Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Rata ridicată a victimelor în rândul soldaților Ucrainei ar putea duce războiul într-un punct critic – analiză The Guardian

Publicat

in

Zilnic, Ucraina înregistrează între 600 și 1.000 de victime pe zi, luând în calcul atât pe cei uciși, cât și pe cei răniți. În acest punct, deși și Rusia are victimele ei zilnice, în contextul în care serviciile militare ucrainene cred că Moscova este capabilă să țină ritmul actual al războiului timp de un an, întrebarea care apare este dacă și cât poate rezista Kievul, potrivit unei analize The Guardian.

Soldati ucraineni in transeeFoto: Alex Chan Tsz Yuk/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Alexei Arestovici, consilier prezidențial ucrainean, a declarat pentru The Guardian săptămâna aceasta că au fost 150 de morți și 800 de răniți zilnic; un altul, Mihailo Podoliak, a declarat pentru BBC că 100 până la 200 de soldați ucraineni sunt uciși pe zi.

Sunt pierderi extraordinare de vieți umane și capacitate de luptă pentru apărătorii Ucrainei și în special pentru apărarea Severodonețkului.

Pe lună, numărul victimelor s-ar ridica la aproximativ 20.000 și ridică semne de întrebare cu privire la starea în care va fi armata Ucrainei dacă războiul se prelungește până în toamnă.

Același lucru este valabil și pentru ruși, desigur. Dar invadatorii controlează deja bucăți mari din Ucraina și pot întrerupe luptele cu puterea teritorială.

Armata Ucrainei avea 125.000 de oameni, potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice, și mai erau 102.000 de polițiști naționali și de frontieră. Estimările brute ale analiştilor sugerează că, de la începutul războiului, totalul s-ar fi putut dubla la un impresionant 500.000.

Forțele Kievului sunt departe de a fi într-un punct de colaps. Dar câteva luni de pierderi mari îi vor eroda în mod semnificativ puterea de luptă, chiar dacă permite recuperarea unora dintre răniți.

Oficialii occidentali subliniază pierderile rușilor, ceea ce poate crea o impresie că rușii se descurcă mai rău

Moralul este cu siguranță o problemă pentru ruși, dar acum există rapoarte despre dezertări și din partea ucraineană.

Atât de presantă este situația încât străinii cu experiență de luptă care trec testele pentru a se alătura legiunii internaționale ar putea fi în prima linie în mai puțin de o lună de la trecerea graniței ucrainene. Dar, din nou, nivelul ridicat al victimelor care este acum discutat deschis poate acționa ca un factor de descurajare pentru recruți în viitor.

Oficialii occidentali preferă să nu discute despre impactul războiului asupra apărătorilor, subliniind în schimb problemele rușilor. Săptămâna aceasta, unul dintre acei oficiali a spus că estimarea lor a fost că dintre invadatori au murit între „15.000 până la 20.000” de luptători, dintr-o forță de invazie care era de 150.000 sau mai mult. Totuși, în ciuda acestui fapt, armata Moscovei încă nu și-a pierdut capacitatea ofensivă.

Dar au ales să nu furnizeze estimări similare pentru Ucraina, ceea ce poate crea o impresie dezechilibrată că rușii se descurcă mai rău.

Dar în timp ce „Ucraina are o piesă de artilerie la 10 până la 15 piese de artilerie rusă”, s-ar putea ca rata victimelor invadatorilor să fie mult mai mică în acest moment, deoarece aceștia sunt capabili să provoace moartea de la o distanță mai mare apărătorilor care nu le pot vedea.

Muniția este cu siguranță destul de puțină pe partea ucraineană, din nou, după cum ei înșiși au recunoscut. Vadim Skibițky, șeful adjunct al serviciilor de informații militare a Ucrainei, a declarat că Ucraina folosește 5.000 până la 6.000 de cartușe de artilerie pe zi și „aproape că și-a epuizat” stocul de obuze standard sovietice de 152 mm. Acum se bazează pe obuziere de 155 mm standard NATO; nu este clar câte dintre acestea are.

Ucraina nu este lipsită de curaj și determinare. Încă primește sprijinul occidental, așa cum arată anunțul Regatului Unit de a furniza câteva – poate trei – mai multe lansatoare de rachete în această săptămână, chiar dacă Kievul a spus aproape imediat că vrea mult mai multe. Dar forțele Rusiei sunt cele care au găsit o modalitate de a avansa în Donbas, ridicând întrebarea dacă războiul, care se află în ziua 107, se află la un alt punct de cotitură.

Urmărește ultimele evoluții din a 107-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Campionatul European feminin începe joi, la Rimini, cu echipa României între participante

Publicat

in

De

Campionatul European feminin debutează joi, la Rimini, cu calificările, iar echipele României, senioare şi junioare, se află între participante.

La competiţia găzduită de Rimini, între 2-5 mai, echipa de senioare a României include sportivele Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă, Maria Ceplinschi, însoţite de antrenorii Camelia Voinea, Corina Moroşan, Patrick Kiens, Florin Cotuţiu şi Daymon Jones.

Calificările încep la ora 13.30, iar gimnastele tricolore fac parte din subdiviziunea a doua, alături de reprezentantele Franţei, Germaniei, Bulgariei, Slovaciei, Sloveniei, Letoniei şi Portugaliei.

La finalul primei zile de competiţie se vor stabili medaliatele la individual-compus şi gimnastele calificate în finalele pe aparate, respectiv pe echipe.

La junioare, calificările debutează vineri, tot de la 13.30, iar echipa României le include pe Anamaria Mihăescu, Adelina Ionescu, Nelli Papana, Ariana Cotu şi Alexia Blănaru, însoţite de antrenorii Adela Popa, Dan Potra şi Sebastian Nemeş.

Echipa României va concura tot în a doua subdiviziune, alături de reprezentantele Italiei, Germaniei, Islandei, Finlandei, Macedoniei de Nord, Bulgariei, Greciei şi Cehiei.

La finalul competiţiei din cele patru subdiviziuni se vor acorda medaliile la individual-compus şi echipe, precum şi gimnastele calificate în finalele pe aparate.

Finalele pe aparate au loc sâmbătă (senioare) şi duminică (junioare), iar în ultima zi este programată şi finala pe echipe la senioare.

Citeste mai mult

NATIONAL

România a intrat într-o prăpastie economică: datoria statului a crescut puternic/ Un nou nivel record

Publicat

in

De

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro, relatează News.ro.

Creşterea rapidă a datoriei la începutul anului are loc ca urmare a strategiei Finanţelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanţare pentru întreg anul. Pe măsură ce statul va face în cursul anului plăţi mai mari în contul datoriei, la termenele prevăzute, acest impact se va diminua, notează Profit.ro.

Un alt aspect important este că gradul de îndatortare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie,, anunţată iniţial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.

Posibile urmări

Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ţine deficitul sub control, dar derogările pe care autorităţile şi le dau în mod frecvent de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare au redus ca importanţă existenţa în lege a acestei prevederi de stabilizare.

De asemenea, depăşirile pragului de 50% , înregistrate în mai multe rânduri în ultimii ani, au fost toate temporare şi de scurtă durată, iar Guvernul a preferat să transmită că preferă să stimularea economiei prin investiţii (şi creşterea PIB, baza de raportare) pentru a ţine sub control gradul de îndatorare.

O nouă reglementare UE

Statele membre UE au adoptat luni, definitiv, noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară UE o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis, a anunţat preşedinţia belgiană, transmite DPA.

“Noua legislaţie va îmbunătăţi în mod semnificativ cadrul existent şi va oferi reguli eficiente şi aplicabile pentru toate ţările membre. Ele vor asigura finanţe publice garantate şi sustenabile, vor creşte accentul pe reforme structurale şi investiţii pentru a stimula creşterea şi crearea de locuri de muncă în UE”, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem, informează Agerpres.

Adoptarea luni de către statele membre era ultimul pas necesar pentru ca noile norme fiscale să intre în vigoare, după votul de săptămâna trecută din Parlamentul European.

Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.

Reforma reduce cuantumul sancţiunilor, care va fi de 0,05% din PIB o dată la şase luni dacă nu acţionează pentru a-şi corecta abaterile, dar prevede o aplicare mai automată a acestora pentru a evita repetarea situaţiei din cadrul actual, ale căror amenzi sunt atât de mari încât, practic, nu au fost folosite.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend