localității traversate de drumul național. În cazul localităților mici, guvernul federal suportă cheltuielile asociate carosabilului. În orașele mai mari, care dispun de resurse financiare mai consistente, responsabilitatea acestor costuri poate reveni însă administrației locale.

Citește și În ce oraș din România călătoria cu tramvaiul și autobuzul va costa doar un leu. Noul tarif intră în vigoare de la 1 august

În contextul extinderii orașelor, prin construirea de noi cartiere rezidențiale, autoritățile fac ajustări periodice care pot presupune inclusiv repoziționarea indicatoarelor ”OD”.

În unele landuri din Germania, pe acest indicator apar, cu fonturi mai mici, și literele V și E, care marchează segmente specifice ale drumului.

V-ul vine de la ”Verknüpfungsbereich” (zonă de interconectare), adică porțiunile unde drumurile naționale se intersectează cu rețeaua locală. Iar ”E” înseamnă ”Erschliessungsbereich” (zonă de acces) și se referă la porțiunile unde drumul trece prin zone rezidențiale.

În acest fel, se face distincția între traficul de tranzit și cel local, optimizându-se gestionarea resurselor disponibile.

Indicatorul ”OD” nu va putea fi întâlnit pe autostrăzi. Acestea sunt exclusiv sub autoritatea federală, iar administrațiile locale nu au nicio obligație financiară pentru carosabil, poduri sau măsuri de reducere a zgomotului, scrie portalul de știri T-Online, citat de libertatea.

Citește și Programul Rabla pentru motociclete 2026, epuizat în doar nouă minute. Importatorii cer redistribuirea fondurilor

Monica Bîrlădeanu și soțul său, Valeriu Gheorghiță, au ales insula Creta pentru vacanța de vară. Actrița a publicat pe Instagram mai multe fotografii din călătorie, în care apar peisaje de pe insula grecească, dar și imagini cu faimosul medic.

Cei doi au petrecut pe mare, la bordul unui iaht, de unde au admirat litoralul cretan. Într-una dintre fotografii, Monica Bîrlădeanu a surprins Peștera Piratului Barbarossa, aflată în apropiere de insula Spinalonga, în zona Elounda.

Citește și : Bona Irinei Columbeanu, dezvăluiri despre viața în vila de la Izvorani. Cum era, de fapt, relația dintre Irinel Columbeanu și Monica Gabor: „Eu am cunoscut o altă latură”

Cuplul a inclus în program și o vizită la Mănăstirea Keras Kardiotissas, un așezământ ortodox dedicat Fecioarei Maria. Mănăstirea se află în apropierea satului Kera, la aproximativ 50 de kilometri est de Heraklion, capitala insulei Creta.

„O vacanță cu multe bucurii. Vă las aici câteva dintre ele. Love”, a scris actrița în dreptul imaginilor publicate în mediul online.

Actrița și Valeriu Gheorghiță își păstrează, de regulă, viața personală departe de atenția publică. Cu toate acestea, cei doi mai împărtășesc ocazional cu urmăritorii imagini din călătoriile și momentele petrecute împreună.

Primele informații despre relația dintre Monica Bîrlădeanu și Valeriu Gheorghiță au apărut în iunie 2023, când cei doi au fost surprinși împreună la un hotel de lux din Bulgaria. Actrița a reacționat atunci pentru a clarifica speculațiile apărute în spațiul public.

„Nu e o relație ascunsă. Doar că am acest principiu de care mă țin, să nu vorbesc public despre viața mea personală. Partenerul meu de viață e un bărbat ABSOLUT NECĂSĂTORIT, liber de orice obligație”, declara Monica Bîrlădeanu pe Instagram.

Valeriu Gheorghiță a devenit cunoscut publicului larg ca coordonator al campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19. Medicul a fost căsătorit anterior și are doi copii.

Relația dintre actriță și medic a rămas o perioadă discretă, înainte ca cei doi să își oficializeze povestea de dragoste. În octombrie 2024, Monica Bîrlădeanu și Valeriu Gheorghiță s-au căsătorit într-o ceremonie restrânsă, organizată la Palatul Snagov.

Citește și : Bianca Drăgușanu, dezvăluiri despre pensia alimentară primită de la Victor Slav: „Nu pot să-mi cresc copilul din ea”

De atunci, cei doi au fost văzuți împreună în mai multe vacanțe, însă continuă să fie rezervați când vine vorba despre detaliile vieții lor de familie.