Preţurile porumbului şi grâului au ajuns la maximele ultimilor peste trei ani, însă creşterile au cauze diferite: porumbul este susţinut în principal de temerile privind oferta din SUA, iar grâul de perturbarea exporturilor din regiunea Mării Negre, potrivit CNBC.

Contractele futures pentru grâu au încheiat vineri în creştere cu 3,1%, la 784 de cenţi pe buşel, după ce au atins 790,25 cenţi, cel mai ridicat nivel din februarie 2023. În această săptămână, grâul s-a scumpit cu 12,1%, cea mai mare creştere săptămânală din martie 2022, iar de la începutul anului avansul depăşeşte 54%.

Porumbul a închis la 536,5 cenţi pe buşel, în creştere cu 0,6%, după ce a atins cel mai ridicat nivel din iulie 2023. Preţul a avansat cu 5,5% în această săptămână şi cu 15,6% în august, fiind pe cale să înregistreze cea mai bună lună din aprilie 2021, potrivit News.

Oferta de porumb din SUA, sub semnul întrebării

Departamentul american al Agriculturii a redus estimarea privind randamentul culturii de porumb cu 2,3 buşeli pe acru, la 180,7, mai mult decât anticipau traderii. Căldura extremă din iulie, ploile abundente şi apariţia unor boli fungice au deteriorat suplimentar perspectivele recoltei.

Presiunile sunt amplificate de seceta şi temperaturile ridicate din Europa, de cererea puternică pentru export şi de restrângerea livrărilor din Ucraina.

Grâul, afectat de perturbarea exporturilor din Marea Neagră

În cazul grâului, principalul factor este deteriorarea fluxurilor comerciale din regiunea Mării Negre. Rusia şi Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar intensificarea conflictului a crescut temerile privind disponibilitatea cerealelor.

Atacurile din Marea Azov şi asupra infrastructurii ruseşti pentru exportul cerealelor, precum şi loviturile asupra navelor din regiunea Mării Negre au afectat transporturile şi au făcut mai dificilă inclusiv obţinerea asigurărilor pentru nave.

Vremea nefavorabilă amplifică problemele: valul sever de căldură ar fi redus producţia europeană de grâu cu aproximativ 8-10 milioane de tone, iar seceta a afectat şi culturile din Texas, Oklahoma şi Kansas.

Atingerea maximelor multianuale atrage acum şi cumpărări din partea traderilor care urmăresc tendinţele pieţei, adăugând un nou impuls creşterii preţurilor.

O majoritate restrânsă a alegătorilor islandezi susţine reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), potrivit rezultatelor preliminare ale referendumului pe această temă, anunţate duminică de postul public de radiodifuziune RUV, citat de Reuters.

Tabăra ”Da” a câștigat la limită referendumul din Islanda

Aproximativ 51,2% dintre alegători au susţinut propunerea guvernului de a relua negocierile, în timp ce 48,8% au votat împotrivă, a relatat RUV în urma numărării a 87.000 de voturi.

Nu au fost disponibile informaţii privind prezenţa la vot, deşi în Islanda există 270.000 de alegători înscrişi pe liste.

O victorie a taberei ”Da” ar fi salutată la Bruxelles

Unii oficiali consideră Islanda un candidat cu risc scăzut şi apreciază poziţia geografică a insulei, mai ales în contextul în care problema securităţii în zona arctică capătă o importanţă tot mai mare.

Alegătorii cu drept de vot din Islanda au fost chemaţi, sâmbătă, la urne pentru a decide dacă ţara lor se va apropia sau se va îndepărta de Uniunea Europeană, într-un moment geopolitic dificil, în care văd cum teritoriul insulei vecine Groenlanda este râvnit de Donald Trump.

„Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?” Aceasta este întrebarea care le-a fost adresată celor 270.000 de islandezi cu drept de vot.

Rezultatele referendumului vor determina dacă insula cu 400.000 de locuitori ar trebui să reia negocierile de aderare la blocul celor 27 de state membre, întrerupte în urmă cu 13 ani, sau să pună această idee pe plan secund pentru viitorul previzibil.

Prestigioasa publicație internațională „The Economist” scrie despre o surpriză de proporții înregistrată în Europa: România a devenit o forță în domeniul energiei regenerabile și a ajuns pe primul loc în clasamentul statelor care produc energie curată.

De ani de zile, liderii Europei în domeniul energiei regenerabile au fost Germania, Danemarca, Spania sau Țările de Jos. Totuși, anul 2026 marchează ascensiunea unui jucător neașteptat: România.

Conform sursei citate, România a reușit performanța după ce a reușit să îmbine panourile solare care transformă lumina soarelui direct în energie electrică cu extinderea capacității bateriilor de stocare a energiei produse și investițiile tot mai mari în modernizarea rețelei.

România a devenit astfel una din cele mai surprinzătoare povești de succes din Europa.

Jurnaliștii străini mai scriu că în timp ce Europa caută să-și crească securitatea energetică și să-și reducă dependența de combustibili fosili, România s-a poziționat ca o forță în tranziția energetică.

Producția de energie solară este în creștere

Energia solară produsă de România în instalaţii fotovoltaice în primul semestru al acestui an (1 ianuarie – 30 iunie 2026) a fost de 3,259 miliarde kWh, în creştere cu 42,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform Institutului Național de Statistică.

Urmează investiții masive în baterii de stocare

România a început să aloce masiv fonduri destinate bateriilor de stocare aferente sistemelor fotovoltaice. Astfel, energia produsă în timpul zilei va putea fi stocată şi utilizată ulterior în special în orele de seară, când consumul creşte, iar producţia fotovoltaică scade.

A fost găsit în sfârșit mormântul lui Iisus Hristos, după 2000 de ani? După ani de căutări, arheologii italieni au descoperit un sit antic care corespunde descrierii biblice a locului în care a fost îngropat Iisus Hristos. Aceste detalii reies dintr-un studiu preliminar publicat în revista de specialitate „Liber Annuus”.

„Am găsit indicii ale unui cimitir”, a declarat pentru „Daily Mail” arheologul-șef Francesca Romana Stasolla de la Universitatea „La Sapienza” din Roma. Cercetătorii au efectuat săpături la Biserica Mormântului din Ierusalim. Aceasta este o biserică creștină din secolul al IV-lea, construită peste un loc sfânt unde, conform credinței multor creștini, Hristos a fost răstignit, îngropat și apoi a înviat în Duminica Paștelui, informează Bild.

Locul atrage anual aproximativ patru milioane de vizitatori

Carieră sub Biserica Mormântului

În 2022 urma să fie restaurată podeaua bisericii, ceea ce a dus în cele din urmă la efectuarea unor săpături. Sub biserică se aflau o carieră abandonată, câmpuri cultivate, morminte săpate în stâncă și o grădină veche. În Evanghelia după Ioan se spune: „Lângă locul unde fusese răstignit Isus se afla o grădină. În ea era o nișă nouă, în care nimeni nu fusese încă așezat.”

Conform Ioan 19:20, răstignirea a avut loc în apropierea Ierusalimului, iar conform Evrei 13:12, în afara porții orașului – exact acolo unde se afla cariera în vremea lui Hristos. „Evanghelia menționează o zonă verde între Golgota și mormânt, iar noi am identificat aceste câmpuri cultivate”, a declarat Stasolla pentru „Times of Israel”.

O construcție romană acoperea camera funerară

Mormintele săpate direct în stâncă corespundeau descrierilor lui Matei, Marcu și Luca, conform cărora mormântul lui Iisus fusese săpat în stâncă. O cameră funerară specială fusese acoperită de o construcție romană din timpul domniei împăratului Hadrian, în secolul al II-lea. Aproximativ 200 de ani mai târziu, muncitorii în construcții angajați de Constantin au distrus construcția romană și au dezgropat mormântul. Ei au ridicat chiar un altar creștin propriu, unde pelerinii se puteau aduna și ruga.

„Adevărata comoară pe care o dezvăluim aici este istoria oamenilor care au marcat acest loc prin credința lor”, a spus Stasolla. „Indiferent dacă se crede sau nu în caracterul istoric al Sfântului Mormânt, faptul că generații întregi de oameni au crezut în el este incontestabil. Istoria acestui loc este istoria Ierusalimului și, cel puțin începând cu un anumit moment, și istoria venerării lui Iisus Hristos.”

Comisia pentru tranzacţionarea contractelor futures pe mărfuri din SUA (CFTC) a dispus vineri ca un fost operator de teleprompter de la Casa Albă, Gabriel Perez, să plătească 172.539 de dolari pentru că a folosit accesul în avans la discursurile preşedintelui Donald Trump pentru a efectua tranzacţii ilegale pe o platformă de piaţă pentru predicţii, relatează Reuters.

Accesul la discursurile lui Trump, transformat în avantaj financiar

Perez trebuie să restituie 107.539,02 dolari din profituri şi să plătească o amendă civilă de 65.000 de dolari, în conformitate cu un acord cu CFTC. De asemenea, el a acceptat o interdicţie de tranzacţionare pe o perioadă de trei ani şi s-a angajat să înceteze şi să se abţină de la viitoare încălcări ale Legii privind bursele de mărfuri şi ale reglementărilor CFTC.

CFTC a declarat că Perez a tranzacţionat contracte pe „piaţa menţiunilor” prezidenţiale pe platforma Kalshi între decembrie 2025 şi februarie 2026, în timp ce lucra la Casa Albă. Aceste contracte sunt contracte de eveniment, a căror plată depinde de faptul dacă un preşedinte foloseşte anumite cuvinte sau expresii în discursurile sale.

Perez nu a putut fi contactat imediat pentru a oferi un comentariu. El a fost suspendat fără plată şi nu mai lucrează pentru guvernul federal.

Perez a avut acces la discursurile lui Trump înainte ca acestea să fie rostite şi a folosit acele informaţii, care nu erau publice, pentru a tranzacţiona contracte în beneficiul său personal, a declarat CFTC, potrivit News.

Agenţia a precizat că amenda de 65.000 de dolari aplicată lui Perez a reprezentat o reducere substanţială datorită „cooperării sale exemplare” în cadrul anchetei.

CFTC a recunoscut, de asemenea, contribuţia KalshiEX la soluţionarea acestei chestiuni.

49 de tranzacții, 39 câștigătoare și peste 107.000 de dolari profit

CNN a relatat în iulie că CFTC îl ancheta pe Perez. Casa Albă a declarat la momentul respectiv că Trump consideră acţiunile acestuia „sincer, o ruşine” şi că acesta urma să fie plasat în concediu fără plată pe durata anchetei.

Casa Albă nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii vineri seara, după decizia CFTC.

Acest caz este primul caz cunoscut în care un angajat al Casei Albe este acuzat că ar fi implicat într-o schemă de tranzacţionare pe baza informaţiilor privilegiate pe pieţele de predicţii, care au cunoscut o creştere explozivă a popularităţii în acest an.

În calitate de operator de teleprompter de lungă durată al lui Trump, Perez a călătorit şi a lucrat alături de preşedinte timp de un deceniu. El este unul dintre puţinii consilieri cărora preşedintele le-a încredinţat discursurile sale şi era adesea ultima persoană care vedea discursurile lui Trump înainte ca acesta să le rostească.

Şeful departamentului de aplicare a legii al Kalshi, Bobby DeNault, a declarat că firma a descoperit „activitatea de tranzacţionare interzisă” a lui Perez şi a raportat-o către CFTC.

Caz fără precedent la Casa Albă, ancheta CFTC vizează pariuri pe informații privilegiate

CFTC a declarat că ancheta sa a stabilit că Perez „folosea materiale deturnate” şi „informaţii care nu erau de domeniu public” pentru a câştiga bani pe aşa-numitele pieţe de menţiuni, în „propriul său beneficiu personal şi financiar”. Pe aceste pieţe, oamenii pariază pe cuvintele pe care personalităţile importante le vor rosti la evenimente publice.

Printre acestea se numărau pariuri legate de ceea ce urma să spună Trump în acest an în cadrul discursului despre Starea Uniunii, la Mic dejunul Naţional de Rugăciune, la o ceremonie de decernare a Medaliei de Onoare, la diverse mitinguri şi alte discursuri, se arată în documentul depus de CFTC. Perez a efectuat 49 de tranzacţii şi a câştigat 39 dintre ele, obţinând peste 107.000 de dolari, a precizat CFTC.

Un fost comisar al CFTC, Christy Goldsmith Romero, numită de preşedintele Joe Biden, a declarat că amenda aplicată lui Perez este mică. „CFTC a ratat şansa de a transmite un mesaj puternic pentru a descuraja viitoare cazuri de tranzacţionare pe baza informaţiilor privilegiate”, a spus ea.

Michael Selig, preşedintele CFTC numit de Trump, a susţinut industria pieţelor de predicţie, dar a promis, de asemenea, că va lua măsuri dure împotriva tranzacţiilor cu informaţii privilegiate.

Trump a lăudat anterior conducerea lui Selig la CFTC, afirmând că acesta „face o treabă excelentă” în lupta pentru ca guvernul federal, şi nu statele, să rămână responsabil de reglementarea industriei pieţelor de predicţie. Selig a participat săptămâna trecută la un eveniment dedicat criptomonedelor alături de Trump la Casa Albă.

Echipa bucureşteană Dinamo a terminat la egalitate sâmbătă seara, în deplasare, scor 1-1, cu formaţia Corvinul Hunedoara, în etapa a şaptea din Superligă, informează News.ro.

După 34 de ani Corvinul şi Dinamo s-au întâlnit, din nou, în prima ligă. Hunedorenii au avut prima ocazie importantă a meciului de la Arad, Bellaarouch respingând lovitura de cap a lui Yeboah, în minutul 8. Gazdele au reuşit totuşi să deschidă scorul în minutul 15, când Pîrvulescu a trimis în faţa porţii şi Espinosa a înscris. Codruţ Sandu a scos în corner şutul lui Karamoko, din careu, în minutul 26, şi la pauză echipa lui Florin Maxim a intrat cu avantaj minim.

Dinamoviştii au egalat repede după reluare. În minutul 51 Cîrjan l-a găsit perfect pe Karamoko, iar acesta a trimis în plasă, cu stângul, învingându-l pe Sandu. Portarul hunedorean a apărat excelent la şutul lui Soro, în minutul 70, scoţând mingea în corner. A urmat apoi ratarea mare a lui Cîrjan, din minutul 77, când balonul s-a dus puţin pe lângă poartă, însă finalul a arătat două echipe obosite, care nu au putut da, niciuna, lovitura finală. Corvinul – Dinamo 1-1 şi bucureştenii rămân lideri, cu 14 puncte, în timp ce Corvinul bifează al patrulea meci egal şi, cu 10 puncte, e pe locul 6.

CORVINUL: C. Sandu – F. Iacob, Ivancevic (F. Ilie 80), A. Manolache, Neacşa (Hayatu 68) – Hrezdac, Sergio Ribeiro (Cărăruş 61) – Yeboah, Fabry (Goodlad 79), D. Pîrvulescu – Espinosa (Gillard 62). ANTRENOR: Florin Maxim

DINAMO: Bellaarouch – D. Irimia (S. Opriş 87), Pascual, Stoinov, Opruţ – Armstrong, Alberto Soro, Mărginean (Verreth 68), Cîrjan (Al. Pop 88) – Hintsa (Diogo Pinto 68), M. Karamoko. ANTRENOR: Nuno Campos

Cartonaşe galbene: Neacşa 29, Yeboah 74 / Pascual 58, Alberto Soro 67, Cîrjan 71

Arbitri: Andrei Moroiţă – Ionel Dumitru, Adrian Vornicu

Arbitri VAR: George Găman – Lucian Rusandu