Primarul Kievului, Vitali Klitschko, afirmă într-un interviu acordat presei germane că în rândul politicienilor importanți din Ucraina nu există unitate nici acum, un lucru despre care afirmă că este ilustrat și de faptul că președintele Zelenski nu l-a primit în audiență de la începutul războiului.

Vitali Kliciko, primarul KievuluiFoto: Pavlo Bahmut/Ukrinform/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Din păcate, în această perioadă de război nu există nicio unitate între forțele politice”, a spus Klitschko într-un interviu acordat ziarelor grupului de media Funke, din care face parte și Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Klitschko, care s-a poziționat ca un susținător al fostului comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi, l-a criticat pe președinte de mai multe ori de la izbucnirea războiului, inclusiv în ceea ce privește demiterea lui Zalujnîi.

„Oamenii se întreabă de ce nu am fost mai bine pregătiţi pentru acest război, de ce Zelenski a negat până în ultimul moment că se va ajunge la asta”, a spus Klitschko recent, într-un interviu acordat presei elvețiene în luna februarie.

Întrebat acum de jurnaliștii germani dacă s-a întâlnit între timp cu Zelenski pentru a ameliora tensiunile apărute între el și șeful statului, Klitschko a spus că a încercat să facă acest lucru „de zeci de ori de la începutul războiului”, deoarece „multe depind de capitală”.

„Dar, din păcate, nu am avut ocazia să-l cunosc pe Zelenski în persoană. Probabil că are alte lucruri de făcut”, a subliniat el. Klitschko a fost ales primar al Kievului în 2014, în timp ce Zelenski a devenit președinte al Ucrainei în 2019. Ambii oameni politici au candidat din partea unor formațiuni politice axate în jurul lor.

Klitschko, despre care se crede că are ambiții prezidențiale, a acuzat și guvernul ucrainean că a făcut prea puțin pentru a combate corupția răspândită din țară.

Vitali Klitschko a acuzat că a fost amenințat voalat de un oficial din biroul lui Zelenski

În august 2022 Klitschko acuzase în public că a fost amenințat de un oficial din cadrul biroului prezidențial al lui Zelenski, fără a numi însă persoana care a făcut amenințarea.

Fostul boxer profesionist a declarat că acest lucru s-a întâmplat după ce a semnat o scrisoare deschisă care cerea returnarea cetățeniei ucrainene lui Ghenadi Korban, un om de afaceri care a ocupat funcția de șef al apărării teritoriale din regiunea Dniepropetrovsk. Pe 22 iulie 2022 lui Korban i s-a refuzat intrarea în Ucraina și pașaportul său a fost confiscat la graniță din cauza revocării cetățeniei prin decret prezidențial.

Mii de ucraineni, printre care și peste 100 de persoane publice și politicieni, au semnat scrisoarea deschisă care cerea anularea măsurii. În total aceasta a strâns 112 pagini de semnături.

„O să vă dezvălui un secret. După ce am semnat scrisoarea am avut o conversație cu o aluzie: ‘Ești atât de proactiv acum încât nu ți-am luat încă cetățenia germană’. Am răspuns: ‘Voi fi foarte surprins dacă îmi pot arăta dar și lua pașaportul meu german’”, a afirmat Klitschko într-un interviu acordat site-ului ucrainean Babel.

Primarul Kievului a subliniat atunci că, deși și-a trăit o bună parte din viață în Germania și Statele Unite, nu deține alt pașaport decât cel ucrainean. „Și am avut toate oportunitățile să primesc cetățenia acestor țări, am avut chiar oferte în acest sens, dar pentru ce? Eu eram și rămân un cetățean al Ucrainei”, a spus el.

Întrebat de jurnaliști dacă mesajul la care face referire i-a fost transmis de biroul președintelui Volodimir Zelenski, Klitschko a răspuns ironic:

„De unde altundeva? De la biroul fondului locativ?”.

Urmărește ultimele evoluții din a 796-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

​România găzduiește în luna mai cel de-al treilea turneu de promovare a autobuzelor cu hidrogen, ca parte a proiectelor JIVE susținute și finanțate de Clean Hydrogen Partnership. Un autobuz alimentat cu hidrogen va fi testat pe străzile a nouă orașe europene, inclusiv Cluj-Napoca și Galați, primele orașe din țara noastră care și-au exprimat interesul pentru a folosi autobuze bazate pe acest tip de combustibil.

Autobuzele pe hidrogen ar putea apărea în curând și în RomâniaFoto: Scharfsinn86 | Dreamstime.com

În urma rezultatelor pozitive ale primelor două turnee de promovare în Europa Centrală și de Est prin proiectele JIVE – unul organizat în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, cu un autobuz călătorind pe o distanță totală de 1.641 km în 5 țări (Slovenia, Croația, Cehia, Slovacia și Ungaria) și al doilea organizat în perioada septembrie – octombrie 2023 în 4 țări (Polonia, Lituania, Letonia, Estonia) pe o distanță totală de 1.450 km – acest al treilea turneu își propune să ofere oportunitatea de a prezenta în România tehnologia bazată pe hidrogen și de a permite orașelor să o experimenteze.

Inițiativele anterioare au avut un impact important asupra cererii locale, aproape toate orașele europene participante la proiecte exprimându-și oficial interesul de a-și dezvolta flota cu autobuze cu pile de combustie cu hidrogen, potrivit unui comunicat al Clean Hydrogen Partnership

De asemenea, a contribuit la o mai bună înțelegere de către publicul larg a tehnologiei și beneficiilor sale.

Mirela Atanasiu, Director Executiv ad interim al Clean Hydrogen Partnership, a declarat: “Sunt mândră să văd că, prin cea de-a 3-a ediție a turneului de promovare în România, Grecia, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina, proiectul nostru JIVE continuă să prezinte autobuzele și stațiile de alimentare cu hidrogen autorităților locale interesate din Europa de Sud-Est.

Acesta urmează succesului roadshow-urilor anterioare din Europa Centrală și Țările Baltice de anul trecut, generând în același timp interes pentru comercializarea unor astfel de autobuze alimentate cu hidrogen ca prim pas în decarbonizarea transportului public în orașe”.

“Implicarea României și, mai ales, a celor două orașe – Cluj-Napoca și Galați – în turneul de promovare din 2024 nu este întâmplătoare: ambele municipii și-au arătat deschiderea față de tehnologia verde și și-au exprimat public dorința de a extinde flota de autobuze cu vehicule pe bază de hidrogen, pentru un mediu mai curat”, spun Cristina Păun și Andreea Gheorghe, coordonatori naționali ai proiectului.

Pe lângă testarea autobuzelor cu hidrogen în cele două orașe din România, vor fi organizate două evenimente dedicate turneului de promovare, unul la Cluj-Napoca pe 9 mai 2024 și al doilea la Galați, pe 13 mai 2024, pentru a dezbate provocările și oportunitățile în implementarea soluțiilor bazate pe hidrogen.

Acestea vor găzdui reprezentanți ai Clean Hydrogen Europe, Hydrogen Europe și ERM, împreună cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale din România, experți și asociații de profil.

Proiectele JIVE și JIVE2 sunt finanțate de Clean Hydrogen Joint Undertaking, care primește sprijin din partea programelor de cercetare și inovare ale Uniunii Europene Horizon 2020, Hydrogen Europe și Hydrogen Europe Research.

Proiectele JIVE și JIVE2, care au început în ianuarie 2017, respectiv ianuarie 2018, vor introduce aproximativ 300 de autobuze cu pile de combustie cu emisii zero și infrastructura asociată (în cadrul proiectului MEHRLIN) în 16 orașe și regiuni europene, ceea ce reprezintă cea mai mare acțiune de acest fel din Europa până în prezent.

Autobuzele vor fi utilizate în orașe și regiuni din Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania și Regatul Unit.

Sursa foto: Dreamstime