Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul care modifică legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, în vederea simplificării procedurilor administrative, reducerea birocraţiei, sporirea ordinii şi siguranţei publice, cât şi a vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor. Astfel, cu ajutorul pașaportului european, cetățenii pot ieși din țară cu armele deținute legal, informează News.ro.

Conform iniţiativei legislative, „paşaportul european pentru arme de foc reprezintă documentul emis la cerere, în condiţiile legii, de autoritatea competentă, care conferă titularului dreptul de a circula pe teritoriile statelor membre, precum şi pe teritoriul statelor terţe, împreună cu armele înscrise în acest document, numai în măsura în care deţinerea, portul şi folosirea acestor arme este permisă în statul în care urmează să călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autorităţile competente ale acelui stat să introducă pe teritoriul său armele respective”.

Nu mai este nevoie de documente suplimentare

Textul a fost modificat în sensul ca posesorii de permis european să nu mai fie obligaţi să solicite pentru deplasarea în state terţe a încă unui document (autorizaţie de scoatere de pe teritoriul României a armelor letale) de la acelaşi emitent (Poliţia Română) care practic să ateste acelaşi lucru, respectiv că este deţinător legal al armelor şi că are drept de deţinere şi port al acestora, arată expunerea de motive a proiectului de lege.

Astfel, „posesorii paşaportului european pentru arme de foc se pot deplasa şi în state terţe cu armele şi muniţia înscrise în acesta, fără a mai fi necesară eliberarea autorizaţiei de scoatere de pe teritoriul României a armelor letale sau eliberarea altor documente de către Poliţia Română”.

„Autorizaţia de procurare a armelor letale se acordă persoanelor care au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, cu excepţia cadrelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Ministerului Justiţiei, inclusiv după încetarea raporturilor de serviciu din motive neimputabile, pensie sau demisie”, potrivit sursei menţionate.

Dreptul de deţinere a armei poate fi acordat doar pentru armele de vânătoare, de tir, de colecţie sau de autoapărare şi conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul, reşedinţa înscrisă în documentul de identitate şi în locurile utilizate de acesta, numai în spaţiile pentru care a fost autorizat în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

„Păstrarea armei şi muniţiei prevăzute de proiect la domiciliul sau reşedinţa deţinătorului, precum şi în alte spaţii autorizate în prealabil se face în locuri special destinate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, exceptând armele de apărare şi pază, care se pot regăsi asupra acestuia”, mai indică sursa menţionată.

Dreptul de a purta şi folosi arme de tir este acordat, în condiţiile prezentei legi, numai sportivilor de tir categoria I ori membri ai loturilor naţionale sau olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum şi antrenorilor şi instructorilor în poligonul de tragere care se află în relaţii contractuale de muncă sau voluntariat cu un poligon de tragere autorizat conform legii.

„Cetăţenii români şi rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, precum şi străinii cu şedere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani, pot să procure arme neletale din categoriile prevăzute, precum şi muniţia aferentă de la orice armurier şi, după caz, intermediar care comercializează astfel de arme dacă nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu executare, pentru infracţiuni comise cu intenţie; au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, cu excepţia cadrelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, SRI, SIE, STS, SPP, a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Ministerului Justiţiei, inclusiv după încetarea raporturilor de serviciu din motive neimputabile, pensie sau demisie”, conform sursei amintite.

Emmanuel Macron va ajunge marți în Noua Caledonie, insulă din Pacific ce aparține de Franța, unde revoltele violente izbucnite în urmă cu o săptămână au provocat decesul a cel puțin șase persoane, relatează Reuters.

Reuniune a consiliului de securitate din Franța pe tema revoltelor din Noua CaledonieFoto: Benoit Tessier / AP – The Associated Press / Profimedia

Revoltele au pornit de o reformă electorală pe care localnicii au interpretată drept o măsură care afectează populația indigenă. Ele au lăsat în urmă mașini și imobile incendiate, magazine jefuite și drumuri blocate de localnicii care protestează, motiv pentru care populația se confruntă cu o penurie de alimente și medicamente.

În timpul unei reuniuni guvernamentale, purtătorul de cuvânt al guvernului, Prisca Thevenot, a precizat că Macron va călători în Noua Caledonie pentru „a stabili o misiune”, fără a oferi alte detalii.

Mai mulți politicieni francezi au cerut ca figuri de la vârful puterii să fie numiți mediatori, dar Thevenot nu a precizat ce pregătește Macron pentru a remedia starea de conflict din insulă.

„Prioritatea noastră este să restabilim calmul și ordinea”, a declarat Thevnot, subliinind că situația de pe teren s-a îmbunătățit în ultimele zile, dar mai sunt multe probleme de rezolvat.

Mii de persoane, inclusiv români, blocate pe insulă

Aproximativ 3.200 de persoane așteaptă să părăsească Noua Caledonie după ce zborurile comerciale au fost anulate din cauza revoltelor, potrivit guvernului local. Printre ei se numără și patru români, a informat luni Ministerul român de Externe.

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la acest moment, are în atenție situaţia unui număr total de patru cetățeni români, care s-au adresat Ambasadei României la Canberra și Consulatului General al României la Paris pentru a-și semnala prezența în teritoriul francez de peste mări”, precizează MAE într-un comunicat de presă.

Oficialii români precizează că „au întreprins și întreprind în continuare demersurile necesare în vederea acordării de asistență și protecție consulară, inclusiv prin solicitarea de sprijin autorităților franceze competente”.

Australia și Noua Zeelandă, state aflate în apropiere de Noua Caledonie, au început să-și evacueze cetățenii de pe insulă.

„Neozeelandezii din Noua Caledonie s-au confruntat cu câteva zile dificile – iar aducerea lor acasă a fost o prioritate urgentă pentru guvern”, a declarat ministrul de externe neozeelandez, Winston Peters.

Ziarul New Zealand Herald a relatat că un avion al forței de apărare a aterizat în Auckland cu aproximativ 50 de cetățeni evacuați din Noua Caledonie. În zilele următoare erau așteptate alte zboruri.

Ministrul de Externe al Australiei, Penny Wong, a declarat marți că au fost primite autorizații pentru două zboruri cu plecare asistată de guvernul australian pentru turiștii care doresc să plece.

Înaltul Comisar al Franței din Noua Caledonie a declarat că aeroportul a rămas închis pentru zboruri comerciale și că va desfășura armata pentru a proteja clădirile publice.

Oficialii australieni au spus că pasagerii sunt prioritizați în funcție de nevoi, ceea ce a generat supărarea celor blocați pe insulă.

„Soția mea este destul de supărată, vrem doar să ajungem acasă”, a spus un turist australian, într-un interviu telefonic. „Am deschis ușa hotelului în această dimineață și puteai doar să vezi un val enorm de fum ieșind dintr-o clădire în depărtare”, a declarat turistul.

Peste 1.000 de jandarmi și polițiști din Franța intervin pentru a restabili ordinea, iar efectivul ar urma să fie suplimentat cu încă 600 de persoane, a spus Înaltul Comisar al Franței.

Autoritățile le-au cerut rezidenților francezi care locuiesc în mod normal în afara Noii Caledonie să-și anunțe prezența pentru a putea primi sprijin.

Tulburările au izbucnit în momentul în care parlamentarii din Franța au dezbătut un proiect de lege care ar extinde eligibilitatea alegătorilor la scrutinele locale pentru a include cetățenii francezi care locuiesc pe insulă de peste 10 ani, o schimbare de care criticii se tem că ar putea marginaliza populația indigenă.

Protestele au izbucnit săptămâna trecută, generate de opoziția din rândul indigenilor kanak privind proiectul de lege. Liderii locali se tem că schimbarea va dilua votul kanak.

Partidele politice pro-independență spun că doresc ca guvernul francez să retragă reforma electorală înainte de a relua discuțiile, în timp ce Franța a spus că restabilirea ordinii este o precondiție pentru dialog.

Problema listelor electorale

Relațiile cu populația indigenă din Noua Caledonie sunt însă complicate. În așa-numitul Acord de la Noumea, din 1998, Franța s-a angajat să acorde treptat mai multă putere politică acestui teritoriu insular din Pacific.

În cadrul acordului, Noua Caledonie a organizat trei referendumuri cu privire la legăturile sale cu Franța, toate aceste scrutine respingând independența. Dar ideea independenței rămâne populară, în special în rândul populației indigene kanak.

Acordul de la Noumea a însemnat, de asemenea, că listele electorale ale Noii Caledonii nu au mai fost actualizate din 1998 – ceea ce înseamnă că rezidenții insulei care au sosit din Franța continentală sau din altă parte în ultimii 25 de ani nu au dreptul de a participa la scrutinul provincial.

Măsura avea rolul de a asigura o mai mare reprezentare a populației indigene.

Guvernul francez a catalogat drept „absurdă” excluderea noilor-veniți de la vot. În acest timp, grupările pro-independență se tem că extinderea listelor electorale i-ar avantaja pe politicienii pro-francezi și ar reduce ponderea alegătorilor și a politicienilor indigeni.