Deși datele oficiale arată că inflația în Europa se moderează, impactul asupra populației rămâne semnificativ, evidențiind o disonanță între statistici și realitatea cotidiană. Rata inflației a atins vârfuri de două cifre în 2022, dar a început să scadă, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) anunțând în mai 2023 că inflația „scade mai rapid decât se anticipase anterior, iar încrederea sectorului privat se întărește”.
Cu toate acestea, mulți europeni simt încă povara inflației. În Grecia, de exemplu, oamenii și-au schimbat comportamentele de cumpărare, căutând oferte mai bune în mai multe magazine. În Ungaria, situația este și mai dificilă, cu oameni care cumpără mai puțin dar plătesc mai mult, fapt ce generează nervozitate și tensiune la casele de marcat, conform Ziarul Financiar.
Inflația anuală în UE a atins un maxim de 11,5% în octombrie 2022, fiind alimentată de efectele pandemiei, războiul din Ucraina și politicile naționale ineficiente. Creșterea prețurilor a fost exacerbată și de fenomenul „greedflation”, unde companiile au majorat prețurile pentru a-și crește profiturile.
Un sondaj Eurobarometer relevă că sărăcia și costurile de trai sunt principalele preocupări ale alegătorilor pentru alegerile europene din iunie, evidențiind că milioane de europeni sunt încă îngrijorați de locuințe, locuri de muncă și cheltuielile zilnice. Partidele de dreapta exploatează aceste temeri în campaniile lor.
Inițial, inflația a fost impulsionată de creșterea prețurilor la energie după invadarea Ucrainei, dar până la începutul anului 2023, prețurile alimentelor au devenit principalul factor. În prezent, scumpirea serviciilor este cauza principală a inflației, iar salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor.
În timp ce inflația a lovit puternic gospodăriile, multe companii și acționarii lor au prosperat, ceea ce a fost parțial atribuit lipsei de măsuri eficiente împotriva greedflation-ului. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a atras atenția asupra acestui fenomen în iunie 2022, menționând că inflația recentă în zona euro este în mare parte datorată profiturilor și prețurilor de import mai mari.
Cu toate acestea, guvernele au luat măsuri concrete rareori pentru a combate greedflation-ul, cu excepția sectorului energetic, iar mecanismele de monitorizare rămân inadecvate.
Deși perspectivele legate de inflație sunt optimiste, economistul Jezabel Couppey-Soubeyran avertizează că este prematur să se declare victoria împotriva inflației. Ea subliniază că, fără a aborda problemele structurale, cum ar fi schimbările climatice și eliminarea combustibililor fosili, volatilitatea prețurilor va continua să fie o problemă.
Această disonanță între scăderea statistică a inflației și percepția publicului subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente și cuprinzătoare pentru a aborda atât cauzele, cât și efectele inflației asupra vieții de zi cu zi a europenilor.