Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

A intrat disperarea în rândul rușilor? Liderul grupului de mercenari Wagner a început să recruteze prizonieri care să lupte în Ucraina

Publicat

in

Fondatorul grupului rus de mercenari Wagner a apărut într-o filmare făcută publică de presă în timp ce încerca să recruteze prizonieri care să lupte în Ucraina, relatează BBC.

În materialul filmat, verificat de BBC, Evgheni Prigozin poate fi văzut adresându-se unui grup mare de deţinuţi.

Prigozin le-a spus prizonierilor că pedepsele lor vor fi comutate în schimbul serviciului în grupul Wagner.

Videoclipul ar confirma speculaţiile conform cărora Rusia speră să-şi sporească forţele prin recrutarea deţinuţilor.

Legea rusă nu permite comutarea pedepselor cu închisoarea în schimbul serviciului mercenar, dar Prigozin a insistat că ”nimeni nu se întoarce în spatele gratiilor” dacă se alătură grupului.

”Dacă îndepliniţi serviciul militar timp de şase luni (în Wagner), sunteţi liberi”, a spus el. Cu toate acestea, Prigozin i-a avertizat pe potenţialii recruţi cu privire la dezertare şi a spus ”dacă ajungeţi în Ucraina şi decideţi că nu vi se potriveşte, vă vom executa”.

De asemenea, el i-a informat pe prizonieri despre regulile grupării Wagner care interzic alcoolul, drogurile şi ”contactele sexuale cu femeile locale, flora, fauna, bărbaţii – orice”.

Vorbind în ceea ce părea a fi curtea de exerciţii a coloniei penale, şeful grupării mercenare a făcut aluzie şi la dificultăţile întâmpinate de Rusia în conflictul din Ucraina, spunând prizonierilor că ”acesta este un război greu, nici măcar aproape de cel din Cecenia şi celelalte state”.

Nu este clar cine a filmat videoclipul, când a avut loc incidentul respectiv sau cum a fost făcut public.

BBC a identificat locul din imagini ca fiind o colonie penală din centrul Rusiei, Republica Mari El. Analiştii au descoperit locaţia printr-o efectuând o căutare a imaginii inversă pe o biserică vizibilă în fundalul videoclipului, imagine care se potrivea cu colonia penală numărul şase.

Faţa recrutorului a fost analizată instrumente software de recunoaştere facială, găsind o potrivire între 71% şi 75% cu o fotografie reală a lui Prigozin. Alte surse au confirmat pentru postul BBC din Rusia că persoana din videoclip ar fi probabil Prigozin.

”Este vocea lui. Intonaţia lui. Cuvintele şi felul lui de a vorbi… Sunt 95 la sută sigur că este el şi că nu este un montaj”, a declarat o sursă pentru BBC.

”Sunt foarte similari, atitudinea şi vocea lui sunt foarte asemănătoare”, a spus altul.

Compania lui Prigozin, Concord, a refuzat să nege că bărbatul a apărut în filmare, remarcând asemănarea ”monstruoasă” atunci când a fost abordată de presa de stat rusă.

Prigozin, care este un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a negat anterior că ar avea legături cu gruparea Wagner, ale cărei forţe au fost desfăşurate în Ucraina, Siria şi mai multe conflicte din Africa.

În videoclip, oligarhul poate fi văzut spunându-le deţinuţilor că este ”reprezentantul unei companii private de război”.

”Poate că aţi auzit de numele – Grupul Wagner”, le-a spus el prizonierilor.

Prigozin a precizat că recruţii trebuie să fie într-o ”formă fizică bună”, înainte de a dezvălui că primii 40 de recruţi dintr-o colonie penală din Sankt Petersburg au fost dislocaţi în timpul unui atac asupra centralei electrice Vuhlehirsk din estul Ucrainei în iunie anul trecut.

El a subliniat că prizonierii au luat cu asalt tranşeele ucrainene şi au atacat trupele Kievului folosind cuţite. Trei dintre bărbaţi – inclusiv un bărbat de 52 de ani care a petrecut mai mult de 30 de ani în detenţie – au fost ucişi, a adăugat el.

Oficialul i-a mai avertizat pe condamnaţi, care poartă toţi salopete negre, că se vor sinucide cu grenade de mână dacă riscă să fie luaţi prizonieri.

Originile grupului Wagner sunt neclare, dar se crede că a fost format de un fost ofiţer al armatei ruse, Dmitri Utkin.

BBC a identificat anterior legături între grup şi Prigozin, cunoscut drept ”bucătarul lui Putin”, cum a fost numit pentru că a devenit restaurator şi furnizor de servicii de catering al Kremlinului.

Gruparea Wagner ar fi fost dislocat în Ucraina din 2014, iar de la invazia Rusiei din februarie, forţele ucrainene au organizat atacrui în  bazele Wagner din estul Ucrainei ocupate.

În august, oficialii americani din domeniul apărării au declarat că până la 80.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul războiului, iar Moscova a apelat la gruparea Wagner pentru a umple golul lăsat de pierderile grele.

Luna trecută, agenţii de presă rusă independentă au vorbit cu deţinuţi ţinuţi în instituţii din diferite locaţii din Rusia. Prizonierii au declarat că Prigozin a vizitat personal unitatea lor pentru a recruta deţinuţi care să se alăture luptei din Ucraina, informează news.ro.

Citeste mai mult

NATIONAL

Goana după specialiști! Companiile românești le-a declarat război multinaționalelor

Publicat

in

Companiile româneşti au început să se bată parte în parte cu multinaţionalele pentru recrutarea de creiere româneşti oferind chiar pachete salariale mai mari, anunță Ziarul Financiar.

Acum 20-30 de ani, când au apărut investitorii străini, multinaţionalele recrutau români pentru a-i pune în poziţii executive. Dacă poziţia de CEO sau de country manager aparţinea unui expat pe care îl invidiau toţi, poziţiile din eşaloanele doi, trei, patru erau ocupate de români, aşa cum erau ei la vremea respectivă.

Dacă în anii ʼ90 procesul de recrutare era ceva exotic pentru că românii nu erau obişnuiţi cu aşa ceva, piaţa s-a mai deschis după 2000, atunci când economia a fost asaltată de investitorii străini, care au primit undă verde de a intra în România, odată ce am intrat în NATO şi Uniunea Europeană.

Companiile româneşti fondate şi controlate de antreprenorii români nu aveau în obiectul de activitate procesul de recrutare cu ajutorul firmelor profesioniste de recrutare. Când auzea cât costă o recrutare, niciun patron, niciun antreprenor român nu voia să dea banii, considerând că mai bine face el munca de director financiar / director operaţional decât să plătească cât plăteau multinaţionalele pentru recrutarea profesionistă a cuiva, când ei puteau să-l scoată la cafea fără probleme şi să discute pachetele salariale şi condiţiile unei angajări.

Numai că nu prea aveau succes. Niciun director român care avea mai mulţi ani într-o multinaţională sau în mai multe multinaţionale nu era dispus să vină să lucreze pentru cineva care stătea toată ziua pe capul lui şi îi spunea ce să facă. Dar între timp anii au mai trecut, pe piaţă au apărut mult mai mulţi directori români care au căpătat experienţă nu numai în România, ci şi în afară, iar companiile româneşti au ajuns la un nivel când fondatorii români îşi pun problema ce să facă mai departe. Anii au trecut şi peste ei.

Cei care au fost alături de fondatori, de patroni, şi-au cimentat poziţiile în cadrul companiilor, dar de cele mai multe ori nu mai duc lucrurile înainte. Nici fondatorul, nici ei poate nu mai au energia de la început. În aceste condiţii, piaţa a început să se mai schimbe, iar companiile româneşti, de fapt acţionarii, au început să iasă şi ei să caute executivi aşa cum caută multinaţionalele.

Companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare

Într-o discuţie pe care am avut-o la ZF Live, Rudolf Fedorovici, consultant în recrutare la Advise Executive Search România, spune că de mai mulţi ani companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare şi acum au ajuns să se bată parte în parte cu multinaţionalele în atragerea de creiere. Mai mult decât atât, companiile româneşti încep să plătească sau chiar plătesc mai mult decât multinaţionalele pentru recrutarea unui executiv. Sunt pachete salariale pe care multinaţionalele nu vor şi nu pot să le plătească, dar sunt firme româneşti care fac acest lucru, a menţionat el.

Acest CEO trebuie fie să înlocuiască fondatorul, fie companiile româneşti au fost cumpărate de un private equity şi caută executivi care să conducă aceeste companii, a adăugat el. Acum piaţa este mult mai bogată în creiere faţă de anii ’90 şi 2000, atunci când multinaţionalele recrutau ceea ce găseau, respectiv foşti manageri din perioada comunistă, sau oameni cu relaţii la vârf, care aveau toate instrumentele ca să deschidă uşile şi să obţină contracte.

Multinaţionalele nu aveau probleme existenţiale, dacă ai mâncat sau nu salam cu soia, dacă ai fost sau nu membru PCR, dacă ai fost sau nu nomenclaturist, dacă ai fost sau nu securist, pe ei îi interesa doar să găsească pe cineva care să îi ajute în organizarea companiilor pe piaţa românească, să aibă relaţii, să deschidă uşi, să obţină contracte, să vândă produse şi servicii.

Acum lucrurile sunt mult mai sofisticate, companiile care vor să recruteze pe cineva, fie ele multinaţionale sau companii româneşti, intră mult mai mult în detaliu, pot să caute excutivi pentru perioade de creştere sau executivi pentru perioade de restructurare.

Între timp, şi executivii români au căpătat o mare experienţă, privesc procesele de recrutare ca fiind ceva normal în business şi nu mai închid telefonul atunci când sună un head-hunter. Companiile româneşti au crescut, iar unele dintre ele au ajuns la un nivel al businessului care să le permită să intre în procesele de recrutare pentru a găsi candidaţi de top, care să ducă businessul mai departe într-un mod mai structurat, mai birocratic, aşa cum operează multinaţionalele.

Este şi asta o formă de a arăta că businessul românesc a crescut.

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Trendul bizar care a luat amploare în liceele din România! Elevii se identifică drept animale şi vin îmbrăcaţi ca vulpi şi papagali: ‘Urcă în patru labe’

Publicat

in

Trendul care a uimit România! Elevii “furry” au ajuns să sperie profesorii. Fenomenul inspirat de pe reţelele de socializare îi transformă pe copii în diverse animale. Se îmbracă şi se comportă ca nişte pisici, câini, vulpi ori păsări şi refuză să mai comunice firesc la ore, scrie observatornews.ro.

Elevii din România au ajuns să sperie profesorii, după ce au venit la cursuri costumați în diverse animale, precum vulpi, papagali sau pisici. Aceștia nu doar că poartă ținute inspirate din faună, ci se și identifică cu ele, refuzând să mai vorbească sau să meargă în două picioare.

Acest fenomen provine din America, acolo unde tinerii se filmează îmbrăcați în animale, merg în patru labe și se comportă precum ființele pe care le întruchipează. Profesorii au rămas surprinși de cele văzute, însă au preferat să nu comenteze public subiectul.

@5tinky.cat Awooooo ???? #therian#foxtherian#fyp#foryoupage#foryou#viral#tiktok#fox#cute ♬ original sound – EX7STENCE™

Unii elevi au vorbit despre acest trend, susținând că li se pare „ciudat” ce se întâmplă cu generația din ziua de astăzi:

„Sunt asa mai ciudaţi, se îmbracă, îsi pun urechi, de astea. Am auzit ca urcă in patru labe scările. Este plin, mai ales la Arte, mai ales că noi suntem învățați să ne exprimăm prin orice fel posibil. Eram frumos pe bancă, erau clasa a opta – a noua şi începuseră să se alerge în patru labe, se tăvăleau pe iarbă, unul îi dresa…  La vârsta asta nu prea ești decis și îți place să experimentezi…”, au spus unii elevi pentru un post TV.

Ce spun specialiștii

Specialiștii trag un semnal sde alarmă! Aceștia susțin că tinerii sunt în căutarea identității și că își doresc să atragă atenția din cauza unor tulburări de personalitate, potrivit protv.ro.

„Din păcate am văzut, nu doar am auzit sau am citit, și cred că ar trebui să fim atenți la acest fenomen, chiar dacă este la modă. Poate e nevoia lor de atenție, poate că sunt într-o perioadă cum ar fi adolescența când nu își cunosc încă foarte bine identitatea și nu înțeleg cine sunt, nu se simt acceptați”, a explicat un psiholog.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend