Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat joi că dacă că România va trimite sau nu în Ucraina sistemul Patiot este o decizie pur internă, însă oferirea de ajutor suplimentar nu ar face ca România să devină o ţintă suplimentară pentru Rusia.

Mircea Geoană Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Mircea Geoană a spus joi la Radio Europa FM că „a sprijini Ucraina este singurul lucru raţional şi strategic corect pe care-l avem de făcut în acest moment”, potrivit News.ro.

• ”Este evident că Ucraina are nevoie de sisteme de apărare antirachetă foarte performante şi noi toţii, şi secretarul general şi eu, când ne întâlnim cu lideri aliaţi facem apel la toţi cei care au astfel de sisteme (…) şi fiecare naţiune are tot dreptul să decidă, în conformitate cu propriile sale interese, dacă vor da răspuns favorabil sau un răspuns nefavorabil aceste solicitări”, a declarat secretarul general adjunct NATO, întrebat dacă România ar trebui să dăm Ucrainei sistemul Patriot.

Geoană a precizat că a discutat inclusiv cu producătorul sistemelor Patriot „pentru a vedea unde sunt şi în alte părţi ale lumii eventuale baterii care sunt disponibile, dislocabile şi de trimis către Ucraina”.

• ”Ce se întâmplă la Bucureşti este o decizie pur internă. Nu intervenim noi de la NATO să să înclinăm balanţa într-o formă sau în cealaltă. Sunt absolut convins că, pe lângă climatul preelectoral sau electoral evident, va exista o discuţie raţională cu liderii militari români, cu liderii politici români şi decizia va fi luată în consecinţă”, a mai afirmat Geoană.

Întrebat de temerea invocată de Români că Rusia ar putea să se răzbune, făcând deja declarații în acest sens, Geoană a subliniat că Kremlinul „foloseşte comunicarea agresivă ca o pârghie de influenţare a opiniei publice din ţările NATO”.

• ”Acest lucru este evident o pistă de comunicare oblică faţă de subiectul central. Subiectul central este că în România este NATO (…) Deci, decizia de a susţine sau a nu susţine Ucraina cu sisteme Patriot acuma este legată de faptul dacă un stat aliat (…) consideră că dislocarea unui astfel de echipament creează o vulnerabilitate pentru protecţia spaţiului propriu naţional. Este o conversaţie absolut raţională şi legitimă, dar în niciun caz faptul că România ar trimite (…) mai mult suport pentru Ucraina, am deveni o ţintă suplimentară pentru Rusia. Nu”, a spus secretarul general adjunct al Alianței.

Aceasta consideră că ”nu are nicio legătură trimiterea de susţinere suplimentară pentru Ucraina din America, din Franţa, Germania sau România cu retorica de la de la Moscova”.

Ce zic oficialii români despre varianta trimiterii sistemului Patriot Ucrainei

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat săptămâna aceasta că este „prematur” să se spună dacă România va da sau nu sistemul Patriot Ucrainei, decizia, „extrem de importantă”, urmând a fi luată în cadrul CSAT.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat marţi, despre sistemul Patriot care au urma să fie dat Ucrainei, că „nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm”.

El a precizat că este vorba de patru sisteme, din care doar unul este operaţional, şi a arătat că „le-am luat tocmai pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional, iar acest sistem operaţional este indispensabil”.

La rândul său, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat luni despre donarea unui sistem Patriot către Ucraina că este un subiect care nu trebuie politizat şi că este o decizie care se va lua după analiza structurilor responsabile în acest domeniu, în CSAT.

Premierul Marcel Ciolacu declarase duminică, într-o emisiune la Antena 3, că „preşedintele Iohannis va avea discuţii cu primul ministru, cu ministrul apărării, CSAT” pe tema ajutorului pentru Ucraina.

Asta după ce președintele Klaus Iohannis s-a declarat „deschis discuțiilor” ca România să ofere Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, el făcând aceste declarații în 7 mai, la Casa Albă, după o întâlnire cu președintele american Joe Biden.

Comisia Europeană a anunţat joi că a deschis o investigaţie asupra companiei Meta în legătură cu protecţia minorilor pe platformele sale Facebook şi Instagram, transmite DPA.

Investigaţia este legată de temeri că platformele Facebook şi Instagram “ar putea exploata slăbiciunile şi lipsa de experienţă a minorilor şi le-ar putea induce adicţii comportamentale”, conform unui comunicat de presă al Comisiei. O altă îngrijorare este legată de efectul “de vizuină de iepure” care “te atrage spre din ce în ce mai mult conţinut deranjant”, conform unui oficial din partea Comisiei. Executivul UE este de asemenea îngrijorat în legătură cu accesul minorilor la conţinut neadecvat, precum şi cu privire la protecţia vieţii private.

Investigaţia va verifica şi dacă Facebook şi Instagram respectă legea europeană privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), o lege care impune platformelor online mari să evalueze şi să limiteze anumite riscuri legate de utilizarea serviciilor oferite, în special în cazul copiilor.

Pericol pentru sănătatea psihică

“Nu suntem convinşi că Meta a făcut suficient pentru a se conforma obligaţiilor ce rezultă din DSA – să atenueze riscul de efecte negative asupra sănătăţii fizice şi psihice a tinerilor europeni pe platformele sale Facebook şi Instagram”, a susţinut printr-o postare pe X comisarul european pentru piaţă internă Thierry Breton.

Un oficial din cadrul CE a explicat că “efectul vizuină de iepure” este creat atunci când algoritmii unei platforme “le oferă utilizatorilor un anumit tip de conţinut – spre exemplu conţinut ce poate conduce la depresie sau care oferă imagini şi aşteptări nerealiste cu privire la corp – care favorizează problemele de sănătate psihică la copii”.

Meta ar putea să se confrunte cu dificultăţi şi în ceea ce priveşte folosirea unor instrumente pentru verificarea vârstei care să fie “rezonabile, proporţionale şi eficiente” pentru a-i împiedica pe copii să acceseze conţinuturi interzise minorilor, se mai arată în comunicatul CE.

Comisia va investiga, de asemenea, şi dacă Meta nu respectă “obligaţiile ce-i revin prin DSA de a aplica măsuri adecvate şi proporţionale pentru a asigura un nivel ridicat de siguranţă şi securitate pentru minori”.

Executivul UE va acorda o atenţie deosebită setărilor implicite de confidenţialitate pe care le au Facebook şi Instagram pentru minori, precum şi în ceea ce priveşte “proiectarea şi funcţionarea sistemelor de recomandare” care aduc conţinut către utilizatori.

Riscă o amendă uriașă

Dacă în urma acestei anchete se va stabili că Meta a încălcat regulile DSA privind diminuarea riscurilor, compania ar putea fi amendată cu până la 6% din venitul său anual global.

Compania Meta este deja investigată sub raportul DSA cu privire la modul în care gestionează publicitatea politică, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc în perioada 6 – 9 iunie.

CE Investighează și TikTok

De asemenea, CE investighează şi TikTok în legătură cu chestiuni similare legate de siguranţa şi protecţia minorilor.

Regulile de diminuare ale riscurilor din cadrul DSA se aplică “platformelor online foarte mari”, adică acele platforme care dispun de peste 45 de milioane de utilizatori activi de pe teritoriul UE în fiecare lună.

Alte prevederi din cadrul DSA – aşa cum sunt obligaţiile de a dispune de mecanisme care să le permită utilizatorilor să atragă atenţia asupra conţinuturilor ilegale – se aplică şi platformelor mai mici.

Monitorizarea platformelor mai mici privind respectarea prevederilor DSA revine în sarcina celor 27 de state membre ale UE, în timp ce Comisia Europeană veghează asupra respectării DSA de către platformele foarte mari.