Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Augustin Zegrean, despre eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților: Un demers politicianist. Nu este prima dată când politicienii nu țin cont de decizii ale Curții Constituționale

Publicat

in

Legea care elimină pensiile speciale pentru magistrați este un demers politicianist, în prag de alegeri, și nu este prima dată când politicienii nu țin cont de decizii ale Curții Constituționale, a declarat pentru HotNews.ro fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean. El amintește că CCR a spus în mai multe rânduri că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi adusă în altă lege.

Zegrean susține că fiecare partid a încercat să abroge aceste pensii de serviciu atunci când a venit la putere, căutând țapul ispășitor, care de fiecare dată a fost justiția.

Ce spune Augustin Zegrean:

  • “De fiecare dată când dau de un necaz legat de buget, politicienii arată cu degetul spre magistrați, că din cauza lor nu au bani, ceea ce este o minciună. Nu au decât să taie pensiile speciale, dar nu trebuie să se bucure nimeni, pentru că asta nu înseamnă că acei bani vor fi dați altora cu pensii mici. S-ar putea ca atunci când se ajunge la calcul pe contributivitate tot magistrații să aibă pensiile cele mai mari.
  • Vorbind constituțional, cum se justifică că la Poliție, Armată și SRI rămân aceste pensii și la ceilalți nu? Avem text în Constituție care vorbește despre egalitatea legii și autorităților. Ce autoritate este aia care tratează pe unii într-un fel și pe alții în alt fel? Știu ce o să mi se spună – că ăia își dau viața pentru patrie. Este o glumă. Plus că militarii nu contribuie la fondul de pensie și nu au contribuit niciodată.
  • Nu magistrații și-au stabilit aceste pensii, tot politicienii le-au stabilit și i-au momit să iasă la pensie la 20-25 de ani vechime. Eu când am decis să mă fac judecător, am avut în vedere și că voi avea o pensie mare.
  • CCR a spus în mai multe rânduri că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi adusă în altă lege. Nu este prima dată când se ignoră decizii ale Curții Constituționale. Sunt decizii ale CCR care nu au fost puse în aplicare niciodată.
  • Eliminarea acestor pensii este un demers politicianist, mai ales că vin alegerile. Cineva a inventat ca preocuparea numărul 1 a poporului român să taie pensiile și acum le taie. Nu știu de unde această ideea că este voința poporului, pentru că nu cresc pensiile poporului dacă se taie cele de serviciu.
  • Președintele Iohannis are acestă posibilitate, să întoarcă legea la reexaminare și a uzat de acestă prerogativă în câteva rânduri. Nu știu dacă va face asta și acum”.

Legea va fi atacată la CCR de către instanța supremă

Proiectul votat miercuri de Camera Deputaților a fost inițiat de parlamentarii PNL și vizează eliminarea pensiilor speciale pentru pe deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii corpului diplomatic și consular, membrii Curții Constituționale, precum și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă. Actul normativ nu îi vizează pe militari și polițiști.

În Parlament a existat și un proiect de lege al USR care prevedea însă plafonarea pensiilor pentru magistrați și militari, dar Comisia de Muncă din Camera Deputaților, condusă de deputatul PSD Adrian Solomon, a optat pentru varianta PNL, pe care a susținut-o și PSD.

Mai mulți politicieni au acuzat că această lege este un exercițiu de imagine, fiind previzibil că va fi declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională.

“Modalitatea în care s-a votat eliminarea pensiilor speciale lasă niște semne de îndoială asupra eficienței acestui demers. Știe toată societatea din România că acest proiect în care PSD și PNL s-au întrecut în a-și aduce acuze cine le-a creat și cine le-a susținut are probleme de constituționalitate”, a declarat președintele USR, Dan Barna, marți, după ce legea a fost adoptată de deputați.

Barna consdieră că proiectul va ajunge, cu siguranță, la Curtea Constituțională: “Am votat acest proiect. Fără îndoială va ajunge la CCR. În situația în care aceasta va respinge proiectul de lege, există acest risc, avem pregătit un pachet de proiecte de lege prin care să venim cu inițiative foarte clare prin care aceste pensii să poată fi și în mod real, nu doar declarativ populist, eliminate”.

Instanța supremă va ataca la Curtea Constituțională actul normativ, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale.

Decizia CCR care consfințește pensiile de serviciu pentru magistrați

Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010.

Curtea arăta că acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistrați constituie o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistrații. Raportat la principiul independenței justiției, Curtea Constituțională a constatat că ”dispozițiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor – prin care se elimină pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale – sunt neconstituționale.” Curtea Constituțională a reținut că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constituție , şi se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept şi, în consecință, așa cum a statuat şi în jurisprudența sa, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile şi instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele şi dispozitivul deciziei”.

CCR a invocat statutul și restricțiile magistraților în protejarea pensiei de serviciu, concluzionând că „independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor”.

“În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei”, se arată în decizia din 2010 a Curții Constituționale.

“În ceea ce privește decalajul dintre cea mai mică și cea mai mare pensie plătită de stat, – având în vedere că pensia de serviciu a magistraţilor este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării – se poate analiza de către legiuitor necesitatea luării unor măsuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în scopul măririi substanţiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu”, se mai preciza în motivarea deciziei Curții Constituționale.


Magistrați cu salariu de 15.000 de lei net se pensionează cu 18.000 de lei

Pensia de serviciu pentru magistrati a fost instituită în anul 1997, ca urmare a modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatorească, înlocuită de Legea 303/2004.

Magistraţii beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Peste 300 de judecători și procurori au trimis zilele trecute o scrisoare preşedintelui, premierului şi preşedinţilor Camerelor Parlamentului în care aduc argumente pentru pensiilor de serviciu, recunoscând însă existenţa unor anomalii şi inechităţi pentru rezolvarea cărora oferă soluţii.

Printre anomaliile semnalate de magistrați se numără aceea că persoane care au activat în avocatură pot intra în magistratură înainte de a se pensiona, astfel încât să primească pensie de serviciu.

O altă anomalie este că pensia poate ajunge să fie mai mare decât salariul întrucât modificările legislative făcute de PSD au generat un astfel de paradox: în condiţiile în care pensia de serviciu a unui magistrat este 80% din ultimul venit lunar brut, iar salariul brut a fost majorat, valoarea pensiei a crescut la rândul său. Astfel, un magistrat care avea un salariu net de 15.000 de lei poate să se pensioneze cu 18.000 de lei.

Magistrații oferă și soluții pentru rezolvarea acestora anomalii și ameninţau că în cazul în care nu vor fi luați în seamă îşi rezervă dreptul de a se adresa organismelor interne şi europene”pentru a lua măsurile cele mai eficace şi mai urgente, în vederea apărării şi restabilirii normelor legale de protecţie împotriva unor imixtiuni, ce afectează independenţa judecătorilor, legitimate prin avansarea sau edictarea unor proiecte de lege”.

Magistrații mai spun că, din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) cele ale judecătorilor şi procurorilor (3.301) reprezintă 1,32%, iar faţă de totalul pensionarilor din România – 4.674.833 – procentul este de 0,07%.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Analiză: Recunoaşterea unui stat palestinian, o pârghie pentru conflictul din Fâşia Gaza

Publicat

in

De

Analiştii consideră că, dincolo de semnificaţia sa simbolică, recunoaşterea unui stat palestinian de către mai multe ţări europene, aşteptată în luna mai, ar putea fi o pârghie în discuţiile privind soluţia celor două state, preconizată de Occident pentru a rezolva conflictul din Fâşia Gaza, transmite marţi AFP, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat luni, la Riad (Arabia Saudită), că se aşteaptă ca mai multe ţări europene să anunţe recunoaşterea unilaterală în luna mai, printre care Spania, Irlanda, Belgia, Slovenia şi Malta.

Este mai presus de toate un gest simbolic, care iniţial nu va schimba viaţa palestinienilor, dar care ar putea fi folosit ca pârghie pentru a forţa Israelul să recunoască acest stat palestinian”, subliniază Agnes Levallois, de la Institut de cercetare şi studii privind Mediterana şi Orientul Mijlociu.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu este un adversar istoric al creării unui stat palestinian, pe care administraţia Biden şi statele membre ale UE îl consideră ca fiind singura soluţie pe termen lung. După atacurile comise de Hamas în Israel pe 7 octombrie, Benjamin Netanyahu crede chiar că aceasta ar fi “un cadou” pentru mişcarea islamistă palestiniană, explică Hasni Abidi, de la Centrul de studii şi cercetări privind lumea arabă şi mediteraneană. Europenii consideră însă că recunoaşterea unui stat palestinian este un pas spre stabilirea drepturilor palestinienilor prin consolidarea Autorităţii Naţionale Palestiniene şi slăbirea poziţiei Hamas”, a continuat el. Acest lucru ar întări impulsul (…) pentru pace, care nu a fost niciodată punctul forte nici al Hamas, nici al lui Netanyahu”.

Pentru Bertrand Besancenot, fost ambasador al Franţei în Qatar şi Arabia Saudită, recunoaşterea de către mai multe state europene nu va avea niciun efect direct asupra poziţiei premierului Netanyahu.”Cu siguranţă l-ar irita, dar nu sunt sigur că i-ar schimba convingerile sau acţiunile”, crede el. Pe de altă parte, aceasta ar ajuta administraţia Biden în presiunile sale asupra lui Netanyahu, arătând că există o mişcare în rândul europenilor în această direcţie şi că nu putem pretinde că nu se pune problema”, a adăugat el.

Pe 10 aprilie, premierul spaniol Pedro Sanchez, care încearcă să mobilizeze cât mai multe ţări, a susţinut în faţa deputaţilor spanioli că recunoaşterea unui stat palestinian este “în interesul geopolitic al Europei”. O afirmaţie făcută la câteva zile după publicarea unei declaraţii comune cu omologii săi irlandez, maltez şi sloven, în care liderii se declarau “gata să recunoască Palestina” dacă acest lucru ar putea “contribui în mod pozitiv” la rezolvarea conflictului israeliano-palestinian.

Într-un moment în care represaliile israeliene din Fâşia Gaza au provocat o criză umanitară catastrofală, iar guvernul Netanyahu pare hotărât să continue războiul, europenii încearcă să aibă un impact. Declaraţiile lui Josep Borrell vin într-un moment în care “vocea europeană este marginalizată”, observă Hasni Abidi. O recunoaştere unilaterală masivă “i-ar readuce pe europeni într-o poziţie de forţă în cadrul discuţiilor şi le-ar oferi o pârghie în faţa încăpăţânării actualului guvern israelian”.

Deocamdată însă, Parisul şi Berlinul, liderii UE, nu urmează această tendinţă.

La Riad, ministrul francez al afacerilor externe, Stephane Sejourne, le-a reamintit omologilor săi că recunoaşterea “nu este un tabu pentru Franţa, ci trebuie să facă parte dintr-o strategie globală pentru o soluţie politică cu două state”, a declarat pentru AFP anturajul ministrului.

Bertrand Besancenot regretă această “tergiversare”, dar dacă şi alte ţări europene vor face pasul, aceasta “ar facilita o decizie franceză”.

Agnes Levallois avertizează însă asupra “unei adevărate capcane” care ar consta în recunoaşterea unui stat palestinian “pentru a ne uşura conştiinţa”, fără niciun alt angajament concret.

Până în prezent, 137 din cele 193 de state membre ale ONU au făcut acest pas.

Într-un editorial publicat în New York Times la jumătatea lunii decembrie, David Harden, fost consilier al preşedintelui Barack Obama, şi consultantul Larry Garber au îndemnat Washingtonul să facă pasul cel mare, considerând că este o modalitate de a submina “ambiţiile Hamas de a crea un stat islamic “de la râu la mare””. Iar “acest lucru ar încuraja populaţia să aleagă noi lideri care să acţioneze pentru a realiza visul palestinian mult amânat al independenţei”, au scris ei.

Citeste mai mult

NATIONAL

Victor Ponta vrea să-l ‘jupoaie’ pe Uncheșelu, procurorul din dosarul Turceni-Rovinari pe care l-a dat în judecată-Rovinari: Cine greșește trebuie să plătească!

Publicat

in

De

Victor Ponta vrea să-l ‘jupoaie’ pe Uncheșelu, procurorul din dosarul Turceni-Rovinari pe care l-a dat în judecată-Rovinari: Cine greșește trebuie să plătească!

Victor Ponta a vorbit, marți seara, la România TV, despre acțiunea intentată în instanță împotriva lui Uncheșelu.

Victor Ponta, fostul premier al României, a decis să acționeze în instanță statul român prin intermediul Ministerului Finanțelor, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și pe procurorul Jean Uncheșelu. Motivul acțiunii legale este legat de procesul în care Ponta a fost învinuit în dosarul Turceni – Rovinari, iar Uncheșelu a fost procurorul care l-a trimis în judecată. Importanța acestui demers legal vine în urma achitării definitive a lui Ponta în acest dosar la sfârșitul anului precedent.

„Da, am un obicei deja prost în ziua de azi și anume chiar să spun ceva public și să mă țin de ce am spus. Cred că fac de un gest normal, pentru că nu a fost vorba de mine, cu faimosul dosar făcut de Uncheșelu, în care, evident, am fost achitat de judecători. Practic s-a schimbat un Guvern, pe care mulți dintre oameni l-au votat.

Prin această acțiune pe care o fac, vreau să se înțeleagă foarte clar, că în cazul meu, ca și în alte cazuri, domnul Uncheșelu, sub coordonarea doamnei Koveși, nu au făcut dosare așa cum scrie în Constituție, să îi prindă pe hoți, ci au făcut dosare politice, într-un scop strict politic, ceea ce nu ar trebui să se mai întâmple vreodată”, a declarat Victor Ponta în exclusivitate pentru România TV.

Ponta: Nu vreau niciun leu de la statul român

„Nu vreau niciun leu de la statul român, pentru că statul român înseamnă noi. Tot noi. Știi că anul trecut, în 2023, statul român a plătit, Ministerul de Finanțe, pentru greșeli ale unora gen Uncheșelu, vreo 17-18 milioane de euro. Practic le-am plătit tot noi, din banii noștri. Eu nu vreau așa ceva. Eu vreau ca domnul Uncheșeu, care a primit ca premiu pentru toate aceste dosare politice, faptul că a fost luat procuror european, acolo la doamna Koveși, și câștigă zeci sute de mii de euro pe an, vreau ca el să plătească.

Nu să plătești tu sau cine se uită acum la noi. Nu asta îmi doresc. Ministerul de Finanțe, scrie în lege, că trebuie să se îndrepte asupra celui care a greșit. Nu e vorba de mine, de fapt. E vorba de faptul că trebuie să repunem lucrurile într-o normalitate. Cine greșește trebuie să plătească. A greșit doamna Koveși, Uncheșelu, Portocală, ei trebuie să plătească. Foarte mulți oameni au avut de suferit. Eu cumva trebuie să folosesc faptul că sunt mai cunoscut, că sunt o voce mai cunoscută, că oamenii știu cazul meu, să facem un precedent”, a adăugat Victor Ponta.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend