Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Eugen Tomac: Avem semnaturile pentru comisia parlamentara privind masacrul de la Fantana Alba

Publicat

in

Presedintele PMP, deputatul Eugen Tomac, a declarat, miercuri, la Suceava, ca a fost adunat numarul necesar de semnaturi ale parlamentarilor in vederea infiintarii comisiei speciale pentru aflarea adevarului masacrului de la Fantana Alba, unde in 1941 ar fi fost omorati peste trei mii de romani, anunta Mediafax.

La 1 aprilie 1941, locuitori din mai multe sate de pe valea Siretului de pe teritoriul ocupat in 1940 de Uniunea Sovietica, purtand in fata un steag alb si insemne religioase, au format o coloana pasnica de cateva mii de persoane si s-au indreptat spre noua granita sovieto-romana cu intentia de a ajunge in Romania. Cu aproximativ trei kilometri inainte de granita cu Romania, granicerii sovietici ascunsi in padurea Varnita au tras in grupul de oameni cu mitraliere, iar cei raniti au fost ucisi apoi cu lovituri de sabii si harlete sau ingropati de vii.

Numarul exact al victimelor nu a fost aflat vreodata. Conform datelor arhivate de autoritatile sovietice, 20 de persoane au fost ucise in incercarea de a trece granita, insa potrivit listelor realizate mai tarziu numarul victimelor din doar sase sate bucovinene era de 44 de persoane. Alte estimari ale martorilor locali dau si peste 2.000 de victime, ucise direct de mitraliere, altele ranite si ucise apoi cu lovituri de sabii si harlet sau ingropate de vii.

Tomac, care a participat, miercuri, in Ucraina, la Fantana Alba, la comemorarea victimelor masacrului din urma cu 74 de ani, a anuntat, la Suceava, intr-o conferinta de presa, ca exista semnaturile necesare pentru infiintarea Comisiei speciale pentru adevar privind masacrul de la Fantana Alba.

El a spus ca numarul minim de semnaturi pentru inregistrarea cererii pentru infiintarea comisiei este de 51, dar ca cererea a fost semnata de 55 de parlamentari din mai multe formatiuni politice.

Tomac a aratat ca, avand in vedere scopul acestui demers, crede ca in cursul actualei sesiuni parlamentare va fi infiintata aceasta comisie parlamentara.

“Printr-o regie diabolica a NKVD, peste trei mii de romani care nu au dorit sa ramana in URSS au fost omorati”, a spus Tomac, care considera ca “este important sa privim cu recunostinta spre acesti oameni care au dorit sa ramana buni romani in tara lor”.

El a mai spus ca nici pana in prezent nu se stie exact cati romani au fost omorati si de unde erau ei.

“Statul roman are obligatia sa creeze aceasta comisie la nivel parlamentar”, a spus Tomac.

La randul sau, presedintele Fundatiei Miscarea Populara, Cristian Diaconescu, a aratat ca acest demers este unul normal.

“Mi se pare un gest cat se poate de normal. O alta tara, daca ar avea cetateni ucisi bestial de o forta politica in alt stat ar face un scandal pe care nici nu ni-l putem imagina. Tine si de onoarea statului nostru daca stie sa-si revendice drepturile”, a spus Diaconescu.

El a mentionat ca prin infiintarea acestei comisii de ancheta se creeaza cadrul institutional de dialog, iar Parlamentul este institutia abilitata prin care se pot cere toate datele istorice din partea Ucrainei si Rusiei pentru a se stabili un adevar istoric.

“In lumea civilizata e un gest obligatoriu”, a adaugat Diaconescu.

El a aratat ca va fi solicitat acces atat la arhivele din Ucraina, cat si la cele din Rusia.

“E normal sa stim cine au fost si ce s-a intamplat cu oamenii aceia. Cei care au scapat, au fost deportati in Siberia. Vrem sa stim cine sunt victimele si cine sunt criminalii”, a spus Diaconescu, care a mentionat ca, in cazul in care se stabilesc vinovatii, este obligatia statului din care acestia provin sa declanseze proceduri judiciare.

El a mai spus ca ancheta va avea un caracter mai larg pentru ca au aparut informatii ca si in Mahala, o localitate de langa Cernauti, au fost ucisi circa 500 de oameni care au fost ingropati si nu au cruci.

“E frumos sa mergem cu coroane la troita de acolo, dar si mai bine e sa ne recuperam memoria. Nu e un demers negativ in relatia bilaterala cu Ucraina, dar destinul acestor oameni a fost frant in conditii politice, pentru ca voiau sa se roage in romaneste”, a adaugat Diaconescu.

Liderul PMP, Eugen Tomac, a apreciat ca peste un an ar urma sa fie elaborat un prim raport al Comisiei speciale pentru adevar, considerand ca sunt si in arhivele romanesti suficiente detalii.

El a spus ca, chiar daca evenimentele s-au petrecut in 1941, mai sunt supravietuitori care pot depune marturie, inclusiv Regele Mihai, care ar putea avea un punct de vedere privind evenimentele din acea perioada.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Rusia și-a schimbat strategia deasupra Mării Baltice, dar nu este clar de ce. NATO, obligată să-și intensifice ridicarea avioanelor de interceptare

Publicat

in

Numărul de cazuri în care NATO și-a ridicat de la sol avioanele de război pentru interceptarea aparatelor de zbor ruseşti care se apropie de spaţiul aerian aliat de deasupra regiunii Mării Baltice a crescut cu 20 până la 25 la sută în primul trimestru al acestui an, a declarat joi o sursă din cadrul Alianței Nord-Atlantice, activitatea crescută a Rusiei datorându-se probabil intensificării exerciţiilor desfăşurate țările aliate, scrie Reuters.

Avioane britanice și germane interceptează avioane rusești în apropierea spațiului aerian al Estoniei, într-o misiune comună a NATO, pe 15 martie 2023Foto: MOD/ MEGA / The Mega Agency / Profimedia

Sursa a refuzat să ofere o cifră concretă a numărului de zboruri militare ruseşti întâlnite în apropierea teritoriului NATO.

Anul trecut, NATO a transmis că avioanele de luptă aliate au decolat de peste 300 de ori pentru a intercepta avioane militare ruseşti, majoritatea incidentelor având loc deasupra Mării Baltice, potrivit News.ro.

Ce s-a schimbat

De atunci, însă, NATO a observat o schimbare în ceea ce priveşte tipul de avioane ruseşti reperate în apropierea teritoriului aliat, a precizat pentru Reuters sursa, care a vorbit sub protecția anonimatului.

Spre deosebire de trecut, piloţii occidentali abia dacă mai detectează acum avioane de luptă sau bombardiere strategice ruseşti care se apropie de spaţiul aerian aliat, majoritatea interceptărilor implicând avioane de supraveghere sau, uneori, avioane de transport, a precizat sursa.

Nu este clar de ce Rusia şi-a schimbat comportamentul, dar există o presupunere că Moscova are nevoie de bombardierele şi avioanele sale de luptă în Ucraina, deoarece luptele din această ţară au crescut în intensitate, a adăugat sursa.

NATO spune că avioanele militare ruseşti obişnuiesc să nu transmită codul transponder care să indice poziţia şi altitudinea lor, de asemenea nu prezintă un plan de zbor şi nu comunică cu controlorii de trafic aerian.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, alianţa militară occidentală şi-a intensificat prezenţa de-a lungul flancului său estic, trimiţând mai multe avioane de luptă acolo şi instituind apărări aeriene la sol.

De asemenea, NATO a desfăşurat avioane de vânătoare suplimentare în România, după bombardamentele repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene din apropierea graniţei de sud-est a alianţei.

Citeste mai mult

NATIONAL

Șapte foști angajaţi ai Serviciului de Pază şi Protecţie, care asigurau paza lui Putin, ocupă astăzi funcții importante în noul guvern

Publicat

in

După preluarea oficială a noului mandat prezidenţial, președintele rus Vladimir Putin a efectuat o serie de remanieri în guvernul rus. Drept urmare, alţi doi dintre foștii angajaţi ai Serviciului de Pază şi Protecţie, FSO, care asigurau paza lui Putin, au ajuns în funcţii importante la nivelul puterii federale. În momentul de faţă, șapte foşti angajaţi deţin funcții de conducere, a menționat publicaţia independentă Aghenstvo.

Vladimir PutinFoto: Michael Klimentyev/RIA Novosti/Hepta/Inquam Photos

Aleksei Diumin, care a fost angajat ca ofițer în Serviciul de Pază şi Protecţie responsabil de paza preşedintelui rus, Vladimir Putin, la începutul anilor 2000, a fost numit de Putin în funcţia de asistent, consilier prezidenţial, citează severreal.org.

Valeri Pikalev, care, în 2014, era șeful departamentului FSO responsabil de paza reședinței prezidenţiale din Valdai, a fost numit șef al Serviciului Vamal Federal.

Alți foști angajați ai Serviciului de Pază şi Protecţie, FSO, responsabili de paza şi securitatea directă a preşedintelui Putin sunt: actualul ministru pentru situaţii de urgență Aleksandr Kurenkov, șeful Rosgvardia Viktor Zolotov și directorul adjunct al acestei instituţii Iuri Kotov şi un alt asistent al președintelui Dmitri Mironov, precum și șeful adjunct al Agenției Federale de Administrare a Proprietății Dmitri Stepanenko.

Cele mai importante remanieri în Ministerul rus al Apărării au început în luna aprilie 2024. Pe 23 aprilie, Comitetul de Investigații a anunțat reținerea ministrului adjunct generalul Timur Ivanov, sub suspiciunea de luare de mită. Ivanov supraveghea complexul de construcții militare. A doua zi, Tribunalul Basmannîi din Moscova, la cererea anchetei, l-a plasat pe general în arest până pe 23 iunie.

Împreună cu acesta, un alt inculpat în dosar, omul de afaceri Serghei Borodin, a fost arestat pentru două luni. Pe 25 aprilie s-a aflat despre arestarea celui de-al treilea suspect, fondatorul companiei Olimpsitistroi, Aleksandr Fomin. El este acuzat că a dat mită.

Pe 12 mai a apărut un comunicat oficial despre demiterea lui Serghei Şoigu din funcția de ministru al apărării. Acesta a fost numit în funcţia de secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, în locul lui Nikolai Patruşev. Pe 14 mai, un alt oficial rus de rang înalt a fost reținut – șeful Direcției Generale de Personal din Ministerul Apărării al Federației Ruse, general-locotenentul Iuri Kuzneţov. El, de asemenea, este suspectat de comiterea unei infracțiuni. (preluare Rador Radio România)

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend