Numărul de cazuri în care NATO și-a ridicat de la sol avioanele de război pentru interceptarea aparatelor de zbor ruseşti care se apropie de spaţiul aerian aliat de deasupra regiunii Mării Baltice a crescut cu 20 până la 25 la sută în primul trimestru al acestui an, a declarat joi o sursă din cadrul Alianței Nord-Atlantice, activitatea crescută a Rusiei datorându-se probabil intensificării exerciţiilor desfăşurate țările aliate, scrie Reuters.

Avioane britanice și germane interceptează avioane rusești în apropierea spațiului aerian al Estoniei, într-o misiune comună a NATO, pe 15 martie 2023Foto: MOD/ MEGA / The Mega Agency / Profimedia

Sursa a refuzat să ofere o cifră concretă a numărului de zboruri militare ruseşti întâlnite în apropierea teritoriului NATO.

Anul trecut, NATO a transmis că avioanele de luptă aliate au decolat de peste 300 de ori pentru a intercepta avioane militare ruseşti, majoritatea incidentelor având loc deasupra Mării Baltice, potrivit News.ro.

Ce s-a schimbat

De atunci, însă, NATO a observat o schimbare în ceea ce priveşte tipul de avioane ruseşti reperate în apropierea teritoriului aliat, a precizat pentru Reuters sursa, care a vorbit sub protecția anonimatului.

Spre deosebire de trecut, piloţii occidentali abia dacă mai detectează acum avioane de luptă sau bombardiere strategice ruseşti care se apropie de spaţiul aerian aliat, majoritatea interceptărilor implicând avioane de supraveghere sau, uneori, avioane de transport, a precizat sursa.

Nu este clar de ce Rusia şi-a schimbat comportamentul, dar există o presupunere că Moscova are nevoie de bombardierele şi avioanele sale de luptă în Ucraina, deoarece luptele din această ţară au crescut în intensitate, a adăugat sursa.

NATO spune că avioanele militare ruseşti obişnuiesc să nu transmită codul transponder care să indice poziţia şi altitudinea lor, de asemenea nu prezintă un plan de zbor şi nu comunică cu controlorii de trafic aerian.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, alianţa militară occidentală şi-a intensificat prezenţa de-a lungul flancului său estic, trimiţând mai multe avioane de luptă acolo şi instituind apărări aeriene la sol.

De asemenea, NATO a desfăşurat avioane de vânătoare suplimentare în România, după bombardamentele repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene din apropierea graniţei de sud-est a alianţei.

După preluarea oficială a noului mandat prezidenţial, președintele rus Vladimir Putin a efectuat o serie de remanieri în guvernul rus. Drept urmare, alţi doi dintre foștii angajaţi ai Serviciului de Pază şi Protecţie, FSO, care asigurau paza lui Putin, au ajuns în funcţii importante la nivelul puterii federale. În momentul de faţă, șapte foşti angajaţi deţin funcții de conducere, a menționat publicaţia independentă Aghenstvo.

Vladimir PutinFoto: Michael Klimentyev/RIA Novosti/Hepta/Inquam Photos

Aleksei Diumin, care a fost angajat ca ofițer în Serviciul de Pază şi Protecţie responsabil de paza preşedintelui rus, Vladimir Putin, la începutul anilor 2000, a fost numit de Putin în funcţia de asistent, consilier prezidenţial, citează severreal.org.

Valeri Pikalev, care, în 2014, era șeful departamentului FSO responsabil de paza reședinței prezidenţiale din Valdai, a fost numit șef al Serviciului Vamal Federal.

Alți foști angajați ai Serviciului de Pază şi Protecţie, FSO, responsabili de paza şi securitatea directă a preşedintelui Putin sunt: actualul ministru pentru situaţii de urgență Aleksandr Kurenkov, șeful Rosgvardia Viktor Zolotov și directorul adjunct al acestei instituţii Iuri Kotov şi un alt asistent al președintelui Dmitri Mironov, precum și șeful adjunct al Agenției Federale de Administrare a Proprietății Dmitri Stepanenko.

Cele mai importante remanieri în Ministerul rus al Apărării au început în luna aprilie 2024. Pe 23 aprilie, Comitetul de Investigații a anunțat reținerea ministrului adjunct generalul Timur Ivanov, sub suspiciunea de luare de mită. Ivanov supraveghea complexul de construcții militare. A doua zi, Tribunalul Basmannîi din Moscova, la cererea anchetei, l-a plasat pe general în arest până pe 23 iunie.

Împreună cu acesta, un alt inculpat în dosar, omul de afaceri Serghei Borodin, a fost arestat pentru două luni. Pe 25 aprilie s-a aflat despre arestarea celui de-al treilea suspect, fondatorul companiei Olimpsitistroi, Aleksandr Fomin. El este acuzat că a dat mită.

Pe 12 mai a apărut un comunicat oficial despre demiterea lui Serghei Şoigu din funcția de ministru al apărării. Acesta a fost numit în funcţia de secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, în locul lui Nikolai Patruşev. Pe 14 mai, un alt oficial rus de rang înalt a fost reținut – șeful Direcției Generale de Personal din Ministerul Apărării al Federației Ruse, general-locotenentul Iuri Kuzneţov. El, de asemenea, este suspectat de comiterea unei infracțiuni. (preluare Rador Radio România)