Premierul Marcel Ciolacu a declarat marți, despre bătaia din Parlament între doi foști miniștri PNL, că episodul este unul regretabil și de „cascadorii râsului”.

„Îmi pare bine că pe timpul meu nu s-au întâmplat astfel de cazuri”, a declarat Ciolacu, fost președinte al Camerei Deputaților înainte să fie numit premier. „E de cascadorii râsului”, a adăugat premierul.

„Au de suferit imaginea și credibilitatea Parlamentului” în urma unor asemenea incidente, a declarat marți și ministrul Justiției, Alina Gorghiu (PNL), aflată alături de premier. „Cea mai cruntă pedeapsă este în ochii electoratului”, a adăugat aceasta.

Bătaie pe holul Parlamentului

Deputaţii Florin Roman şi Dan Vîlceanu au avut, marţi, o altercaţie în plenul Camerei Deputaţilor şi în afara sălii de plen, Roman afirmând că a fost agresat fizic “cu o lovitură cu genunchiul în zona nasului” şi că va depune plângere penală. Camera Deputaţilor a făcut publice imagini privind conflictul dintre cei doi deputaţi.

Florin Roman a fost ulterior la Institutul de Medicină Legală afirmând că acesta din urmă era “extrem de tulburat” şi avea o “privire extrem de ciudată”.

Acesta a menţionat că Dan Vîlceanu era un bun coleg, “plăcut, prietenos”, nu au avut niciodată probleme sau conflicte şi, din punctul său de vedere, evenimentul din plen “are legătură cu modul în care se simţea domnia sa (Dan Vîlceanu – n.r.) azi”.

Totodată, Florin Roman a explicat faptul că nu a fost vorba despre o bătaie, ci despre o agresiune.

“Practic, în urma acelei altercaţii, mi-a înfipt mână în gât, am ieşit în acest fel din sala de plen, iar în faţa plenului practic a fost o strângere puternică, a încercat canibalic să mă muşte în zona capului, m-am ferit, în momentul în care mi-am lăsat capul, mi-a împins capul cu mâna stângă şi m-a lovit cu genunchiul în zona nasului. (…) Văzând declaraţia domnului deputat Vîlceanu, care vorbea doar de o altercaţie verbală, am solicitat să demonstrez că omul minte şi că a fost cu totul şi cu totul altceva. A fost o agresiune, că nu a fost o bătaie, pentru că eu nu am reacţionat. Am avut acest instinct de a nu reacţiona pentru că i-am văzut, repet, figura tulburată, mi-am dat seama că omul pe care îl cunoşteam eu nu e acel om, era practic altcineva, s-a şi speriat după ce a conştientizat ceea ce a făcut, am văzut acea urmă de regret pe faţa lui şi de conştientizare, dar deja lucrurile erau consumate”, a adăugat Florin Roman.

Deputatul PNL spune că a ieşit din sala de plen, pentru că a încercat să ferească Parlamentul de un astfel de gest “total deplasat şi necontrolat”.

Țările de Jos nu vor mai permite cetățenilor săi să adopte copii din țări străine, a declarat marți un ministru al guvernului olandez, relatează Reuters.

Imagine generala cu o cerere de adoptieFoto: Alex Stojanov / Alamy / Alamy / Profimedia

Ministrul protecției juridice Franc Weerwind a adăugat că procedurile internaționale care au început deja vor continua deocamdată.

Părinții olandezi au adoptat aproximativ 40.000 de copii din 80 de țări în jumătatea de secol precedentă. Practica a scăzut în ultimii ani, cu doar 145 de copii adoptați în 2019, scăzând la 70 în 2020 în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit celor mai recente cifre ale think tank-ului independent al Institutului Olandez al Tineretului.

Între februarie 2021 și noiembrie 2022, guvernul olandez a implementat deja o înghețare de aproape doi ani a adopțiilor internaționale. Guvernul a decis să permită din nou adopția din străinătate, dar numai dintr-un număr selectat de țări și în condiții stricte. Rezidenții din Țările de Jos încă puteau, de exemplu, adopta copii din Africa de Sud, Lesotho, Taiwan, Filipine, Thailanda, Ungaria, Bulgaria și Portugalia, potrivit NL Times.

Politicile olandeze de adopție au fost examinate după ce un număr tot mai mare de copii adoptați anterior și deveniți adulți au început să își cerceteze rădăcinile și au descoperit adesea că documentele lor de naștere au fost falsificate sau pierdute sau că adopția lor a fost ilegală.