Premierul georgian a promis că parlamentul va vota marţi proiectul de lege privind „influenţa străină”, în ciuda manifestaţiilor de masă care denunţă un text ce îndepărtează ţara de Europa şi o îndreaptă spre Moscova, relatează AFP, preluată de News.ro.

Proteste de amploare la TbilisiFoto: Giorgi ARJEVANIDZE / AFP / Profimedia

„Parlamentul va acţiona mâine în conformitate cu voinţa majorităţii populaţiei şi va adopta legea în a treia lectură”, a declarat luni Irakli Kobahidze într-un discurs televizat.

Premierul se teme ca Georgia să ajungă în situația Ucrainei

„Confruntată cu compromisuri nejustificate şi cu o pierdere de suveranitate, Georgia va împărtăşi soarta Ucrainei. Nimeni din afara Georgiei nu ne poate împiedica să ne protejăm interesele naţionale”, a insistat el, evocând spectrul unui război precum cel dintre Kiev şi Moscova. El a mai spus că adoptarea acestei legi va deschide uşa pentru alte texte, în legătură cu „imigraţia necontrolată” sau drepturile persoanelor LGBT+, într-o ţară încă conservatoare.

Aproximativ o mie de manifestanţi, majoritatea tineri, au continuat să vină şi luni seară în faţa Parlamentului georgian pentru a protesta faţă de proiectul de lege, puternic criticat de Statele Unite şi de Uniunea Europeană, la care Georgia ar vrea să adere.

Proiectul de lege a provocat mitinguri masive ale opoziţiei, dintre care unele au fost reprimate. Protestatarii, care demonstrează de la începutul lunii aprilie, au poreclit-o „legea rusă”, deoarece imită legislaţia folosită de Kremlin pentru suprima vocile disidente. „Această lege înseamnă că nu vom adera la Europa”, a declarat luni pentru AFP Mariam Kalandadze, o protestatară în vârstă de 22 de ani, deşi „este ceva ce mi-am dorit întotdeauna”, a adăugat tânăra.

Zeci de mii de persoane au manifestat duminică, unele dintre ele rămânând peste noapte pentru a-i împiedica pe deputaţi să intre în parlament. În zori, AFP a văzut poliţişti care au arestat violent un grup de manifestanţi. Mitingurile au loc într-un climat de tensiune, autorităţile avertizând că vor aresta pe oricine va bloca Parlamentul.

Încă de la început, mişcarea a fost condusă de persoane sub 30 de ani. Dar mulţi spun că şi cei mai bătrâni sunt convinşi că nu este o lege bună. „Întotdeauna am ştiut că facem parte din Europa. Fiecare generaţie ştie acest lucru”, a declarat Arciil Svanidze, un manifestant în vârstă de 26 de ani, care era mândru să spună că tatăl său a rămas să protesteze aproape toată noaptea.

Salomé Lobjanidze, în vârstă de 18 ani, a declarat că a fost „devastată” de această lege. „Dacă va fi aprobată, mulţi oameni care se află astăzi aici vor părăsi ţara”, a prezis ea.

Uniunea Europeană, care a acordat Georgiei statutul de candidat oficial la aderare, în decembrie 2023, a salutat „angajamentul impresionant” al georgienilor faţă de integrarea europeană şi a îndemnat Tbilisi să investigheze rapoartele privind violenţele împotriva manifestanţilor. „Condamnăm cu fermitate actele de intimidare, ameninţările şi atacurile fizice”, a declarat luni Peter Stano, un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE.

A doua încercare de adoptare a legii

Dacă va fi adoptată, legea va impune ca orice ONG sau organizaţie media care primeşte mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”. Guvernul susţine că această măsură este menită să forţeze organizaţiile să fie mai „transparente” în ceea ce priveşte finanţarea lor.

Nikoloz Samharadze, membru al partidului de guvernământ Visul Georgian, a declarat că proiectul de lege nu are „nimic de-a face” cu legea rusă denigrată şi şi-a reafirmat angajamentul faţă de aderarea la UE. Legea a fost deja aprobată în două lecturi şi necesită un al treilea vot.

Este de aşteptat ca preşedinta Salome Zurabişvili, o proeuropeană aflată în conflict deschis cu guvernul, să se opună prin veto, dar formaţiunea Visul Georgian are suficiente voturi pentru a o trece prin parlament.

Partidul de guvernământ a încercat deja să adopte această lege în 2023, dar a renunţat în cele din urmă din cauza mitingurilor masive ale opoziţiei. Bidzina Ivanişvili, un om de afaceri bogat perceput ca liderul din umbră al Georgiei, vede ONG-urile ca pe un inamic din interior în slujba puterilor străine. El a fost prim-ministru între 2012 şi 2013 şi este în prezent preşedinte de onoare al Visului Georgian, partid pe care l-a fondat. El este suspectat că are afinităţi cu Rusia, ţara în care şi-a făcut averea.

Cinci tineri urmează să compară marţi în faţa justiţiei belgiene în cadrul unei anchete pentru „asasinat”, bănuiţi că au aruncat de pe un pod un capac de canal care a ucis un camionagiu român, a indicat luni parchetul din Namur (centru), relatează AFP și Agerpres.

CamionFoto: © Christophe.rolland1 | Dreamstime.com

Fapta s-a întâmplat în noaptea de vineri spre sâmbătă pe autostrada E42, între Liege şi Namur.

Cei cinci sunt bănuiţi că au proiectat în gol de pe un pod capacul de canalizare agăţat de o curea. Acesta a străpuns parbrizul unui camion, omorându-l pe loc pe şofer, un bărbat cu cetăţenie română.

Partenera şoferului, aflată alături de el în cabină, a reuşit să oprească vehiculul, evitând ieşirea de pe şosea.

Potrivit media locale, tinerii se aflau sub efectul protoxidului de azot, cunoscut şi ca „gaz ilariant” pentru efectele sale psihoactive, informaţie pe care parchetul din Namur nu a dorit să o comenteze.

Doi dintre suspecţi sunt minori şi toţi sunt originari din comuna Andenne, în apropiere de Heron, unde s-au produs faptele.

Şoferul român lucra pentru transportatorul spaniol Castillo Trans.

_____

[Foto: © Christophe.rolland1 | Dreamstime.com]