Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Business report Game over: predarea clasei politice. ​De ce amână România măsurile care pot salva vieți. Primele arestări sub bagheta lui Kovesi. Afacerea Huila. De ce scumpirea RCA nu se va opri aici

Publicat

in

De ce amână România măsurile care pot salva vieți Primele arestări sub bagheta lui Kovesi Cât de frumos poate fi un oraș urât? ● Game over: predarea clasei politice ●. Cum colectează telefoanele Android date și când spun că nu o fac Consiliul Concurenței: Durata contractelor pentru reparații și modernizare drumuri și străzi să fie limitată la 5 ani Berteanu (Bittnet Group): În 2022 vom asista la un exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România BNR vrea să stabilească un nou avans minim la împrumuturile pentru investiții imobiliare „Secretul” câștigării licitațiilor publice: să ai „șapcă” Șeful BAAR : „Prețul e mai puțin important… La volan ești în posesia unei arme”. De ce scumpirea RCA nu se va opri aici? Steven van Groningen: Când am venit consultant la BNR în anii ’90 nu am crezut că o să ajung să lucrez apoi aproape toată viaţa în România. Pentru mine a fost o călătorie incredibilăAfacerea Huila: Chirica ne-a dat 18 milioane de dolari gaură la buget în jaful deceniului

Frica de lockdown. De ce amână România măsurile care pot salva vieți. Dincolo de limbajul juridic, unele dintre măsurile anunțate de președinte vizează restrângerea unor drepturi și, cu un guvern interimar, cu proceduri parlamentare care necesită timp, spune expertul anticorupție Laura Ștefan de la Expert Forum, e greu de crezut că măsurile pot fi mai mult decât improvizații, în ciuda gravității situației din spitale și a numărului mare de morți cauzate de Covid.„Ce se poate face, se poate face în cadrul legal actual, fără lucruri majore pentru că ele exced competențele unui guvern interimar. Acesta nu poate lua măsuri decât de administrare a treburilor curente, nu se pot decide lucruri semnificative. Pentru restrângerea de drepturi e nevoie de legislație primară adoptată de Parlament. Probabilitatea să avem un guvern până luni e foarte mică și sunt puține indicii că în Parlament s-ar putea mișca lucrurile atât de repede. Sunt totuși niște termene procedurale care trebuie respectate”, amintește Laura Ștefan, pentru Europa Liberă.
Primele arestări sub bagheta lui Kovesi pentru fraudă în sistem “Carusel TVA”. Suspecţii aveau legături cu ‘Ndrangheta. Parchetul European (EPPO) a coordonat, miercuri dimineaţa, o operaţiune în care autorităţile europene de aplicare a legii au efectuat percheziţii, arestări şi sechestre în valoare de peste 13 milioane de euro în Germania, Italia şi Bulgaria, informează Podul.ro.
Sursa citată precizează că cele 10 persoane arestate sunt suspectate de formare a unei organizaţii criminale şi de sustragere ilicită de la plata impozitelor.

Principalii suspecţi au folosit aşa-numita fraudă ”carusel TVA” pentru a revinde maşini de mai multe ori în diferite ţări ale UE. Se presupune că aceştia au susţinut în mod fals că au plătit taxe pe vânzări care au fost rambursate de stat şi, astfel, au cauzat pierderi fiscale de cel puţin 13 milioane de euro, scrie Epoch Times.

Printre blocuri, o comoară. Cât de frumos poate fi un oraș urât? Când l-am cunoscut pe Lucian Vasile, tocmai trecusem de filtrul de control de la închisoarea Jilava și fumam într-un colț de curte. Mi-amintesc că eram într-un fel de transă, pe când pășeam către Fortul 13, ca și când toate mărturiile pe care le citisem vreodată despre acea închisoare de tranzit, prin care au trecut mai toți deținuții politici din România comunistă, ar fi prins viață și s-ar fi mișcat în jurul meu.
Lucian era un tip cu ochelari și cu părul lung, un rockeraș, după toate probabilitățile, și părea extrem de sigur pe el. Mi-a rămas cu deosebire în minte o remarcă legată de felul în care se făceau intrările la Jilava, pe atunci când totul era protejat de o secretomanie paranoidă. Când venea câte un lot nou de deținuți, cei vechi trebuiau să se întoarcă cu fața la cel mai apropiat perete, atunci când auzeau comanda „Atenție!”. Nu era permis ca deținuții să se recunoască între ei și așa, prin cine știe ce mijloace, să ducă vorba, din celulă în celulă despre identitatea celor închiși, scrie PressOne.

​Cristian Grosu / Game over: predarea clasei politice. Contextul e o rușine pur și simplu:
1., Să nu se fi găsit în România un expert, un ”tehnocrat”, sau un politician cu experiență care să-și asume guvernarea – oricare va fi fost ea, de dreapta sau de stânga?
De la generalul Rădescu în 1944 – imediat după arestarea lui Ion Antonescu – încoace, generalul Ciucă e primul militar care-și asumă un guvern.
2, A fost nevoie de câteva zeci de mii de morți de covid, de compromiterea campaniei de vaccinare și de fracturarea lanțurilor de decizie guvernamentală pentru a ajunge în punctul din care s-a declansat totul cu demiterea ministrului Vlad Voiculescu din guvern:
scoaterea USR de la guvernare și preluarea puterii efective de către suprastructura partinică ce guvernează de facto România.
Ba, chiar de mai înainte: din decembrie anul trecut când generalul n-a fost propus premier tocmai pentru că trebuiau salvate niste aparențe: iar operațiunea de salvare a durat, iată, aproape un an.

3, Toți decidenții par intrați prin efracție în politică: începând cu Klaus Iohannis (care a avut nevoie de derogare de vechime pentru a candida la președinția partidului), continuând cu Florin Cîțu – și el candidat ”derogat” cu mai puțin de 5 ani de politică, și terminând cu generalul Ciucă – care tocmai a împlinit un an, un singur an, de când e politician și membru PNL, scrie Cristian Grosu în Curs de Guvernare.
Cum colectează telefoanele Android date și când spun că nu o fac. Marii producători de telefoane Android și Google sunt mai curioși despre ce fac utilizatorii decât ar trebui să fie. Utilizatorii de telefoane Android care nu vor să aibă de-a face cu reclame online personalizate, istoricul locurilor pe care le-au vizitat acum trei ani sau recomandări de știri în funcție de hobby-uri știu deja pașii de bază pentru a-și face telefonul mai privat. Aceștia vor face opt-out la orice setare sau recomandare de tracking/împărțire a datelor/analytics, vor ține serviciul de localizare mereu închis și vor înlocui aplicațiile prea interesate de urmărirea activității online cu alternative open-source.
Se pare, însă, că astfel de acțiuni nu sunt suficiente pentru a folosi telefonul într-o manieră complet privată. Sau măcar cât nu să fie identificabil. Așa susține un studiu apărut la începutul lunii octombrie, care a testat dispozitive de la câțiva producători mari de telefoane Android și a observat că, surpriză, aceștia mint atunci când oferă acele opțiuni de opt-out și colectează oricum datele.
Dacă o parte dintre aceste date colectate nu sunt neapărat intrusive și poate chiar necesare pentru a asigura calitatea anumite servicii, altele sunt suficient de specifice pentru a putea identifica pe termen lung un dispozitiv aparte, prea detaliate pentru a fi justificate prin nevoia de a îmbunătăți experiența de utilizare sau chiar sunt trimise direct către agregatoare de date sau alți dezvoltatori de aplicații, scrie Mindcraftstories.ro

Cum ne-am trezit într-o criză a energiei. Orientul Mijlociu refuză să crească producția de petrol pentru a ține prețul sus. Rusia șantajează încă o dată o Europă vulnerabilă, cu deficit drastic de gaze naturale. China nu mai cumpără cărbune din Australia (care vrea ca Beijingul să fie pedepsit pentru pandemie), așa că „înghite” cărbune de la ceilalți mari exportatori. În această criză a energiei, România trece prin prima ei iarnă pe piața liberă.
În 2020 s-a petrecut un fenomen greu de închipuit – sau de observat – în vacarmul pandemiei: consumul mondial de energie a scăzut cu 4,5%. Ultima oară când piața energiei suferea o astfel de contracție era în 1945, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar șocul primei carantine a trecut, activitatea industrială s-a reluat, consumul mondial de bunuri este astăzi la un maxim istoric. Cererea pentru energie primară, adică toate resursele care mișcă, încălzesc și hrănesc lumea, dar și care produc bunuri și utilaje, este mai mare decât era înainte de pandemie, scrie Panorama.

Consiliul Concurenței: Durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani. Consiliul Concurenței recomandă ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani și doar în cazuri excepționale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite și altor jucători să intre pe această piață.
Autoritatea de concurență face această recomandare în urma finalizării unei analize sectoriale pe piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații de drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România.
Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenței a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamț), 30 ani (municipiul Constanța) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iași), scrie FinancialIntelligence.ro

Berteanu (Bittnet Group): În 2022 vom asista la un exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România. Văzut de la orizont, 2022 nu arată ca un an optimist din perspectiva specialiștilor din piața muncii și a mediului de afaceri. Una din principalele concluzii ale evenimentului „Reshaping HR: Ce contează în lupta pentru atragerea și reținerea talentelor”, organizat de wall-street.ro, a fost că România se va afla din nou în postura de a nu reține talentele, și nu doar în companii, ci și în interiorul granițelor țării.
„Eu cred că economic vorbind, avem și `avantajul` de a fi între cinci și zece ani în spatele lumii civilizate (…) Mai sunt de părere că o să avem și valul cinci și valul șase pentru că nu facem nimic. Și dacă nu facem nimic, de fiecare dată se mai adaugă câte două luni de pandemie, matematic vorbind. Iar din perspectiva HR, cred că ne vom confrunta cu un alt exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România și care nu au plecat din cauza pandemiei. Am avut ocazia să vorbesc cu câțiva oameni cu care vrem să facem business în străinătate, să încercam să facem export de inteligență românească. Cred că aș putea spune, după multă vreme, ca a fost un moment în care mi-a fost rușine de ce se întâmplă în țara mea, vorbind cu un străin. Și nu cred că sunt eu defect, cred că e un sentiment pe care mulți oameni educați îl au și cred că o să avem problema să ținem oamenii în țară, nu în companii”, a declarat Dan Berteanu, VP of Education la Bittnet Group, pentru wall-street.ro

Banca Națională vrea să frâneze avântul creditării ipotecare din pandemie, stabilind de la 1 ianuarie 2022 un nou avans minim la împrumuturile pentru investiții imobiliare. BNR a stabilit noi condiții pentru accesarea unui credit ipotecar, în cadrul unui proiect de regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare. Noile măsuri trebuie aplicate de băncile comerciale începând cu 1 ianuarie 2022.
Astfel, la articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: „(4) În cazul creditelor acordate pentru achiziția unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie și permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale.”
În esență, practic, se determină majorarea avansului minim necesar în cazul unui împrumut pentru locuință, de la 15% la 25% pentru un credit în lei, de la 25% la 35% pentru un împrumut în euro și de la 40% la 50% pentru o finanțare în altă valută. Noile modificări vizează numai debitorii care accesează un credit ipotecar pentru achiziția unei locuințe de vacanță sau sub forma unei investiții, scrie bankingnews.ro

Furnizorii de energie susţin că măsurile luate pentru compensarea facturilor la utilităţi ar putea duce la creşteri de preţ sau chiar lipsă de energie. Ultima formă a OUG 118/2021, votată în Senat şi aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor, prin care se doreşte compensarea facturilor la utilităţi, ar putea duce la creşteri de preţ sau chiar lipsă de energie, au transmis, joi, reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
Aceştia solicită participarea, alături de reprezentanţii celorlalţi actori din sectorul energetic, la dezbaterile din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor ale OUG 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022. „Este necesară o consultare cât mai largă a specialiştilor din domeniul energetic, înainte de a lua decizii ce influenţează activitatea în sector”, a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER. Deşi acceptă că limitarea efectelor creşterilor de preţuri la energie electrică şi gaze naturale la clienţii finali prin compensarea unor sume din facturi este o metodă corectă, venită atât în sprijinul populaţiei, cât şi al companiilor, multe grav afectate atât de criză sanitară provocată de COVID-19 cât şi de criză energetică aflată în desfăşurare, furnizorii de energie îşi exprimă îngrijorarea că, prin modalitatea de aplicare a acestor compensări, se vor crea probleme în plus în sectorul energetic, scrie Adevărul.

„Secretul” câștigării licitațiilor publice: să ai „șapcă”. Recent, în cadrul unei dezbateri, un om de afaceri din domeniul tehnologiei informației a avut o prezentare cu un titlu incitant: „Secretul reușitei în cadrul procesului de achiziții publice”. Desigur, cei prezenți la eveniment erau curioși să afle rețeta secretă pentru câștigarea licitațiilor publice pe care urma să o dezvăluie omul de afaceri.
Cei aflați în audiență nu au așteptat prea mult. Încă de la început antreprenorul român a dezvăluit secretul și anume pentru a putea câștiga licitațiile din fonduri publice trebuie să îndeplinești o condiție simplă, dar esențială: „să ai șapcă de o anumită culoare”. Este, evident, o glumă. Amară. Vă aduceți probabil aminte de bancul cu șapca, la fel și pentru licitațiile publice…
Este un mod glumeț de a vorbi despre un subiect extrem de serios. De altfel, antreprenorul a renunțat rapid la abordarea anecdotică a temei și a vorbit despre ce se întâmplă în materie de achiziții publice, scrie RFI.

Șeful BAAR spune totul despre RCA, după falimentul City Insurance: „Prețul e mai puțin important… La volan ești în posesia unei arme”. De ce scumpirea RCA nu se va opri aici?
Mădălin Roșu, președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule (BAAR), organism care adună toți asigurătorii RCA din România și care gestionează relația cu sistemul internațional Carte Verde, apreciază că înainte de a ne gândi la prețul asigurării trebuie să conștientizăm utilitatea acesteia. Roșu critică reacțiile vehemente ale anumitor organizații despre care spune că nu au legătură cu asigurările și lasă de înțeles că fără schimbarea legii prețurile vor continua să crească, mai ales în contextul falimentului City Insurance. Până acum, imediat după falimentul City Insurance, toate companiile care concurau firma falimentară au crescut prețurile cu până la 100%, cu o medie între 25% și 40%, în funcție de mașină și șofer., scrie Economica.net.

Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: Când am venit consultant la BNR în anii ’90 nu am crezut că o să ajung să lucrez apoi aproape toată viaţa în România. Pentru mine a fost o călătorie incredibilă, ce am făcut aici nu aş fi putut să fac vreodată în Olanda.
Steven van Groningen, 64 de ani în decembrie, este unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri din România. De 20 de ani conduce Raiffeisen Bank, dar spune că nu şi-a imaginat niciodată că va lucra atât de mult în România şi că toată cariera lui de bancher va fi legată de această ţară. În 1993, printr-o întâmplare, un prieten i-a atras atenţia despre o oportunitate în România, de a fi consultant un an la Banca Naţională într-un proiect legat de modernizarea sistemului de plăţi. El lucra atunci la o firmă de IT.
De fapt, eu am venit pentru prima dată la Banca Naţională în ’90-’91 când, împreună cu o firmă de IT din Olanda, încercam să obţinem un contract.
Trebuie spus că Steven van Groningen era căsătorit din 1986 cu Valeria Răcilă, fostă canotoare olimpică în echipa României. De altfel, şi van Groningen a fost membru în echipa de canotaj a Olandei.
În august 1993 am început să lucrez în acest contract de consultanţă la BNR, încercând să desenăm un sistem de plăţi care să ajute sistemul bancar, spune el. La vremea respectivă, fiecare sucursală, fiecare bancă îşi făcea propriul clearing, iar un ordin de plată de la Oradea la Constanţa era procesat în foarte multe zile. „De fapt, fiecare bancă încerca să păstreze cât mai mult timp banii la ea.”
Ce-şi aminteşte van Groningen de la primul contact cu BNR a fost sala de consiliu – impresionantă -, dar şi faptul că era destul de frig. Era pregătit pentru acest lucru, având în vedere că în fiecare an venea în România, stătea la hotel Bucureşti, unde nu era lumină pe coridor.
Împreună cu BNR şi Asociaţia Română a Băncilor, care tocmai se înfiinţase, cu Dan Pascariu şi Radu Gheţea se încerca formarea unui sistem de plată centralizat, care să susţină operaţiunile bancare şi care să reducă timpul de procesare a plăţilor, scrie ZF.

Afacerea Huila: Chirica ne-a dat 18 milioane de dolari gaură la buget în jaful deceniului
* Veolia a anunțat rezilierea contractului cu Primăria în luna ianuarie 2021, iar documentul a fost semnat efectiv în aprilie
* Mihai Chirica avea timp să cumpere cărbune pentru iarnă încă din luna iunie, când era 70 de dolari tona
* Îl va lua în noiembrie cu 270 de dolari tona. Pierderea este imensă și nu există nicio justificare, pur și simplu primarului nu i-a păsat
* Diferența de preț înseamnă o gaură de 18 milioane de dolari la bugetul local. Cu acești bani făceai o Sală Polivalentă sau pasajul subteran din Podu Roș
* Veolia a plecat din cauza pierderilor, perspectivele fiind și mai sumbre, odată cu scumpirea gazului
* Mihai Chirica exploatează CET cu o pierdere asumată în aceasta iarnă cuprinsă între 5 și 10 milioane de euro
* Gaura produsă e premeditată: timp de 6 ani, Administrația Chirica n-a transformat punctele termice în centrale de cvartal, pe gaz metan
* Jaful e total: Primăria refuză oficial să spună câte apartamente mai sunt branșate la sistemul centralizat de termoficare, pentru că pe baza unor cifre umflate s-au luat bani europeni pentru dezvoltare
Citește articolul în ReporterIS

În primele opt luni din 2021 creditul neguvernamental s-a majorat cu o dinamică medie anuală de 9%. Economisirea merge mai rapid, iar raportul credite/depozite a ajuns la 68,8%

Ritmul anual al soldului creditului neguvernamental total a accelerat de la 12,6% în iulie la 12,8% în august. Se evidențiază însă majorarea creditului acordat companiilor cu o dinamică de 12,3% ytd la 148,8 miliarde RON în primele opt luni din 2021. Bine a performat şi componenta credit pentru locuințe în lei care a urcat cu 8,3% ytd la 96,6 miliarde RON. statisticile BNR indică creșterea creditelor noi acordate populației și companiilor cu dinamici medii anuale de 47,8%, respectiv 31,2% în perioada ianuarie – august 2021. Ritmul anual al depozitelor neguvernamentale a accelerat de la 15,3% în iulie la 15,5% în august. Raportul credite-depozite a scăzut de la 69,3% în iulie la 68,8% în august, scrie FinEco24News.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

[P] Ce poate să facă un primar pentru antreprenori. Exemple de succes din România

Publicat

in

De

În Timișoara, Brașov, Bacău și alte locuri din țară, primarii USR au venit în sprijinul antreprenorilor, oferindu-le spații moderne și șanse de creștere și finanțare.

Primarii USR care au venit în sprijinul antreprenorilorFoto: USR

Primarul Lucian Stanciu Viziteu din Bacău a început încă de la preluarea mandatului o campanie de promovare a afacerilor locale intitulată “Made in Bacău”. În Timișoara, Dominic Fritz a fost preocupat să facă aceleași reguli pentru toți antreprenorii și să sancționeze șmecherii care au ocupat ani de zile ilegal spațiul public și se credeau mai presus de lege cu terasele sau barurile lor. Primarul USR Radu Mihaiu s-a oferit să ajute oamenii care aveau magazine în spațiile de la metrou din Sectorul 2 să își relocheze afacerile și să nu fie grav afectați de demolarea magazinelor.

Sunt doar câteva exemple de acțiuni pe care un primar le poate face pentru a ajuta antreprenorii și pentru a contribui la dezvoltarea economiei locale.

Primarul care a început programul “Made in Bacău”

În ultimii ani, Bacăul a devenit un loc în care antreprenorii locali își pot aduce visurile la viață și pot contribui activ la creșterea economică și bunăstarea comunității. Florin Lazăr este un tânăr băcăuan, care după mai mulți ani în străinătate, s-a întors în oraș și a deschis trei restaurante. Primarul Lucian Stanciu Viziteu a fost în restaurant și l-a ajutat pe tânăr să își promoveze afacerea. Este una dintre vizitele făcute de primar în cadrul programului “Made in Bacău”, dedicat promovării și sprijinirii afacerilor locale. În fiecare weekend, Lucian Viziteu a vizitat câte o afacere locală și a făcut postări publice de promovare.

Apoi, primarul Lucian Viziteu a transformat un cinematograf abandonat într-o clădire modernă: Hub Orizont. Clădirea a devenit, în ultimii doi ani, un hub de incubare a afacerilor. Spații de birouri, săli de conferință, o sală de cinema și curând și un spațiu de socializare – toate și-au făcut loc în clădirea modernizată de la zero. Astfel oraşul oferă o șansă antreprenorilor băcăuani de a învăța cum să își creeze și să își dezvolte propriile business-uri.

Primarul care construiește noul centru vechi al Bucureștiului

La fel ca în Bacău, primarul USR al Sectorului 2 a început o campanie de promovare a restaurantelor din zonă. Radu Mihaiu vizitează în fiecare lună un restaurant și îl promovează pe internet. De altfel, primăria Sectorului 2 a organizat pentru prima dată un festival culinar în Piața Obor care a atras sute de gurmanzi din oraș.

Mai mult, primarul USR a anunțat două proiecte inovatoare care să ajute afacerile locale să prospere – noul Centru Vechi și reînnoirea Pieței Obor. Antreprenorii vor găsi în aceste zone nu doar spații comerciale, ci și un cadru logistic favorabil, care să le faciliteze dezvoltarea și creșterea afacerilor – parcări proiectate în funcție de necesități, acces facil în zonă. În plus, digitalizarea serviciilor primăriei de sector face ca multe dintre documentele necesare, avize, aprobări să fie extrem de ușor de obținut.

Noul centru vechi înseamnă reamenajarea totală a 20 de străzi din zona Plantelor-Mântuleasa-Sf. Ștefan. Nu este doar un simplu proiect de regenerare urbană, ci o viziune amplă pentru transformarea zonei într-un spațiu emblematic, unde se vor dezvolta restaurante, cafenele, afaceri locale, muzee, galerii de artă dar și festivaluri stradale.

Primarul Radu Mihaiu este un partener real al mediului de afaceri din Sectorul 2. A înțeles din start nevoile antreprenorilor și a pus accent pe crearea unui cadru favorabil dezvoltării mediului de business în sectorul său. De exemplu, cel mai mare lanț de cafenele de specialitate din capitală, Bolier, a pornit de la un spațiu de doar 16 metri pătrați, situat la un capăt de stradă în Piața Muncii, și a evoluat într-un loc unde comunitatea se adună.

„Este pentru prima dată când autoritățile locale au venit cu adevărat în sprijinul antreprenorului și al comunității create, au susținut un business mic să crească, au avut grijă ca oamenii ce ocupau o stradă, bucurându-se de familii și prieteni, să nu fie în pericol, să își lase copiii să joace șotronul și să calce iarba, au transformat un capăt de stradă în zonă pietonală de promenadă, lucru care a transformat strada într-un mini cartier… la Piața Muncii,” povesteşte Răzvan, unul dintre proprietarii rețelei de cafenele Boiler.

Primarul care pregătește tinerii pentru piața muncii

La Timişoara, Dominic Fritz transformă zona Pieţei Traian într-un al doilea centru vibrant și dinamic. Cu patru piețe și 12 străzi incluse în proiectul de renovare, zona Traian a devenit un hub urban plin de oportunități pentru antreprenori și investitori. Oportunitățile sunt nelimitate, iar potențialul de creștere este imens în acest nou centru.

Mai mult, primarul USR a impus aceleași reguli pentru toți proprietarii de restaurante sau baruri, fără ca unii să fie mai presus de lege și să ocupe ilegal spațiul public.

În plus, Primăria Timișoara a inițiat un proiect ambițios – campusul dual, care va forma specialiști în domenii precum mecatronică și inginerie, beneficiind de finanțare europeană prin PNRR de aproape 21 de milioane de euro. Acest campus, realizat în colaborare cu trei universități majore și numeroase companii private, este o piatră de temelie în strategia de dezvoltare a orașului, pregătind tinerii pentru piața muncii și întărind legătura dintre educație și necesitățile industriei locale. Aceste eforturi reflectă o viziune clară pentru viitor, una care îmbină inovația, sustenabilitatea și cooperarea strategică pentru a asigura un climat economic dinamic și competitiv.

Antreprenorii au nevoie de susținere ca să crească. Cresc ei, cresc și comunitățile în care și-au deschis afacerile, se îmbunătățește calitatea vieții localnicilor. Pentru asta este, însă, nevoie de primari are să susțină mediul antreprenorial, şi să gândească proiecte de infrastructură care să unească oameni și comunități. Eforturile făcute de primarii USR au transformat orașele în destinații atractive pentru dezvoltarea afacerilor, atrăgând atenția investitorilor și inovatorilor.

Articol susținut de USR

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO | Planul prin care Bucureștiul putea ajunge o metropolă de top în Europa: Vecinii noștri au reușit să îl pună în aplicare

Publicat

in

De

Nicolae Ceaușescu, fostul lider al României comuniste, a avut o viziune ambițioasă de a aduce Dunărea la București prin intermediul unui proiect cunoscut sub numele de “Canalul Dunăre-București”. Planul său era să construiască un canal navigabil care să conecteze Dunărea cu capitala României, Bucureștiul, permițând astfel accesul navelor maritime și fluviale până în inima țării.

Proiectul Canalului Dunăre-București a fost conceput în anii ’80, în perioada regimului comunist, ca parte a unei serii de măsuri de dezvoltare industrială și urbană promovate de regimul lui Ceaușescu. Planul ar fi implicat construirea unui canal navigabil pe o distanță de aproximativ 70 de kilometri, care să facă legătura între Dunăre și București.

Scopul era de a facilita transportul de mărfuri și persoane între capitală și fluviu.

Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat după Revoluția din 1989, care a dus la căderea regimului comunist. Au existat multiple motive pentru abandonarea proiectului, printre care presiunile economice, schimbările politice și criticiile cu privire la impactul social și ambiental al proiectului.

De asemenea, construcția canalului ar fi implicat exproprieri masive de terenuri și relocația comunităților locale, ceea ce ar fi generat ample controverse și rezistență din partea populației.

Impactul economic al unui fluviu care traversează un oraș

Impactul economic al unui fluviu care traversează un oraș poate fi semnificativ și poate influența în mod pozitiv dezvoltarea urbană și activitățile economice din zonă. Iată câteva aspecte ale impactului economic al unui fluviu:

-Transportul și comerțul: Fluviile sunt rute importante de transport comercial. Orașele situate pe malurile unui fluviu pot beneficia de acces la transport maritim și fluvial, facilitând transportul mărfurilor și reducând costurile de transport. Acest lucru poate duce la dezvoltarea unor zone industriale și comerciale în apropierea fluviului și la creșterea comerțului și a afacerilor locale.

-Turismul: Un fluviu atrage adesea turiști, oferind oportunități pentru activități recreative cum ar fi croazierele pe apă, pescuitul, navigația și plimbările cu barca. Orașele de-a lungul fluviului pot dezvolta infrastructură turistică, cum ar fi hoteluri, restaurante și alte atracții, pentru a atrage turiștii și a genera venituri suplimentare din turism.

-Agricultura și irigații: Fluviile pot oferi resurse de apă pentru agricultură și irigații, contribuind la dezvoltarea sectorului agricol din regiune și la creșterea producției agricole. Acest lucru poate sprijini economia locală și poate crea locuri de muncă în sectorul agricol.

-Energie hidroelectrică: Unele orașe utilizează fluviile pentru generarea de energie hidroelectrică. Centralele hidroelectrice pot furniza energie electrică pentru uzul local sau pot fi conectate la rețelele naționale pentru a furniza energie electrică și a genera venituri din vânzarea energiei.

-Recreere și calitatea vieții: Prezența unui fluviu în oraș poate îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor, oferind spații verzi, piste de alergare, zone de picnic și alte facilități recreative. Acest lucru poate face orașul mai atractiv pentru locuitori și poate contribui la creșterea valorii proprietăților imobiliare din zonă.

În concluzie, un fluviu care traversează un oraș poate avea un impact economic semnificativ, influențând dezvoltarea urbană, activitățile economice și calitatea vieții în regiunea respectivă.

Metropole europene care sunt traversate de un fluviu: Budapeste este una dintre ele

Există câteva metropole importante din Europa care sunt traversate de un fluviu. Iată câteva exemple:

-Paris, Franța: Orașul Paris este traversat de fluviul Sena, care împarte orașul în două părți, Rive Gauche (malul stâng) și Rive Droite (malul drept). Sena este unul dintre cele mai iconice elemente ale peisajului urban parizian și un important centru turistic și cultural.

-Londra, Marea Britanie: Fluviul Tamisa străbate Londra, oferind o panoramă pitorească și fiind un important element al transportului fluvial în oraș. Există numeroase atracții și zone de interes turistic de-a lungul malurilor Tamisei, inclusiv Turnul Londrei, London Eye și Parlamentul Britanic.

-Viena, Austria: Fluviul Dunărea trece prin Viena, aducând cu el o serie de activități recreative și turistice. Aici se pot face plimbări cu barca, există zone de promenadă și facilități pentru activități în aer liber.

-Budapesta, Ungaria: Budapesta este împărțită în două părți de fluviul Dunărea. Acesta oferă o panoramă spectaculoasă a orașului, inclusiv clădiri istorice și celebrele poduri ale orașului, precum Podul cu Lanțuri și Podul Libertății.

-Praga, Cehia: Fluviul Vltava traversează Praga și oferă o vedere impresionantă a orașului, inclusiv castelele și clădirile istorice situate pe malurile sale. Praga este cunoscută pentru frumusețea sa arhitecturală și atmosfera sa romantică, iar Vltava joacă un rol important în peisajul urban al orașului.

Nu a fost să fie cu Dunărea, dar avem Dâmbovița

Dâmbovița este un râu care curge prin centrul Bucureștiului și este una dintre cele mai importante surse de apă pentru oraș. În timpul istoriei sale, Dâmbovița a fost adusă în București prin intermediul unor canale și lucrări de amenajare hidrotehnică.

Originea Dâmboviței este în Munții Făgăraș, iar râul curge prin sud-vestul României, traversând județele Argeș și Dâmbovița, înainte de a ajunge în București.

Una dintre primele lucrări importante pentru aducerea Dâmboviței în București a fost realizată în secolul al XVII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. El a ordonat construirea unui sistem de canale și canale de irigații pentru a aduce apa Dâmboviței în oraș.

Ulterior, în timpul perioadei moderne, au fost realizate mai multe lucrări de amenajare hidrotehnică pentru a controla cursul râului și pentru a preveni inundațiile. Aceste lucrări au inclus consolidarea malurilor, construirea unor diguri și podețe, și canalizarea părților râului care treceau prin oraș.

Astăzi, Dâmbovița continuă să fie una dintre sursele principale de apă pentru București, furnizând apă potabilă și servind și scopuri de irigații și control al inundațiilor. Deși nu este un râu mare sau puternic, Dâmbovița are o importanță istorică și simbolică pentru locuitorii orașului București.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend