Muzeul Fotbalului, dedicat fotbalului din Europa Centrală şi de Est, participă pentru al doilea an consecutiv la Noaptea Muzeelor, ediţia 20. Intrarea va avea preţ unic în noaptea de 18 spre 19 mai – 20 de lei pentru copii şi adulţi.

Vizitatori sunt aşteptaţi si anul acesta cu o experienţă unică în Centrul Vechi al Bucureştiului.

3.000 de vizitatori de Noaptea Muzeelor la Muzeul Fotbalului

Anul trecut, în doar şase ore de program special dedicat primei participări la Noaptea Muzeelor, peste 3000 de oameni, adulţi, tineri copii şi vârstnici au trecut pragul Muzeului Fotbalului. Atracţiile principale au fost mănuşile cu care Helmuth Duckadam a apărat în finala Cupei Campionilor din 1986 câştigată de Steaua în faţa Barcelonei şi, fireşte, şansa de a se fotografia cu marele portar, care a fost gazda evenimentului.

Ce se vede la Muzeul Fotbalului la Noaptea Muzeelor anul acesta

Repere din istoria fotbalului, proiecţii care îţi fac pielea de găină, tricouri purtate de marii fotbalişti marcate de dorinţa victoriei, baloane prăfuite de pământul deceniilor trecute, fanioane ale celor mai îndârjiţi fani, obiecte de colecţie unicat, într-un cuvânt, o altă lume în care poţi pătrunde pentru câteva momente într-una dintre cele mai animate nopţi din an.

Amenajat pe cinci etaje, într-o clădire istorică din Centrul Vechi al Bucureştiului, Muzeul Fotbalului găzduieşte obiecte de colecţie unice în Europa Centrală şi de Est, de la tricouri şi obiecte personale ale lui Hagi, Popescu, Maradona sau Ronaldo, până la evoluţia mingii de fotbal din 1930 până în prezent.

În plus, vizitatorii se vor putea bucura de Experience Room, unde vor viziona proiecţii ale momentelor-cheie din fotbal, Interactive Room, unde pot intra în pielea comentatorilor sportivi sau pot da interviuri la masa presei şi Practice Room, unde îşi vor putea exersa abilităţile de fotbalişti.

Invitaţi-surpriză din lumea fotbalului la Noaptea Muzeelor

Personalităţi din lumea fotbalului vor fi în vizită la Muzeul Fotbalului iar vzitatorii se vor putea bucura de autografe şi selfie-uri alături de unele dintre numele marcante din fotbalul românesc.

Program şi bilete
18 mai, ora 15:00 – prima oră de vizitare
19 mai, ora 2:00 – ultima oră de intrare
Preţ unic – 20 ron copil sau adult

Biletele pot fi cumpărate de pe site-ul https://footballmuseum.ro/ sau direct de la recepţie.

Vizitatorii sunt aşteptaţi în 18 mai, începând cu ora 15.00 la Muzeul Fotbalului, pe strada Gabroveni 24 din Centrul Vechi al Bucureştiului.

Gregorian Bivolaru, fost lider al Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), a obținut daune financiare din partea statului român pentru procesul în care a fost implicat și care a durat timp de 17 ani. Avocații săi eu reușit să dovedească cum acest lucru ‘i-a afectat grav modul de viață’.

Fostul lider spiritual și „guru” al organizației și școlii de yoga MISA (Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut), Gregorian Bivolaru, a obținut, definitiv, daune financiare din partea statului român pentru dosarul penal în care a fost cercetat și judecat timp de 17 ani. Procesul, desfășurat pe o perioadă îndelungată, s-a încheiat cu achitarea lui Bivolaru pentru unele acuzații, în timp ce pentru altele a intervenit prescripția.

Instanța a recunoscut că durata excesivă a procesului a avut un impact grav asupra vieții și reputației lui Bivolaru. Curtea de Apel Alba Iulia a redus daunele morale acordate inițial de Tribunalul Sibiu, de la suma inițială de 50.000 de euro la doar 5.000 de euro. Magistrații au luat în considerare durata îndelungată a procesului, care „i-a afectat grav modul de viață”, dar au considerat că valoarea prejudiciului stabilită de instanța de fond este exagerată.

Hotărârea în cazul lui Gregorian Bivolaru, definitivă din 2021

Gregorian Bivolaru (în vârstă de 72 de ani) a susținut că a fost supus unui lung proces judiciar începând din 2004 și până în 2021, în dosarul grupării MISA. În acest dosar, el a fost acuzat de infracțiuni precum trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat. Alte acuzații au inclus constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, trecerea ilegală a frontierei unui stat străin și negarea Holocaustului.

Sentința penală pronunțată în ianuarie 2020 de către Tribunalul Cluj a dus la achitarea sau constatarea prescrierii faptelor pentru majoritatea inculpaților. Cu toate acestea, DIICOT și o victimă au făcut apel, însă hotărârea instanței a rămas definitivă în februarie 2021, conform unei hotărâri a Curții de Apel Cluj-Napoca.

Ulterior, Bivolaru a solicitat compensații financiare pentru modul în care a fost tratat în timpul procesului, afirmând că a fost victima unor campanii de defăimare și persecuție. El a reclamat că opinia publică a fost manipulată împotriva lui și a organizației MISA, fiind asociată cu secte periculoase și chiar cu o grupare teroristă.

Procesul, care a durat 17 ani, ‘i-a afectat grav modul de viață’ lui Guru Bivolaru

Avocatul Cosmin Bolosin a spus că mai sunt cazuri în care se primesc daune morale pentru că cei condamnați au fost ținuți în instanțe un timp îndelungat. „Această problemă, o spun cu tărie, este una generală în toate statele Uniunii Europene. Este un schimb de generație între procurori, judecători. Și, cunoașteți acel principiu al nemijlocirii probelor, în care un judecător trebuie să ducă dosarul de la început până la final, și tocmai România a fost condamnată.  Atunci, vă dați seama, dacă 3 judecători ies la pensie la 48 de ani, vă dați seama că procesul se reia, din păcate, de câte 3 ori“, a explicat avocatul bucureștean într-o intervenție la B1 Tv pe această temă.

„Statul român, având în vedere că va trebui să reducă  despăgubiri de 5.000 de euro acestui personaj numit Gregorian Bivolaru, a introdus în Codul de Procedură Penală, în 214, acel text de lege care permite părții vătămate, suspectului sau inculpatului să ceară o urgentare a procesului penal. atunci instanța hotărăște cam în câte termene trebuie să se termine urmărire penală. Dar mai există o problemă: nu există nicio sancțiune dacă nu este făcută la termen. Legiuitorul român nu a  introdus și sancțiuni de urgentare. Iar atunci intervine articolul 6, paragraful din CEDO referitor la un proces echitabil în care se spune că un inculpat, suspect, trebuie judecat de urgență, cu celeritate, în cazul proceselor penale. Astfel, durând 17 ani, se presupune că a fost afectată demnitatea, viața de familie si alte drepturi“, a explicat avocatul Cosmin Bolosin.

„