Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Vom vedea banii de la Rompetrol la Sfântul Așteaptă!

Publicat

in

 

PNL cere înfiiințarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a verifica modul în care  Guvernul  Ponta a apărat interesele  naționale în ceea ce  privește recuperarea  celor 600 milioane de  dolari datorii de la Rompetrol. Solicitarea a fost semnată de 95 de parlamentari de la grupul parlamentar al PNL, deputați DP, deputați PC-PLR și deputați neafiliați aparținând PSRO.

Adresez public patru întrebări de interes național:

1. De ce statul român nu a încasat niciun leu din datoriile Rompetrol sub Guvernul Ponta?

2. Cum au votat reprezentanții statului roman în AGA a Rompetrol când s-a luat decizia intrării în insolvență?

3. Care sunt companiile îndatorate statului român care vor beneficia de același tratament și mecanism de ștergere a datoriilor?

4. De ce prim-ministrul Victor Ponta nu a salvat Oltchim și un oras întreg, Râmnicu Vâlcea, în același fel în care a procedat cu Rompetrol? Oltchim are o poziție strategică și e o industrie aducătoare de profit. Cele 600 de milioane de dolari datorii încă neîncasate de la Rompetrol ar fi fost suficiente pentru salvarea Oltchim.

Ucenicul Ponta își depășește maestrul Năstase în escrocheria Rompetrol.

Orice deținător vremelnic de vreo funcție publică este obligat să apere interesul statului înainte de orice. În problema Rompetrol, prim-ministrul Victor Ponta și echipa desemnată pentru negociere, în cunoștință de cauză, ilegal și mințind de mai multe ori, nu au apărat interesul statului român. Rezultatul acestui comportament îl cunoașteti: statul român nu a încasat niciun leu din datoria de 516 milioane de euro, adică aproape 600 de milioane de dolari.

Minciuna prim-ministrului Victor Ponta prin care a încercat să acopere această nemernicie, și anume crearea fondului de investiții, s-a dovedit un fum în ochii tuturor. Românii nu au văzut niciun ban din fondul de investiții de 1 miliard de dolari promis.

Ceea ce nu i-a în calcul prim-ministrul Victor Ponta în tot comportamentul său este că minciuna are picioare scurte. Mai devreme sau mai târziu, orice nemernicie iese la suprafață. Acum se dovedește a fi cazul Rompetrol. Pe fond, avem un Guvern incompetent și incapabil să ia deciziile necesare pentru o bună guvernare, avem un Guvern penal, care are în frunte un prim-ministru urmarit penal.

Reamintesc că această companie, Rompetrol, a fost avantajată de două ori în 10 ani, de către prim-miniștrii Adrian Nastase și Victor Ponta. De aceea am numit-o în plenul Parlamentului ‘escrocheria deceniului Năstase-Ponta’.

Să facem o scurtă istorie:

În septembrie 2003, datoriile Rompetrol către statul roman se ridicau la 570 de milioane de euro din neplata impozitelor și taxelor.

Prim-ministrul Adrian Năstase a luat decizia să transforme aceste datorii în obligațiuni, în 2003, prin lege.

În august 2010, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de 7 ani pentru răscumpărarea obligațiunilor sau pentru conversia lor în acțiuni, Rompetrol a înțeles să achite o tranșă de 54 de milioane euro din datoria inițială. Astfel, a rămas în discuție o datorie nerăscumparată de statul roman de 516 milioane euro, adică aproape 600 de milioane dolari.

Pe baza Codului de procedură fiscală, în septembrie 2010, ANAF a impus măsuri asiguratorii pe bunurile și acțiunile societății. Rompetrol a atacat decizia în instanță la Tribunalul Constanța.

Prim-ministrul Victor Ponta a renunțat la judecată, la aceste litigii ale statul român pentru recuperarea datoriilor de la Rompetrol prin suspendarea procesului cu câteva zile înainte de decizia definitivă a instanței. Cum a făcut asta? Semnând un memorandum în februarie 2013 în numele Guvernului PSD cu Rompetrol Grup prin care accepta ca statul român să nu mai încaseze aproape 600 de milioane de dolari, contra unei ‘promisiuni’ de investiții de un miliard de dolari, de la bun început fantasmagorice și fără nicio clauză punitivă.

Timp de un an, Guvernul Ponta s-a chinuit să dea cât de cât o formă legală memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunța la recuperarea creanței de aproape 600 milioane de dolari.

Mai întâi a încercat să forțeze Parlamentul să voteze o lege, diluând responsabilitatea guvernamentală printr-o lege dată cu dedicație pentru o tranzacție comercială. Această tentativă a fost contestată la Curtea Constituțională și declarată neconstituțională.

Mai tineți minte cum ne spunea Victor Ponta că cei care contestă legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, “unui mare proiect de investiții”, în realitate o mare escrocherie PSD.

Asa se face că memorandumul a fost aprobat în ianuarie 2014 printr-o Hotărare de Guvern și nu prin lege în Parlament.

Repet, în ianuarie 2014, Guvernul PSD condus de Victor Ponta a șters efectiv o datorie a Rompetrol Group către statul român de circa 600 de milioane de dolari.

De atunci, a trecut un an și jumătate. Singurul efect al memorandumului a fost că Rompetrol a scăpat de litigiile cu statul a căror miză erau cele 600 milioane dolari. În rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor acțiuni contra a 200 milioane de dolari, nici cu fondul de investiții de 1 miliard de dolari. Din contră, statul român a pierdut șansa de a recupera cele 600 milioane dolari, în pofida declarațiilor pozitive de intenție ale KazMunaiGaz care au anuntat public că sunt dornici să acopere o parte bună din gaură.

Memorandumul a fost atât de prost făcut de către Guvernul Ponta încât nu prevede vreun termen ca acționarul majoritar al Rompetrol – KazMunayGaz din Kazahstan – să-și îndeplinească promisiunile și nici vreo clauză sancționatorie în cazul nerespectării acestor angajamente.

Anul acesta, la sfârșitul lunii mai, Rompetrol a cerut intrarea în insolvență. Au fost refuzați de Tribunalul București în primă instanță. Dacă s-ar fi cerut insolvența cu măsurile asiguratorii sau sechestru puse de ANAF asupra Rompetrol, s-ar fi schimbat rolul statului român în recuperarea datoriilor.

Practic, după cererea de intrare în insolvență, după presiunea publică de peste doi ani de zile, Guvernul Ponta a anunțat abia acum demararea licitației publice. Procedura de licitație va dura cel putin 10 luni, eventual rămânând în responsabilitatea următorului guvern.  Rompetrol are drept de preemțiune și licitația se închide doar dacă se plătește suma minimă de 200 de milioane dolari de către Rompetrol cu prioritate, sau de către alt investitor dacă Rompetrol refuză tranzacția. Dar azi, prețul pieței la cursul BVB pentru pachetul de 27% se ridică la circa 100 milioane de euro, adică vreo 112 milioane de dolari. Anunțul Guvernului  Ponta se poate traduce mai simplu: vom vedea banii de la Rompetrol la Sfântul Așteaptă.

Fondul de investiții rămâne o iluzie, atâta timp cât nu s-a realizat tranzacția de 200 milioane de dolari. Memorandumul prevedea ca Rompetrol să realizeze o investiție de 1 miliard de dolari în 7 ani. Până acum, fondul de investiții nu a fost creat și statul român nu a beneficiat de niciun leu. Ministerele de linie sunt complet blocate la nivel politic în cazul Rompetrol.

Doresc să mă adresez acum românilor ca sa înțeleagă ce înseamnă o nemernicie de  600 milioane de dolari: echivalentul a 6 spitale noi echipate complet.

Cât timp unei firme i-a făcut cadou aceste milioane, cetățenilor români pe care era obligat să-i apere și pentru care trebuia să guverneze, Victor Ponta nu le-a oferit nici măcar un spital nou construit în toți acești ani.

Source Article from http://www.stiripesurse.ro/vom-vedea-banii-de-la-rompetrol-la-sfantul-a-teapta_959129.html

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Virusuri vechi au suferit mutații: Riscăm o pandemie pentru care nu există tratament

Publicat

in

Virusuri necunoscute, pe care nimeni nu le are în vizor, pot apărea brusc şi, precum coronavirusul (SARS-CoV-2), pot declanşa pandemii majore. Aceste virusuri nu sunt cu adevărat noi, dar s-au schimbat din punct de vedere genetic.

În special, schimbul de material genetic între diferite specii de virusuri poate duce la apariţia bruscă a unor agenţi patogeni ameninţători cu caracteristici semnificativ modificate. Acest lucru este sugerat de analizele genetice actuale efectuate de o echipă internaţională de cercetători. Virologii de la Centrul german de cercetare a cancerului (DKFZ) s-au ocupat de acest studiu la scară largă.

„Folosind o nouă metodă de analiză asistată de calculator, am descoperit 40 de nidovirusuri necunoscute până acum la diferite vertebrate, de la peşti la rozătoare, inclusiv 13 coronavirusuri”, relatează Stefan Seitz, liderul grupului DKFZ, într-un articol apărut pe site-ul Centrului.

Cu ajutorul calculatoarelor de înaltă performanţă, echipa de cercetare, din care face parte şi grupul de lucru de la Centrul Helmholtz pentru cercetarea infecţiilor din Hanovra, a analizat aproape 300.000 de seturi de date.

Potrivit virusologilor, faptul că în prezent este posibilă analiza dintr-o singură dată a unor cantităţi atât de mari de date deschide perspective complet noi.

Cercetarea în domeniul virusurilor se află încă la un stadiu relativ incipient.

Doar o mică parte dintre virusurile care apar în natură sunt cunoscute, în special cele care provoacă boli la oameni, animale domestice şi culturi.

Noua metodă promite un salt calitativ în ceea ce priveşte cunoaşterea rezervei naturale de virusuri.

Exchipa de la DKFZ a analizat datele genetice de la vertebrate stocate în baze de date ştiinţifice. Ei au căutat animale infectate cu virusuri pentru a obţine şi studia materialul genetic viral la scară largă. Accentul a fost pus în principal pe aşa-numitele nidovirusuri, care includ familia coronavirusurilor.

Nidovirusurile, al căror material genetic este format din ARN (acid ribonucleic), sunt foarte răspândite la vertebrate.

Acest grup de virusuri, bogat în specii, are câteva caracteristici comune care le diferenţiază de toate celelalte virusuri cu ARN şi documentează relaţia dintre ele. Cu toate acestea, în rest, nidovirusurile sunt foarte diferite unele de altele, inclusiv în ceea ce priveşte dimensiunea genomului lor.

O descoperire li s-a părut deosebit de interesantă oamenilor de ştiinţă în ceea ce priveşte apariţia de noi virusuri: la animalele gazdă care sunt infectate simultan cu diferite virusuri, poate avea loc o recombinare a genelor virale în timpul replicării virusului.

„Aparent, nidovirusurile pe care le-am descoperit la peşti fac frecvent schimb de material genetic între diferite specii de virusuri, chiar şi dincolo de graniţele familiei virale”, explică Stefan Seitz.

Atunci când rudele îndepărtate se „încrucişează”, acest lucru poate duce la apariţia unor virusuri cu proprietăţi complet noi. Potrivit laboratorului DKFZ astfel de salturi evolutive pot afecta agresivitatea şi periculozitatea virusurilor, dar şi ataşamentul lor faţă de anumite animale gazdă.

„Un schimb genetic, aşa cum am constatat în cazul virusurilor de peşti, va avea loc probabil şi în cazul virusurilor de mamifere”, explică oamenii de ştiinţă.

Liliecii, care – la fel ca şobolanii – sunt adesea infectaţi cu un număr mare de virusuri diferite, sunt consideraţi un adevărat creuzet.

Coronavirusul SARS-CoV-2 s-a dezvoltat, probabil, tot la lilieci şi a sărit de acolo la oameni.

În urma schimbului de gene între nidovirusuri, proteina spike cu care virusurile se ancorează pe celulele gazdă se modifică adesea.

Chris Lauber, primul autor al studiului, a reuşit să demonstreze acest lucru prin intermediul analizelor arborelui genealogic.

Modificarea acestei molecule de ancorare poate schimba semnificativ proprietăţile virusurilor în avantajul lor – mărindu-le infecţiozitatea sau permiţându-le să schimbe gazda.

O schimbare de gazdă, în special de la animale la oameni, poate facilita foarte mult răspândirea virusului, aşa cum a demonstrat în mod categoric pandemia corona.

Virusurile „schimbătoare de joc” pot apărea brusc în orice moment, devenind o ameninţare masivă şi – dacă se ajunge la limită – pot declanşa o pandemie. Punctul de plecare poate fi un singur animal gazdă infectat cu două astfel de virusuri.

Noul proces computerizat de înaltă performanţă ar putea contribui la prevenirea răspândirii noilor virusuri. Acesta permite o căutare sistematică a variantelor de virus care sunt potenţial periculoase pentru oameni, spun cercetătorii de la DKFZ.

De asemenea, o altă posibilă aplicaţie importantă ar fi carcinogeneza asociată cu virusuri.

„Am putea folosi noul sistem de calcul de înaltă performanţă (HPC) pentru a examina sistematic pacienţii cu cancer sau persoanele imunocompromise pentru a căuta virusuri. Ştim că şi cancerul poate fi declanşat de virusuri, cel mai cunoscut exemplu fiind papilomavirusul uman. Dar probabil că, până acum, vedem doar vârful icebergului. Metoda HPC oferă oportunitatea de a depista virusurile care, nedetectaţi până acum, se cuibăresc în organismul uman şi cresc riscul apariţiei tumorilor maligne”, au mai precizat cercetătorii comentând noua abordare pentru identificarea virusurilor.

Citeste mai mult

NATIONAL

Tesla a pierdut un recurs împotriva Agenţiei de Transport din Suedia, într-un conflict legat de plăcuţele de înmatriculare

Publicat

in

O curte de apel suedeză a respins joi un recurs al Tesla împotriva Agenţiei de Transport din Suedia, într-un conflict legat de plăcuţele de înmatriculare, parte a unei dispute mai ample între compania din SUA şi sindicatele din ţara nordică, transmite Reuters, potrivit news.ro.

Producătorul american de vehicule electrice se confruntă cu un val de acţiuni sindicale în Suedia, care îi susţin pe mecanicii suedezi ai IF Metall, care sunt în grevă de anul trecut, cerând un acord colectiv care să acopere salariile şi alte condiţii.

Sindicatele au împiedicat, printre altele, Tesla să importe maşini prin porturile suedeze şi au lansat o blocadă poştală pentru a îngreuna accesul la plăcuţele de înmatriculare pentru vehiculele noi.

Tesla a dat în judecată Agenţia de Transport pentru a cere ca aceasta să asigure accesul la plăcuţele necesare.

”Curtea de Apel este de acord cu evaluarea Tribunalului Districtual conform căreia instanţa generală… nu are competenţă să judece acţiunea introdusă de Tesla”, a spus instanţa Gota într-un comunicat.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend