Ca reacţie la presiunile de zi cu zi apare stresul, care este atât mental, emoţional, cât şi fizic şi este o reacţie care apare nu doar în interiorul nostru, cât şi din exterior. Orice activitate pe care o facem, indiferent câtă plăcere ne oferă, duce la elemente de stres atunci când lucrurile sunt duse la extrem. Laura Maria Cojocaru, psiholog, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, susţine că oricine a lucrat vreodată a simţit într-un fel sau altul presiunea legată de locul de muncă creată un deadline sau de unele sarcini mai dificile.

“Pe termen scurt, este firesc şi rezolvabil, dar din ce în ce mai mulţi angajaţi nu scapă de presiunea de la locul de muncă nici măcar acasă, unii răspund la emailuri sau dau telefoane şi în timpul liber, alţii îşi iau de lucru suplimentar acasă etc., iar acest comportament determină cronicizarea stărilor, stresul devenind copleşitor şi dăunător sănătăţii fizice şi psihice”, explică specialistul.

De ce ne stresăm la locul de muncă?

De obicei, sursele de stres legate de locul de muncă sunt salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie să le ia persoană în postul deţinut (conflictul de rol), expectanţe neclare ale performanţei din partea angajatorului sau a angajatului, şanse mici de evoluţie sau avansare, supraîncărcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menţinerea unei preocupări mentale legate de serviciu şi acasă, după terminarea programului de lucru.

“În prezent, stresul este privit din 2 mari perspective: Eustres (“stresul pozitiv”), care apare atunci când este determinată încordarea şi mobilizarea organismului pentru a trece la acţiune şi disstres (“stresul negativ”), care poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivaţie, probleme familiale şi de cuplu etc. Din păcate, nu putem evita întotdeauna situaţiile tensionate care apar la serviciu, de aceea, ţine de noi să găsim variante de gestionare a stresului, deoarece sănătatea noastră fizică şi mentală depind de capacitatea noastră de a face faţă situaţiilor presante, tensionante”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum să scapi de stres în timpul serviciului

Ia o pauză. Nu suntem programaţi să stăm prea mult timp într-un singur loc, iar asta explică apariţia durerilor musculare şi de spate care apar la persoanele sedentare.

“După fiecare ora de muncă încearcă să te opreşţi 5 minute şi să ieşi din birou, să bei apă, să te plimbi prin birou, să ieşi pe terasă, să discuţi un coleg, să stai 5-10 minute în faţa unei ferestre deschise, respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ţi atenţia asupra eliberării tensiunii şi a calmării bătăilor inimii, ieşi pur şi simplu din încăperea în care lucrezi pentru câteva clipe şi priveşte pe fereastră sau gândeşte-te la un lucru frumos, liniştitor sau haios. Scopul este să te deconectezi şi să îţi relaxezi mintea, astfel încât să poţi preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou şi mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele şi gustările nesănătoase”, ne sfătuieşte psihologul.

Ia o pauză de atitudine. Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniştească, de aceea este recomandată angajarea inimii şi a minţii într-o direcţie pozitivă, relaxantă.

“Vizualizează cu ochii minţii orice ar putea declanşa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viaţă, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanţă, culori, imagini, sunete, senzaţii tactile plăcute. Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie de relaxare, aprinde un beţişor parfumat, pune-ţi pe birou o vază cu flori. Priveşte în jur câteva clipe, dându-ţi voie să te bucuri de forma şi culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumuseţea unui copac, de razele soarelui sau de prospeţimea ploii etc. Schimbă modul de respiraţie (există o legătură directă între starea noastră emoţională şi felul în care respirăm). Respiraţia unei persoane calme este profundă, lentă şi controlată, preferabil cu atenţia centrată abdominal. Respira astfel de cel puţin 5 ori. Oferă-ţi un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor şi braţelor”, explică psihologul.

Gestionează-ţi timpul mai bine. Analizează care sunt priorităţile şi opreşte-te din multi-tasking. Trebuie doar să iei fiecare activitate la rând şi să-ţi menţii atenţia asupra ei până este finalizată.

Leagă prietenii la locul de muncă. Astfel vei avea în jurul tău persoane cu care poţi discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.

Păstrează o atitudine pozitivă faţă de locul de muncă. “Reaminteşte-ţi aspectele care îţi plac în activitatea ta, motivaţiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obţii făcând ceea ce faci. Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă, sau orice altceva îţi aduce plăcere”, explică specialistul.

Oferă şefului tău sau oferă-ţi (dacă eşti propriul tău şef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificaţi, menit să te ajute să performezi mai bine.

“Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilităţi de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spaţiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei”, conchide psihologul.