Prin urmare, în afară de WC-ul din hala pieţei, Vlădescu a mai construit unul în afară, care, deocamdată, este închis
Planurile lui Vlădescu pe anul 2014 ar fi numeroase, dar se pare că îl încurcă veşnica lipsă a banilor de care se plânge de ani buni. Schimbări ar putea avea loc atât la târgul săptămânal, cât şi în piaţa centrală, dar costă prea multe miliarde pentru bugetul mic al societăţii particulare Pieţe Servicii-Comunitare Muscel. Deşi nu s-ar crede, cifrele puse estimativ în bilanţul firmei pe anul 2014 nu permit îndeplinirea visului de a construi un palat în locul halei, unde, momentan, comercianţii şi producătorii fac frigul, plătind taxe de 250 de lei lunar sau chiar mai mult. 60 de miliarde ar costa întreaga investiţie pentru care cea mai plauzibilă variantă de obţinere a banilor ar fi un împrumut bancar cu dobânzi usturătoare dacă Consiliul Local şi-ar da acordul. Ne întrebăm: ce rost au atâtea investiţii, cu multe sacrificii, dacă SC Pieţe Servicii Comunitare este o societate care nu funcţionează cum ar trebui pentru a aduce venituri, făcând muncă voluntară pentru câmpulungeni? O parcare modernizată, atunci când este liberă, 7 ore din 8, pe zi, se poate spune că este rentabilă?

Investiţie inutilă: 7 ore, zilnic, în parcare nu s-a aflat nicio maşină, anul trecut

Oricărui administrator de societate i-ar pune Dumneuzeu mâna în cap cu un asemenea vad conţinând spaţii comerciale de închiriat,  mese şi vitrine cu nemiluita şi o fructuoasă parcare cu taxare, de altfel, singura din oraş. Fără concurenţă, fără adversari economici, fără alte piedici, până şi WC-ul public din incinta halei metalice produce şi creşte veniturile societăţii.
Cum ar putea evita Vlădescu un împrumut bancar pentru realizarea planurilor de modernizare,  o sumă de bani cât un sfert din valoarea  proiectului de reparare al oraşului? Prin mărirea veniturilor. Logic. Bilanţul contabil pe anul trecut a adus multe cifre pe hârtie. Oprindu-ne la cele 126 de locuri de parcare, din calcule a reieşit că în zilele când se taxează, în 2013, s-a produs “enorma” sumă de 54.500 lei pe an, ceea ce înseamnă circa 176 lei pe zi. Rezultă din calcule că, în medie, aproximativ o maşină a staţionat pe durata unei zile pe fiecare loc de parcare, adică doar o oră acestea ar fi ocupate. Anul 2014 ar aduce, conform estimărilor, suma totală de 78.000 lei şi 2 maşini pe fiecare loc de parcare, zilnic, adică 2 ore va fi ocupat fiecare loc. Şi cum matematica este o ştiinţă exactă, care nu dă erori, înţelegem de ce şeful de la Pieţe vrea să facă împrumut în bancă. Cum parcarea a fost goală în 2013, 7 ore din 8, zilnic, ne întrebăm dacă mai are rost atâta bătaie de cap cu şoferi nervoşi şi taximetrişti irascibili.

Au mers la WC mai puţini decât a fost estimat

Cum în privinţa parcărilor ne-am lămurit cât de nerentabilă este afacerea, un caz singular în judeţ şi în ţară, am luat arbitrar un alt sector din domeniul de activitate al societăţii lui Vlădescu: buda. După cum se ştie, în hala pieţei se află o toaletă publică utilă, mai ales persoanelor care închiriază tarabele şi vitrinele. În 2013, după criterii care ne fac să credem că problema a fost studiată temeinic, Vlădescu a prevăzut 44 de persoane utilizatoare ale budei zilnic, dar s-a înşelat. Doar 32 pe aceeaşi perioadă de timp au ajuns să folosească closetul pus la dispoziţie şi asta în condiţiile în care nici în acest domeniu nu are concurenţă, neexistând nici măcar un singur WC public în oraş. Cu alte cuvinte, a crezut că va scoate din “nevoile” oamenilor 16.300 lei într-un an, dar nu s-a reuşit decât încasarea a 12.000 lei. Un eşec. Neîndeplinirea planului îl pune pe Vlădescu în postura de a pierde scaunul, pentru că doar 4 persoane pe oră au contribuit la veniturile societăţii apelând la budă, în loc de 5-6, cât se estimase. Cifra se referă la bonurile eliberate. Asta înseamnă că, la fiecare sfert de oră, un individ a intrat la WC. La cel din interiorul halei, deocamdată. Deşi planul nu a fost îndeplinit Vlădescu, speră să obţină mai mulţi bani, inaugurând o altă toaletă publică la parterul complexului deocamdată închisă. Este posibil ca şeful pieţei să fi nimerit suma estimată la fix şi chiar este posibil să aibă o depăşire de plan, doar că angajatul care dă hârtia igienică la intrare uită din când în când să elibereze bonul de 1 leu.

În loc de hală, un palat de 60 de miliarde

Revenind la investiţia care ne-ar aduce un palat în locul unei clădiri dărăpănate şi friguroase, unde vânzătorii de fructe şi legume ar vinde ca împăraţii la parterul clădirii estimate la 60 de miliarde, la care se adaugă şi dobândă, este nevoie de acordul consilierilor locali. Planurile prevăd la etaj să se vândă mărfuri nealimentare de uz gospodăresc. În atare condiţii şi având experienţa investiţiei cu parcările, anticipăm o scumpire a taxei de închiriere în caz de reuşită a îndeplinirii planului de a dărâma hala existentă şi ridicarea alteia noi, astfel încât cheltuiala ar fi rapid recuperată.  După amortizare, să te ţii atunci când Vlădescu va raporta venituri cum nu s-au mai văzut la Câmpulung. La fel ca la parcări, unde, în urma măririi taxei la 1,5 lei, încasările s-au triplat. Teoretic.