Deși datele oficiale arată că inflația în Europa se moderează, impactul asupra populației rămâne semnificativ, evidențiind o disonanță între statistici și realitatea cotidiană. Rata inflației a atins vârfuri de două cifre în 2022, dar a început să scadă, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) anunțând în mai 2023 că inflația „scade mai rapid decât se anticipase anterior, iar încrederea sectorului privat se întărește”.

Cu toate acestea, mulți europeni simt încă povara inflației. În Grecia, de exemplu, oamenii și-au schimbat comportamentele de cumpărare, căutând oferte mai bune în mai multe magazine. În Ungaria, situația este și mai dificilă, cu oameni care cumpără mai puțin dar plătesc mai mult, fapt ce generează nervozitate și tensiune la casele de marcat, conform Ziarul Financiar.

Inflația anuală în UE a atins un maxim de 11,5% în octombrie 2022, fiind alimentată de efectele pandemiei, războiul din Ucraina și politicile naționale ineficiente. Creșterea prețurilor a fost exacerbată și de fenomenul „greedflation”, unde companiile au majorat prețurile pentru a-și crește profiturile.

Un sondaj Eurobarometer relevă că sărăcia și costurile de trai sunt principalele preocupări ale alegătorilor pentru alegerile europene din iunie, evidențiind că milioane de europeni sunt încă îngrijorați de locuințe, locuri de muncă și cheltuielile zilnice. Partidele de dreapta exploatează aceste temeri în campaniile lor.

Inițial, inflația a fost impulsionată de creșterea prețurilor la energie după invadarea Ucrainei, dar până la începutul anului 2023, prețurile alimentelor au devenit principalul factor. În prezent, scumpirea serviciilor este cauza principală a inflației, iar salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor.

În timp ce inflația a lovit puternic gospodăriile, multe companii și acționarii lor au prosperat, ceea ce a fost parțial atribuit lipsei de măsuri eficiente împotriva greedflation-ului. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a atras atenția asupra acestui fenomen în iunie 2022, menționând că inflația recentă în zona euro este în mare parte datorată profiturilor și prețurilor de import mai mari.

Cu toate acestea, guvernele au luat măsuri concrete rareori pentru a combate greedflation-ul, cu excepția sectorului energetic, iar mecanismele de monitorizare rămân inadecvate.

Deși perspectivele legate de inflație sunt optimiste, economistul Jezabel Couppey-Soubeyran avertizează că este prematur să se declare victoria împotriva inflației. Ea subliniază că, fără a aborda problemele structurale, cum ar fi schimbările climatice și eliminarea combustibililor fosili, volatilitatea prețurilor va continua să fie o problemă.

Această disonanță între scăderea statistică a inflației și percepția publicului subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente și cuprinzătoare pentru a aborda atât cauzele, cât și efectele inflației asupra vieții de zi cu zi a europenilor.

Oamenii de știință cred că e posibil să fie rezolvat misterul piramidelor construite în Egipt în urmă cu mai bine de 4.000 de ani. Au descoperit rămășițele unui mal vechi al râului Nil, ascuns acum sub deșertul egiptean, de-a lungul căruia se presupune că s-au construit celebrele piramide, informează Mediafax.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Carolina de Nord Wilmington a descoperit că este posibil ca piramidele să fi fost construite de-a lungul unui mal antic, demult pierdut, al râului Nil – care este acum ascuns sub deșert și terenuri agricole.

Timp de mulți ani, arheologii au crezut că vechii egipteni trebuie să fi folosit o cale navigabilă pentru a transporta materiale precum blocurile de piatră necesare pentru a construi piramidele.

Dar până acum, „nimeni nu era sigur de locația, forma, dimensiunea sau apropierea acestei mega-căi navigabile de situl actual al piramidelor”, potrivit unuia dintre autorii studiului, profesorul Eman Ghoneim.

Grupul de cercetători a folosit imagini radar prin satelit, hărți istorice, studii geofizice și carotaj de sedimente (o tehnică folosită de arheologi pentru a recupera eșantioane) pentru a cartografia brațul râului – despre care se crede că a fost îngropat de o secetă majoră și de furtuni de nisip cu mii de ani în urmă.

Calea navigabilă pe care au transportat blocurile de piatră

Echipa a reușit să „pătrundă la suprafața nisipului și să producă imagini ale elementelor ascunse” cu ajutorul tehnologiei radar, se arată în studiul publicat în revista Nature.

Printre aceste caracteristici se numără „râuri îngropate și structuri antice” care curg la poalele locului unde se află „marea majoritate a piramidelor din Egiptul Antic”, a declarat profesorul Ghoneim.

Unul dintre coautorii studiului, Dr. Suzanne Onstine, a declarat la BBC că „localizarea malului și faptul că avem date care arată că a existat o cale navigabilă care putea fi folosită pentru transportul blocurilor mai grele, al echipamentelor, al oamenilor, al tuturor lucrurilor, ne ajută cu adevărat să explicăm construcția piramidelor”.

Echipa a descoperit că brațul râului – numit brațul Ahramat, „ahramat” însemnând piramide în arabă – avea o lungime de aproximativ 64 km și o lățime cuprinsă între 200 și 700 m.

Și se învecina cu 31 de piramide, care au fost construite între 4.700 și 3.700 de ani în urmă.

Dr. Onstine a explicat că vechii egipteni puteau „să folosească energia râului pentru a transporta blocuri grele, mai degrabă decât forța de muncă umană”, adăugând: „este mult mai puțin efort”.