Aprobarea ajutorului de stat pentru TAROM, de 95,3 milioane de euro, reprezintă un certificat de sănătate al companiei, decizia Comisiei Europene fiind un avantaj pentru găsirea unor investitori pentru operatorul aerian naţional, a declarat, luni, pentru AGERPRES, comisarul european pe transporturi, Adina Vălean.

“Este o propunere de restructurare, un plan pe care TAROM l-a propus şi Comisia l-a găsit bun. Aş vrea să spun că aprobarea acestui ajutor de stat de 95,3 milioane de euro reprezintă, totodată, un certificat de sănătate al companiei, în sensul în care acest ajutor de stat plus planul de restructurare pe care Comisia l-a analizat în detaliu reprezintă un nou început. Practic, vom avea de-a face cu o companie care pleacă de la zero, fără datorii, sănătoasă, cu un plan bun şi nu putem decât să ţinem pumnii strânşi ca în viitor să performeze”, a spus Vălean.

TAROM poate deveni o companie profitabilă

Potrivit comisarului european, un astfel de plan de restructurare are anumite criterii care trebuie îndeplinite, iar Comisia Europeană a considerat că este “foarte solid” şi compania poate redeveni profitabilă în viitor.

Întrebată dacă există o situaţie ipotetică în care TAROM ar fi obligată să dea înapoi banii, Adina Vălean a răspuns: “Nu. Eu cred că, dacă mă întrebaţi, planul (de restructurare – n. r.) este foarte solid. A ajuns la acest plan în urma unor negocieri de durată. Iată că prima parte a ajutorului de stat a fost acordat în 2020, deci suntem la capătul unui proces care durează de 4 ani şi Comisia nu ar fi dat undă verde dacă nu ar fi fost convinsă de faptul că tot ceea ce este în plan este fezabil şi compania este determinată să facă”.

“Este un angajament, pentru că sunt anumite lucruri, într-adevăr, pe care trebuie să le facă în viitor. De exemplu, renunţă, să zicem, acum la un slot pe un aeroport prin închiriere, îl închiriază cuiva, să zicem până la sfârşitul anului X. Ulterior, are opţiuni, pentru că în funcţie de performanţa economică poate să îl vândă mai departe şi să încaseze banii sau să-l reactiveze. Astea sunt chestiuni care sunt stipulate destul de exact în planul respectiv”, a adăugat oficialul european.

În opinia sa, important este faptul că TAROM a primit banii şi, printre altele, poate să îşi finanţeze aeronavele, planul privind structura parcului de aeronave fiind unul foarte bun.

“Important este că acum a primit banii că-şi poate finanţa aeronavele, că are un plan privind structura parcului de aeronave foarte bun, că vor veni lucruri noi. Deci, cetăţenii care folosesc TAROM vor fi, cred eu, mulţumiţi de faptul că au în continuare conectivitate în principal în România, pe care nu o asigură alte companii, că vor avea aeronave mai bune. Nu trebuie să fie multe, dar trebuie să fie bune şi folosite judicios. Deci cred, după cum spuneam, că este un nou început şi că acum avem un certificat de sănătate al companiei care ne face să credem că în viitor lucrurile vor merge mai bine. Şi vreau să mai spun că a existat un nucleu al unei echipe la TAROM, pe care eu l-am cunoscut şi l-am văzut acţionând pe parcursul acestui proces, foarte profesionist, foarte multă dedicare pentru a salva compania şi vreau să le mulţumesc pentru tot ceea ce au făcut”, a transmis Adina Vălean.

Comisia Europeană nu cere concedieri

În ceea ce priveşte o eventuală restructurare de personal la TAROM, comisarul european a precizat că Executivul comunitar nu a indicat acest lucru.

“Astea sunt chestiuni de bucătărie internă a companiei. (…) Ce pot să spun este că, în general, în funcţie de modelul de business pe care îl ai, restructurarea poate presupune şi reaşezarea personalului. (…) până la urmă, statul român este acţionar principal, trebuie să vadă, împreună cu compania, Consiliul de Administraţie, managementul executiv care sunt cele mai bune soluţii. În această privinţă, Comisia nu a indicat că ar trebui restructurat personalul. Aici se discută numai despre modelul de business şi ce vor să facă în continuare. Ajustările de management, pe acestea le decide compania, împreună cu acţionariatul”, a subliniat ea.

Întrebată dacă vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni ar fi o soluţie pentru TAROM, Vălean a spus că mai degrabă ar numi acest lucru “o investiţie”.

“Să o numim o investiţie. În primul rând că această decizie luată astăzi de Comisie şi după cum vă spuneam certificatul, să spunem, de sănătate în business este foarte important în a atrage investitori, pentru că una este o companie cu datorii, alta este o companie care pleacă de la zero, fără datorii, şi ar putea deveni atractivă. Eu cred că trebuie să facă eforturi să găsească investitori. Ştiu sigur că toate companiile aeriene europene doresc să se finanţeze şi caută investitori într-un fel sau altul. Acestea sunt lucruri de strategie economică pe care sper că şi TAROM o să le facă şi o să aibă succes. Deci, da, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este că trebuie căutaţi investitori şi că decizia de astăzi a Comisiei Europene oferă un avantaj în plus în găsirea acestor investitori”, a afirmat comisarul european.

Aprobarea Comisiei Europene

Comisia Europeană a aprobat, luni, planurile României de a acorda transportatorului aerian naţional deţinut de stat, TAROM, un ajutor de restructurare în valoare de până la 95,3 milioane euro (473,69 milioane lei), în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Bruxelles-ul a ajuns la concluzia că măsura va permite companiei să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung, reducând în acelaşi timp la minimum denaturările concurenţei.

“Ajutorul de restructurare acordat de România care a fost aprobat astăzi (luni, n.r.) va contribui la menţinerea conectivităţii regionale a cetăţenilor şi a întreprinderilor din România. În urma investigaţiei noastre aprofundate, am concluzionat că planul de restructurare al TAROM va asigura viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene. Pentru a limita eventualele denaturări ale concurenţei generate de sprijinul public, TAROM îşi va reduce semnificativ numărul de rute şi de aeronave”, a declarat vicepreşedinte executiv al CE, Margrethe Vestager, în comunicat.

Măsurile de restructurare notificate includ anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei), corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 milioane lei).

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat, pe 17 aprilie, că Guvernul este interesat în acest moment să scoată TAROM din “zona nefericită” în care se află din punct de vedere economic şi caută investitori pentru acest lucru.

Grindeanu a fost întrebat într-o conferinţă de presă la finalul unei vizite efectuată în Qatar, alături de premierul Marcel Ciolacu, dacă în întâlnirile pe care le-a avut a discutat şi despre Tarom.

“Nu am discutat. (…) Pe noi ne interesează în acest moment să scoatem TAROM din această zonă nu prea fericită, ba chiar nefericită, economic vorbind, care la rândul ei are efecte în calitatea serviciilor pe care noi vrem să le îmbunătăţim în perioada următoare. Statul nu poate să vină cu un ajutor de stat, după cum bine ştiţi, fiindcă ceilalţi jucători din piaţă ar reclama imediat, conform legilor concurenţei, şi atunci trebuie să găseşti forme în a ieşi din acest cerc vicios”, a spus Grindeanu.

El a adăugat că una din aceste forme este de a găsi investitori care să investească în aeronave noi şi în servicii mai bune.

Senatul a adoptat, luni, proiectul Codului Silvic, cu 87 de voturi favorabile, un vot împotrivă și trei abțineri, urmând ca actul normativ să meargă la Camera Deputaților, care este forul decizional. La inițiativa unui grup de ONG-uri reunite sub platforma civică Împreună pentru Centura Verde au fost incluse și prevederi menită să instituie Centura Verde București-Ilfov, care să protejeze populația din București și zonele limitrofe de efectele poluării.

Turist în pădureFoto: Dreamstime

„Senatul a ascultat astăzi, cu adevărat, de nevoile legitime ale societăţii civile şi a acţionat în consecinţă, în singurul mod asumat şi etic în care ar fi putut-o face. Mă înclin cu recunoştinţă. De asemenea, în 2024, calitatea aerului şi crearea de centuri verzi în zonele periurbane nu pot lipsi din programul şi priorităţile niciunui partid serios şi al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie şi, în acelaşi timp, nu pot lipsi din evaluarea personală pe care şi-o face fiecare alegător responsabil”, a declarat Alex Găvan, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde

Centura Verde București-Ilfov este un proiect de sănătate publică sintetizat în Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, un document în șapte puncte menite să protejeze pădurile din

Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, crearea de centuri verzi pentru alte orașe, cât și soluții atât la poluarea din București și județ, precum și la cea din restul țării.

Printre acestea, se află „realizarea și adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării sau includerea subiectului legat de poluarea aerului din București și alte orașe pe agenda CSAT”.

Un proiect cu susținere politică largă

Propunerile platformei civice au primit susținerea ministrului Mediului, Mircea Fechet și a unor parlamentari din toate partidele care le-au depus ca amendamente la proiectului Codului Silvic. Pe lângă centura forestieră din jurul Capitalei, a fost introdusă în cod și prevederea legată de accesul liber în pădure pentru recreere, subiect pentru care platforma civică a dus o intensă activitate de advocacy.

„De asemenea, Senatul a votat şi pentru protejarea şi conservarea arborilor remarcabili din Fondul Forestier Naţional prin noul Cod silvic, după ce, acum două săptămâni, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a obţinut, printr-o asumare instituţională fără precedent, susţinerea oficială a Ministerului Mediului pentru aceştia. Ei sunt depozitarii unei memorii identitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată şi va crea astfel un gol imposibil de suplinit”, precizează Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”.

Platforma face un nou apel către Marcel Ciolacu, președintele PSD, să semneze Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, PSD fiind singurul partid nesemnatar. Până acum documentul a fost semnat de președinții de partide Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu (REPER), cât și de primarul capitalei, Nicușor Dan, și de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.

„Semnătura liderului PSD reprezintă semnătura definitorie de care locuitorii Bucureștiului și Ilfovului mai au nevoie în acest moment pentru ca protejarea pădurilor deja existente în Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi, să devină realitate în următoarele câteva săptămâni”, se spune în comunicat.